Drobeta Turnu Severin

Scoarţă, Vânju Mare

În cromatica scoarţelor compuse de obicei din două lăţimi de ţesătură, cusute peste muche, apar culori vii, în combinaţii armonioase dintre care cele mai frecvente sunt : negru, roşu, alb, verde, vişiniu, „piersăciu", „vânăt", galben. Se observă, în cromatica acestor scoarţe, o preferinţă pentru spaţiile închise, mărginite de spaţii luminoase — negru şi alb, roşu şi alb, verde şi alb. Ca o caracteristică a acestei părţi a judeţului apare frecvent culoarea verde în combinaţie cu albul şi galbenul, pe care nu le întâlnim în această formă în zona învecinată a Gorjului.

Scoarţă, Balta

Într-unele sate cum sunt Podeni sau Cireşu. În tehnica şi decorul scoarţelor apar elemente noi ca ţesutul în mai multe iţe, ţesutul cu ochiuri şi carouri policrome. Contextura acestor scoarţe se aseamănă mult cu betele specifice zonei, de uncie pare să se fi inspirat creatoarele. Culorile predominante sunt de obicei negrul şi verdele.

Scoarţă, Bâlvăneşti

În satele din apropierea Dunării şi în partea centrală, către începutul secolului nostru încep să se aştearnă pe paturi cearceafuri ţesute din bumbac, compuse din două sau trei lăţimi de ţesătură. Cele mai vechi erau decorate cu grupuri de dungi sau carouri albastre, vopsite cu „lulachiu". Altele au fost decorate cu roşu. pe părţile laterale, cearceafurile aveau o dantelă executată cu croşeta. La sfârşitul primelor decade ale acestui secol, la unele ţesături apar pe marginile laterale, ca un chenar, motive geometrice alese cu mâna sau motive vegetale cusute în ,,muşte". Nuanţele cele mai răspândite pentru realizarea decorului au fost : negru, albastru şi roşu.

Scoarţă, Clisura Dunării

În satele din sudul Mehedinţiului, scoarţa a jucat încă din a doua jumătate a sec. al XIX-lea un rol deosebit. Dezvoltarea mai rapidă a planurilor de locuinţă şi crearea unei încăperi destinate oaspeţilor, mai ele timpuriu, a pus la dispoziţie spaţii libere în care se puteau etala ţesăturile cu caracter decorativ. Legăturile şi schimburile culturale, care au avut loc cu spaţiile de dincolo de Dunăre, cu lumea turco-persană în care scenele de vânătoare, grădinile, reprezentările fitomorfe şi zoomorfe erau transpuse pe frumoase covoare şi-au spus cu-vântul, îmbogăţind repertoriul motivelor şi al cromaticii. Trecute prin filtrul satelor din sudul Mehedinţiului, aceste imagini s-au simplificat, păstrând numai unele contururi fără semnificaţie ; cămila s-a transformat într-un triunghi, coada păunului într-o linie frântă, piscurile munţilor într-un zigzag ş.a.m.d. Păstrând totuşi unele valenţe simbolice, aceste motive preluate şi adaptate gustului local, pot fi recunoscute după o descifrare atentă de orice specialist şi interpretate ca atare.

Chilim, Gruia

Un loc deosebit în evoluţia textilelor decorative clin lână, din partea sudică a Mehedinţiului, îl ocupă scoarţa cu motive geometrice romboidale. Ea reprezintă, pe scară evolutivă, o treaptă de trecere de la ţesăturile mai vechi, cu ornamentaţie continuă, spre chilimurile şi covoarele cu câmp şi motiv central delimitate de un chenar. Apărute probabil pe la mijlocul veacului al XIX-lea, aceste scoarţe au câmpul întreg acoperit cu motive geometrice de dimensiuni diferite, care se îmbină unele într-altele fără a marca începutul sau limitele motivelor.

Provenind dintr-un vechi sistem de ornamente de tradiţie egipteano-bizantină, rombul apare în scoarţele din sudul judeţului Mehedinţi în două forme : rombul concentric dinţat, răspândit de altfel în toată câmpia Dunării şi ca ocombinaţie de motive geometrice în meandru sau zigzag, în cadrul căreia rombul este nelipsit

Cromatica scoarţelor decorative din sudul judeţului, mai ales a celor apropiate de Dunăre, Dârvari, Branişte, Obârşia de Câmp, Gârla Mare, Gruia, Izvoarele, Pătulele, Gogoşu, Bistreţu, Crivina, Hinova, este mai potolită pentru ţesăturile de la sfârşitul veacului trecut — vişiniu, bleumarin, bej, albastru — şi mult mai vii pentru cele recente. Din punct de vedere al tehnicii, al motivelor decorative şi al cromaticii, ele fac parte din familia mare, foarte unitară, a textilelor din Câmpia Dunării. Unele accente cromatice sau unele interpretări ale motivelor le apropie însă de ţesăturile din partea centrală a judeţului, care sunt o îmbinare între ceea ce are mai specific zona colinară şi aceea de câmpie.

Technorati Tags: Cultura Artă Balta Balvanesti Chilim Ciresu Clisura Dunării Cumpărături Decoraţiuni Gruia interioare ţărăneşti Mehedinţi Mehedinţi ornamente Podeni Referinţe Scoarţă ţesături textile decorative Vanju Mare Turism ţesături interioare ţărăneşti scoarţă Vânju Mare Balta Podeni Cireşu Bâlvăneşti Clisura Dunării Mehedinţi