In prima jumătate a sec. XIII, regele Ungariei, Andrei al II-lea, pune
stăpânire pe teritoriul dintre Cema şi Olt creând, în jurul anului 1233 Banatul
de Severin. Reşedinţa Banatului a fost Cetatea Severinului construită pe locul
vechii aşezări Drobeta. Aici au poposit o vreme Călugării loaniţi, aduşi de
regele Ungariei; în Diploma loaniţilor din 1247 este amintit Banatul de Severin.
Voievozii români, Basarab I, Vladislav Vlaicu, Mircea cel Bătrân, lancu de
Hunedoara, au purtat in titulatura lor titlul de Ban de Severin .Intre secolele
XIII-XV, Banatul de Severin, care cuprindea Oltenia, Haţegul şi partea orientală
a Banatului, a apartinut fie Ungariei, fie Ţării Româneşti, fiind atacat în
câteva rânduri de turci şi chiar de bulgari.
Lupta dintre români şi unguri pentru acest teritoriu s-a dus şi în domeniul
religiei. Voievozii români au construit în această perioadă mai multe biserici
ortodoxe. Merită amintită Mănăstirea Vodiţa (1370-1374) construită pe timpul lui
Vladislav Vlaicu cu sprijinul călugărului Nicodim, care a devenit şi primul
stareţ al mănăstirii. Tot atunci s-a înfiinţat la Severin o mitropolie ortodoxă,
mutată după 70 de ani la Râmnicu Vâlcea şi s-a construit mănăstirea cetate
Mihai Viteazu s-a născut la Strehaia, a fost Bănişor al judeţului; pe timput
domniei sale Oltenia se numea Ţara Mehedinţiului.
Publică un comentariu nou