Biserica de lemn din Canicea
Casa este, desigur, cea mai importantă construcţie dintr-o gospodărie, dar nu singura. Ea este înconjurată de o sumedenie de alte construcţii de diferite tipuri, forme şi dimensiuni, îndeplinind diverse funcţii economice, iar aceste funcţii sunt numeroase într-o zonă ca Mehedinţiul, caracterizată printr-o economie complexă în care, alături de agricultură şi creşterea vitelor, se practică şi viticultura, pomicultura, pentru a ne limita numai la cele mai importante, în afară de acestea mai există şi alte categorii de construcţii adăpostind activităţi nelegate de o anume gospodărie, ci deservind un grup de gospodării sau chiar tot satul, cum ar fi, de pildă, morile şi pivele. Iată deci o gamă variată de construcţii asupra cărora trebuie să aruncăm o privire cît de sumară, pentru a avea o imagine completă despre arhitectura populară mehedinţeană, uneori tocmai în aceste construcţii ieşind la iveală unele particularităţi extrem de interesante.
Iată cum arată o gospodărie de mijlocaş, a lui Gheorghe Doman, din Cerna Vîrf : intrarea în gospodărie se face printr-o poartă cu trei stîlpi de lemn ; imediat în dreapta intrării se află patulul pentru porumb construit din şipci de lemn încrucişate ; patului se află în apropierea casei, de unde poate fi supravegheat cu uşurinţă, casa fiind plasată pe latura de nord a curţii, privind adică cu faţada spre miazăzi; în faţa casei, pe latura de sud, se află „celarul", cămara, legată de şoprul în care se află vasele de ţuică ; în fundul curţii, închizînd patrulaterul se află pivniţa de lemn, caracteristică dealurilor olteneşti, acoperită aici cu ferigă, aşa cum în Gorj se acoperă cu corzile de viţă tăiate ; pivniţa lui Gh. Doman era veche de 130 ani (în 1951). Alipit de pivniţă este coteţul păsărilor şi ceva mai departe al porcilor. Aşa cum sunt dispuse acareturile, toate pot fi supravegheate din casa cu prispă. Fireşte, sunt unele gospodării mai cuprinse, în care numărul acareturilor este mai mare, după cum mai mari sunt şi dimensiunile lor. Dar sunt şi alte gospodării fie mai sărace, fie, din anumite cauze, cu acareturi mai puţine. Un caz interesant de gospodării fără acareturi 1-am întâlnit în cătunul Cănicea, aparţinând de Izverna, unde toate casele de pe „linie" stau singure în curţile în care aproape nu se vede nici un grajd şi nici altă construcţie. Uneori doar câte o pivniţă mai însoţeşte construcţia singuratică a casei. Situaţia aceasta se datorează faptului că oamenii din această parte a satului nu au locurile de muncă pe aproape, în „luncă", ci tocmai la munte, unde-şi au „conacele", adică anexele gospodăriilor lor. Dimpotrivă, pe cureaua Brîgleasa, care taie lunca, oamenii au şi grajduri şi acareturi în gospodăriile respective. Iată cum structura proprietăţii vechi a determinat structura arhitectonică a gospodăriilor.
Troiţa de lemn
Technorati Tags: Cultura Artă Casa Mehedinţi Turism acareturi casa gospodărie construcţii Cerna Vîrf poartă patul celar cămara şopru ţuică pivniţa prispă
Publică un comentariu nou