Episcopia catolică a Severinului (care numără o listă de 11 episcopi) era o episcopie sufragană adică aflată sub jurisdicţia episcopiei maghiare de Kalocsa, ea însăşi sub obedienţă papală directă spre deosebire de episcopia de Esztergom care deşi tot catolică era sub obedienţă sau mai bine spus sub influenţa curţii regale maghiare. (În Ungaria medievală de începuturi erau două arhidieceze istorice: Kalocsa şi Esztergom - în rivalitate ) De aceea nu este de mirare că în cetatea Severinului sunt pomeniţi calugări misionari ioaniţi, teutoni, dominicani şi franciscani.
Era aşadar Roma, nu Ungaria cea care dirijea activitatea misionară de încreştinare din ţinutul Severinului printre olteni (cum scrie Nicolae Iorga) şi la sud de Dunăre spre bulgarii eretici bogomili. Religia venea dela Roma (via Kalocsa) iar politica dela Esztergom (care nu era mereu în acord cu Roma).
Sfântul Severin de Noricum era se pare sfântul protector al misionarilor catedralei catolice din cetate de unde de fapt s-ar trage şi numele cetăţii medievale.
In Evul mediu severinean erau două biserici şi o capelă (toate trei catolice la origine).
Cimitirul medieval al Severinului împreună cu capela erau situate în ceea ce astăzi este grădina liceului Traian. Ruinele catedralei sunt în incinta Cetăţii Severinului iar urmele bisericii sunt în curtea Muzeului "Porţile de Fier" fiind prezentate azi drept "Ruinele Mitropoliei Severinului", ruine care de fapt sunt la origine o biserică catolică franciscană.
...
In partea vestică a castrului roman de la Drobeta se află expuse privirilor fundaţiile unei biserici în stil romanic la care s-au adăugat modificări în stil gotic. Este prezentată ca “Biserica Mitropoliei Severinului”. Ruinele bisericii dezvăluiesc o singură navă, cu o largă absidă poligonală, sprijinită de contraforturi.
In partea de apus se văd urmele a doi stâlpi masivi ce sprijineau, cândva, intrarea deasupra căreia se afla turnul clopotniţei. Pe partea nordică a absidei se conturează fundaţiile sacristiei, zidite ulterior. M. Davidescu este de părere că la origini, dat fiind stilul arhitectonic, înainte de a fi slujit ritului ortodox, biserica a fost zidită şi folosită de călugării franciscani, a căror aşezare este datată, în zona Severinului, la 1335 .
La aproximativ un kilometru, spre vest, in grădina actuală a Liceului Traian, se află ascunse ruinele unei alte capele, ce a servit ca biserică de cimitir pentru perioada secolelor XII până în prima parte a secolului XV.
Depozitele funerare de denari vienezi dataţi între 1261 şi 1282 dar şi faptul că la 1246, este menţionat primul episcop catolic de Severin, Grigore, poate conduce la ipoteza că această capelă să fi fost şi ea, la origine, tot catolică, fiind în legătură cu Biserica Episcopală din incinta cetăţii Severinului.
Atât cât s-au păstrat, împreună, cele trei biserici (frnaciscană din incinta castrului roman, Capela din cişitirul medieval şi Biserica din incinta Cetăţii Severinului) reprezintă, pe lungimea aproximativă a doi kilometri, cea mai densă grupare de lăcaşuri de cult latine din această parte a Dunării.
De dimensiuni modeste, capela cimitirului medieval aflată în grădina Liceului “Traian” este compusă din pronaos, nartex şi altar. In exterior absida prezintă un poligon cu şapte laturi. Ruinele sînt din piatră brută, cu pietre cioplite îngrijit doar la colţurile zidurilor, fiind completate cu căramizi romane.
Lista episcopilor catolici (latini) de Severin
1. Gregorius (1246 ?) 1382
2. Lucas Ioannis OFM 1390-1394
3. Franciscus OFM 1394-1398
4. Nicolaus Demetrios 1399
5. Iacobus de Cavallis 1412
6. Lucas 1431
7. Dionysius ?
8. Dominicus 1437
9. Benedictus 1439
10. Stephanus OSB 1447-1498
11. Stephanus 1498
12. Gregorius Thakaro 1500-1502
(Sursa: Adrian Dadan)
Technorati Tags: Societate Drobeta Turnu Severin Turism Documente Episcopia catolică a Severinului Kalocsa calugări misionari ioaniţi teutoni dominicani franciscani Roma
Publică un comentariu nou