Drobeta Turnu Severin

Velvniţă, Cireşu

Scoarţă, Vânju Mare

Studiul arhitecturii interiorului, efectuat pe o perioadă îndelungată de timp, duce la concluzii interesante cu privire la condiţionarea lui de mediul natural, de ocupaţii, de stadiul dezvoltării tehnicii la un moment dat, de schimburile culturale, diferenţiate în decursul timpului pe întinderea judeţului. In strânsă legătură cu funcţia de adăpost împotriva intemperiilor, interiorul a fost diferit echipat în partea de nord faţă de cea din sud. Sistemele de încălzit, ţesăturile de interior au fost adaptate mediului natural pentru care au fost create. Practicarea anumitor ocupaţii, legate în mare măsură de acelaşi mediu înconjurător, a determinat, de asemenea, modul de organizare a gospodăriei şi locuinţei. Astfel, după inventarul casei şi al construcţiilor anexe se pot desprinde concluzii cu privire la ocupaţiile specifice şi modul în care ele au influenţat interiorul locuinţei mehedinţene.


Soluţiile adoptate pentru repartizarea spaţiului şi rânduirea diferitelor obiecte ilustrează şi modul specific de organizare a familiilor şi, în acelaşi timp, spiritul lor inventiv, ingeniozitatea lor şi dragostea pentru frumos. Interiorul poartă, de asemenea, amprenta puternică a opiniei comunităţii respective, cu privire la ,,ce trebuie să cuprindă" şi ,,cum trebuie să fie amenajat".


Mai presus de acestea, în Mehedinţi, ca în oricare parte a ţării, factorii determinanţi care au imprimat un anumit mod de organizare şi au direcţionat evoluţia arhitecturii interiorului au fost de ordin social-economic şi istoric. Cu ajutorul acestor factori se pot explica astăzi diferenţierile în cadrul interiorului, ca urmare a stratificării sociale şi puterii economice în cadrul familiilor, elementele apărute ca urmare a schimburilor culturale cu alte comunităţi din zonele învecinate, procesul de aculturaţie din zonele de interferenţă etc.


Căutând să desprindem din multitudinea aspectelor acestei probleme caracterele arhitecturii interiorului mehedinţean, constatăm pentru perioade mai îndepărtate, secolul al XVIII-lea, o mare unitate manifestată prin prezenţa unor elemente componente specifice întregului spaţiu românesc, explicabil printr-un fond cultural comun străvechi ; pe baza acestui fond s-au cristalizat ca urmare a condiţiilor social-economice şi istorice diferite, a orientării schimburilor culturale în anumite direcţii, stilurile pe care le constatăm şi astăzi.


Unitatea interiorului locuinţei din Mehedinţi se manifestă mai ales în elementele de : numărul şi destinaţia încăperilor, sistemele de încălzit, dispoziţia laviţelor, a patului a mesei; ea se manifestă, însă, şi în domeniul „stilului decorativ".


Cu toate acestea nu se poate trage concluzia că, în ansamblul lor, interioarele locuinţelor ţărăneşti din această parte a ţării sunt uniforme, ci dimpotrivă, există o mare diversitate în această unitate, determinată, aşa cum s-a subliniat, de condiţii diferite. Astfel, dacă clin punct de vedere al elementelor de veche tradiţie aspectul interiorului mehedinţean apare unitar pe întreg teritoriul, din punct de vedere al modului de aranjare a obiectelor cu caracter decorativ, interioarele pot fi grupate în două subzone distincte :


— subzona nordică, de coline şi de munte ;

— subzona centrală şi sudică ;


Adăugind la aceasta diferenţierile din cadrul fiecărei subzone, a fiecărui sat şi chiar a fiecărei case, datorate talentului şi măiestriei fiecărui locuitor sau creator în parte ne dăm seama cât de mare este această diversitate.


În subzona nordică planul caselor vechi se caracterizează prin existenţa prispei parţiale şi a camerei supradimensionate, în cadrul planului amintit sunt cuprinse o tindă şi o cameră cu o singură intrare. Plafonul încăperilor este alcătuit din grinzi aparente şi scânduri de brad. Pereţii sunt lipiţi cu lut şi văruiţi pe deasupra, iar pardoseala este realizată din pământ bătut. La casele mai recente, de la începutul secolului nostru, planul s-a amplificat, prin adăugarea unei alte încăperi de cealaltă parte a tindei. Acest plan cuprinde o tindă şi două camere de locuit, având în partea din faţă o prispă care se întinde pe toată latura longitudinală a casei.

Velvniţă, Vânju Mare

Scoarţă, Dubova

Technorati Tags: Artă Casa Mehedinţi Turism interior locuinţă ţărănească arhitectura interior mediul natural ocupaţii stadiul dezvoltării tehnicii schimburil