Drobeta Turnu Severin

Există, însă, şi situaţii mult mai limpezi, acolo unde fluctuaţiile s-au întâmplat a fi mai mici şi unde, cine ştie ce cauze, au determinat o stabilitate, chiar un conservatorism evident vizibil şi în înfăţişarea satului. Aşa este cazul satului Cerna Vârf, care, de la prima vedere apare ca un sat cu foarte multe case vechi, cea mai impresionantă fiind casa Tatucilor, azi reconstruită în muzeul de la Goleşti. Această trăsătură tradiţională exprimată
în arhitectura satului a fost verificată şi în structura foarte clară a trupului de moşie, identificându-se toţi moşii, dimensiunile în stânjeni ai fiecăruia, precum şi, lucru mai rar, ,,trăsurile" moşiei, adică cotele dimensionale ale curelelor acolo unde axul lor longitudinal suferă inflexiuni. Lungimea moşiei se aşază pe direcţia est-vest (mai precis, EEN-VVS), fiind în hotar cu trupul de moşie al Buseştilor în est şi cu al Gornoviţei în vest, cu al Dâlmei în sud şi cu al Nadanovei la nord. Forma neregulată a trupului de moşie, încadrat de alte forme geometrice regulate ale celorlalte trupuri de moşie ale satelor trădează o străveche organizare teritorială gândită ca ansamblu şi care poate fi socotită ca preexistând formării satelor feudale româneşti. Şi împărţirea interioară pe curele, este tot foarte regulată mai multe curele intrând în componenţa unui ,,teiu", fiecare din acestea purtând numele unui „moş". Iată care erau moşii Cerna Vârfului şi lărgimea lor măsurată în stânjeni (1 stânjen =2,15 m), la măsura de pe luncă, unde totalul este de 992 stânjeni.

1. Moşul Şeitănesc : 173 stânjeni.
2. Moşu Tătucesc : 169 stânjeni.
3. Moşu Pârvănesc : 112 stânjeni.
4. Moşu Drăgănesc : 109 stânjeni
5. Moşu Chelănesc : 173 stânjeni.
6. Moşu Strâmpeanu : 173 stânjeni.
7. Moşu Setănesc : 82 stânjeni.

In anul 1951 s-a mai putut vedea harta exactă a trupului de moşie al Cernei Vârfului aşa cum era la 1910 când s-a împărţit şi ,,muntele" şi „poiana" care rămăseseră până atunci „vălmaşe". Pe plan erau trecute şi cele nouă „măsuri" ale trupului. De la ,,măsura" a IV-a înainte, măsurătoarea a fost făcută de dascălul Gh. Doman. Harta este un admirabil document topografic, iar descrierea hotarului, mergând pe „măsuri", este un foarte frumos document de limbă românească, dincolo de poezia căreia se întrevăd şi urme de organizare a vieţii sociale din trecutul satelor româneşti libere. Pentru farmecul literar şi pentru valoarea lor documentară complexă, redăm în întregime hotarele „măsurate" ale Cerna Vârfului :

• Măsura II : Măsura de la ogaşul Frâncului din Răcoviţa pe cracul Seliştei.
• Măsura III : Măsura pe ogaşul vacei ăl mare drept pe boldu l vacei, pe cracu vacei în susu, în fruntea Ocoliştei pe poiana cu turugile -, pe făsceica3 mică, peste vârf, la piva cu apă.
• Măsura IV : Din Valea Rea.
• Măsura V : Din grădina lui Negoiţă, din tufa de mărăcine, pe poiana moşului, pe la Vârtej drept sus în culme.
• Măsura VI : Din capul bărâcei'', pe ogaşul ţiganului prin prunii Tătucilor, prin colţu gradinei lui Mucescu din deal drept la marginea poenei despre căraturi 5, drept în boldul ăl gol cu tufa în vârf.
• Măsura VII : Măsura de la pietriş din piatră pe la casa lui M. Drăgăloiu, la crovu r> cu apă, drept sus în culme la gaură"'.
• Măsura VIII : Din slogu 8 lui P. Nedclcu prin grădina lui Nicolae Gh. Şeitan, pe la colţu din Vale de casa lui Constantin L. Pârvănescu, drept peste ogaş 9, prin grădina lui C. T. Tătucu tăind în sus colţul gradinei lui T. Drăgoescu, mergând pe coastă drept sus în Zăbran, sus în culme, la vârful al doilea de lângă vârful ăl nalt.
• Măsura IX : Din slogu lui Pantelimon Tătucu de lângă colţ, cel printre curelele de întorsură 10, pe dinaintea casei lui Ion C. Pârvănescu, printre casa şi pivniţa lui Ghiţă Pârvănescu, la stânga de cireşul din botul cracului, pe lângă al treilea gorun din cap, la apşoară, drept la culme, la tuta mare despre Nadanova.

Cerna Vârfu

Un întreg univers al unor oameni care ştiu fiecare cireş şi fiecare gorun, care cunosc fiecare colţ al grădinilor şi micile pâraie curgând printre pietre, cunoaştere transmisă ca un tainic legământ din tată în fiu şi exprimată în limba modelată de o lungă trăire pe pământurile de care sunt legaţi prin toate firele. Este cunoaşterea intimă a unor oameni statornici aşezaţi pe aceste meleaguri de cel puţin două milenii.

Technorati Tags: Societate Mehedinţi Turism Cerna Vârf casa Tatucilor muzeul de la Goleşti arhitectura sat moşie Buseşti Gornoviţa Dâlma Nadanova moşii m