Cod poştal: 227090
Judeţ: Mehedinţi
Populaţie: (2007) 3.379
Sate: Argineşti, Butoieşti, Buiceşti, Gura Motrului, Jugastru, Pluta, Răduţeşti, Ţânţaru
Butoieşti este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România. În Butoieşti sunt cuprinse cătunele Popeşti, Ştefanu şi Tabla. De comuna Butoieşti aparţin satele Răduţeşti, Buiceşti, Jugastru, Argineşti şi Gura Motrului.
Este situata în S Dealurilor Jiului pe râul Motru.
În cadrul localitatii au fost descoperite vestigiile unor asezari romane(Ad Mutrium).
Localitati Vecine: Filiasi (E70 - 17.00 km) ; Strehaia (E70 - 25.00 km) ; Gura Motrului (DC - 10.00 km)
Personalităţi
- Constantin Rădulescu-Motru (1868 - 1957), filosof, psiholog, pedagog, academician şi preşedinte al Academiei Române între 1938 - 1940, personalitate marcantă a României primei jumătăţi a secolului XX.
Casa muzeu a lui Constantin Rădulescu-Motru, cătunul Răduţeşti, 2007
Monumente
În sat se află două biserici, biserica de sus, din cătunul Răduţeşti, construită din zid înainte de al doilea război mondial şi biserica de jos, din cătunul Popeşti, construită din lemn în 1821.
Dintre construcţiile laice se remarcă casa familiei Rădulescu, transformată în muzeu memorial al lui Constantin Rădulescu-Motru.
Biserica de lemn din Butoieşti
Biserica de lemn şi cimitirul din Butoieşti, cătunul Popeşti (2007)
Biserica de lemn din Butoieşti, Mehedinţi, a fost ridicată în 1821 în partea de jos a satului, în cătunul Popeşti. Această mică biserică de ţară, în marginea de sus a cătunului, cu poartă şi prilaz de lemn, cu intrarea pe sub coroanele de tei bătrâni, cu cimitirul plin de cruci vechi din jurul ei, formează împreună un ansamblu specific pentru arhitectura sacrală locală şi regională.
Biserica de lemn este folosită curent de parohie şi din acest motiv întreţinută de cuviinţă. Biserica nu este pe lista monumentelor istorice.
Istoric
După catagrafiile secolului 19, biserica a fost ridicată în 1821 la iniţiativa lui Constantin Popescu, căpitan în oastea lui Tudor Vladimirescu, retras în Mănăstirea Gura Motrului şi hirotonisit preot în Butoieşti. Primul cântăreţ a fost Băluţă Popescu iar primul paraclisier a fost Diaconu sân Pătru, panduri ai căpitanului. Conform tradiţiei locale, biserica de lemn este cel dintâi lăcaş de rugăciune din sat, anterior credincioşii mergând la mănăstirea Gura Motrului pentru hrana sufletească. Partea de jos a satului era în acel timp moşia mănăstirii, iar locuitorii de aici erau clăcaşi, în timp ce în partea de sus, în Răduţeşti, locuiau moşneni. Deşi ridicată în partea de jos a satului, tradiţia susţine, totuşi, că biserica a fost ridicată pe locul culei familiei Butoi, întemeietoarea satului.
Conform pisaniei de peste uşa de la intrare în tinda femeilor, biserica a fost tencuită şi pictată în interior şi pe exterior în 1889: "In numele Tatălui şi al Fiului şi al santului Spirit, Treimea cea de o finţă şi nedespărţită. Aciastă santă şi Dumnedzeiască Biserică ce portă hramu Santu Nicolae s'a prefăcut din facia temeliei acum pentru a treia oră şi s'a zugrăvit după cum se vede cu ajutoriul titorilor enoriaşi şi altor persone prevădzute măi josu. Aciastă lucrare sa început în anulu ... Ianuarie 29 şi s'a terminat în anul 1889 Marte 10 în dzilele Maiestăţi Salle Regelui Carol I şi Reginei Elisabeta şi s'a sfinţit cu bine-cuvîntaria Sfinţiei Salle Părintelui Episcop al Eparhiei Rîmnicu Noului Severin D. D. Ghenadie. astă-dzi 13 Aprelie de Părintele Proto-ereu al judeciului P Cătărăşanu. Preotu Biserici Ştefan Bălăcean. Cîntăreţ Barbu Cojocariu. ... Dzugrav M. Stăiculescu C. Strehaia, C. Ciochiuţu."
