Drobeta Turnu Severin

Musceleanu Vlad-Ionuţ

Pe parcursul întregului Ev Mediu, cea mai importantă cetate din zona Banatului de Severin era Cetatea Severinului, aşezată într-un punct strategic, care, timp de trei secole, a jucat un rol deosebit, fiind o poartă de legătură între Europa răsăriteană şi cea apuseană, dar şi un obstacol defensiv major în calea expansiunii otomane.

Cetatea Severinului (sec. XIII- XVI, cod RAN** ID 109782.07), sau mai degrabă ruinele acesteia, se află amplasate pe malul Dunării în imediata vecinătate a Parcului ”General Dragalina” din municipiu.

Arsă de turci în 1524, ruinele ei veghează şi astăzi malul Dunării, amintind de rolul de cetate de graniţă, pentru al cărei control au izbucnit nenumărate conflicte armate.

În colţul Sud- Estic, cetatea avea o poartă de unde, spune legenda, ar porni un tunel ascuns către Dunăre. Interesant este faptul că în anul 1868 s-au făcut săpături, dar neluându-se niciun fel de măsuri de securitate a muncii, doi oameni şi-au găsit sfârşitul sub dărâmături, motiv pentru care s-a renunţat la căutarea acestuia.

O relatare (nu singura) a incidentului din 1868 se găseşte într-o notă de subsol în lucrarea ”Cetatea Severinului” (Aşezământul Tipografic "Datina Românească" Vălenii-de- Munte- 1936), autor Al. Bărcăcilă: ”Aici***, prin 1868, au săpat soldaţi în căutarea tunelului ce duce la Dunăre. Dărâmăturile au omorât doi dorobanţi şi lucrul a încetat

Aşa povestea Ludmilla Mann, născută Hergula, care, având atunci cincisprezece ani, a alergat după lumânări, să nu moară dorobanţii fără lumânare. În săpături am găsit cartuşe nedescărcate din echipamentul acestor soldaţi”.

Evenimentul este real, aşadar trebuie să fi rămas în arhivele civile sau militare acte şi alte menţionări referitoare la el. Odată găsite, s-ar putea lămuri legenda. De asemenea, deşi existenţa acestui ”tunel către Dunăre” este menţionată de mai multe surse, majoritatea dacă nu toate sunt redundante. În acest context, e greu de spus dacă este vorba despre un tunel care ducea efectiv la malul Dunării, sau dacă de fapt tunelul intra pe sub albia fluviului, pentru a ieşi în Serbia (cum există o altă relatare din zonă, la Orşova).

Este uşor de înţeles din ce motive, dacă acest tunel a fost vreodată descoperit, i s-au astupat în grabă intrările. Chiar şi în perioade istorice liniştite ar fi putut folosi contrabandiştilor, ceea ce nu ar fi fost pe placul autorităţilor de pe ambele maluri ale Dunării.

Rugăm şi pe această cale persoanele care deţin informaţii despre tuneluri, subterane sau alte construcţii subterane istorice să ne contacteze pe adresa de mail: .

*Fragment extras din lucrarea în pregătire ”România subterană- abordare monografică preliminară”, autor Musceleanu Vlad-Ionuţ

**cod RAN ID- număr de referinţă în Registrul Arheologic Naţional

***”Descoperirea zidului de Est al incintei interioare a dus la poarta de la capătul zidului sudic, dinainte indicată prin arcul pragului de sus” (op. cit. pg. 9, nota de subsol apare la aceeaşi pagină).

Technorati Tags: Cultura Al. Bărcăcilă Cetatea Severinului construcţii subterane Dunare Evul Mediu Ludmilla Mann Musceleanu Vlad-Ionuţ Parcul General Dragalina ruine Serbia tunel Drobeta Turnu Severin Technologie tunel Dunăre Cetatea Severinului Evul Mediu ruine Parcul General Dragalina Al. Bărcăcilă Ludmilla Mann Serbia