O însemnare în betonul treptelor de la intrare sugerează că structura din faţa prispei a fost adausă în 1911. Pictura exterioară este semnată de Anton Barbu din Panaghia, Dolj, în 1974. Recent au fost înlocuite ferestrele vechi cu termopane, cu excepţia unei ferestre spre sud la altar.
Trăsături
Nava şi iconostasul bisericii din Butoieşti
Biserica este ridicată peste o fundaţie înaltă de piatră. Planul este cel specific, cu pridvor îngust, tindă pentru femei şi biserică pentru bărbaţi terminate spre răsărit, în prelungire, cu un altar poligonal în cinci feţe.
La exterior pereţii sunt tencuiţi cu mortar de var şi nisip, şi văruiţi. Acoperişul este învelit cu tablă fălţuită şi vopsită în roşu cărămiziu. Căpriorii acoperişului sunt vizibili sub streaşină. Pe latura sudică, streaşina este întărită de o diagonală cu crestături decorative. Prin acoperiş, peste pridvor, este înălţat un turn scund cu un mic foişor pentru un clopot şi o toacă de fier, acoperit cu un coif scund piramidal. Turnul, la fel ca şi acoperişul, este îmbrăcat în tablă.
În interior, spaţiul este acoperit cu o boltă semicilindrică unică, din scânduri tencuite şi pictate. Împărţirea tradiţională între femei şi bărbaţi se face prin stâlpi verticali prinşi între două grinzi transversale, una dedesubt şi una peste ei. Stălpii încadrează trei goluri de uşi ce permit circulaţia între încăperi. Iconostasul are o structură asemănătoare şi este prevăzut cu uşi împărăteşti la mijloc şi uşi diaconeşti în laturi.
Pereţii interiori sunt în întregime acoperiţi de picturi murale databile la sfârşitul secolului 19, bine conservate.
Biserica este ridicată din bârne de stejar încheiate în coadă de rândunică.
Cimitirul
Cimitirul se întinde în spatele bisericii în cuprinsul aceleaşi incinte. În cimitir se păstrează o colecţie variată şi valoroasă de cruci de lemn, de piatră, de fier, din marmură şi beton. De o deosebită valoare sunt crucile de lemn, local numite troiţe, acestea fiind în marea lor majoritate pictate. Ele prezintă o varietate de forme de cruci cu protecţie şi urme de pictură. Câteva cruci de piatră valoroase de la cumpăna secolului 19 şi începutul secolului trecut, practic cele mai vechi păstrate în cimitir, se mai văd în imediata apropiere a bisericii.
Troiţele de lemn au fost făcute în ultimele decenii de părintele Constantin Mircea din Bârlogeni şi Ion Bulată din Ştefanu, ultimul însă nu le picteză. Dinu Bulată a fost unul din meşterii mai bătrâni de troiţe.
În dreapta bisericii se află crucea ridicată în memoria lui Constantin Rădulescu-Motru, preşedintele Academiei Române, şi a strămoşilor săi, cu inscripţia: "Constantin Rădulescu-Motru este geniul acestui meleag. E cinstea noastră şi a întregului neam."
Note
- Informaţii de la părintele paroh Vasile Obrocea (n. 1952, Argentoaia), septembrie 2007.
- Informant: preotul Vasile Obrocea.
Casă specifică în cătunul Popeşti, 2007
Obiective Turistice: CASA MEMORIALA GHEORGHE RADULESCU MOTRU
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
Technorati Tags: Mehedinţi Turism cod poştal sate Argineşti Butoieşti Buiceşti Gura Motrului Jugastru Pluta Răduţeşti Ţânţaru judeţul Mehedinţi
Publică un comentariu nou