Poalele cămăşii de Mehedinţi
Deşi în formă de fustă încheiată, reprezentând o influenţă a oraşului, calităţile estetice şi mai ales preluarea unor elemente tradiţionale de ornament şi tehnică, îi conferă „sumnei ţesute" un loc între creaţiile artistice din portul popular femeiesc de pe Câmpia dunăreană.
Integrată în costumul femeiesc ca o replică a opregului, sumna ţesută este confecţionată casnic din fir de bumbac, vopsit în gospodărie, păstrând nuanţele de fond specifice opregului : vânăt, cafeniu, vişiniu şi negru. Largă şi mai lungă decât opregul (acoperind poalele) era încreţită pe baer la talie (cea veche) sau „încutată pe degete" cu procedeele tradiţionale (aceea mai recentă). Ţesută numai din bumbac (niciodată din lână), sumna reprezintă o piesă de port de vară şi preţuirea de care se bucură între piesele de port, au situat-o după ,,catrinţa cu rânduri alese" în ţinuta de sărbătoare a costumului femeiesc.
Sumna, produs al industriei casnice, este ţesută în mod obişnuit în 2 iţe, cu urzeala „bătută" (ascunsă), apar însă şi sumne ţesute în 4 iţe, ,,năvădite în ochiuri". Ornamentul caracteristic sumnei este „varga", care se desfăşoară într-o mare varietate de compoziţie şi o bogată cromatică. Vărgi dispuse vertical, ,,sumna în picioare", vărgi orizontale ,,de-a douălea", vărgi întretăiate „sumna lăcrată", sau „cadrilată", sau grupe de vărgi, ce formează o bordură la poală „rând la poală", ,,varga mare", „împrejuroi" sau „cerc" sunt dispuse într-o mare diversitate de sensuri şi în pronunţate nuanţe de culori clare.
Printre vărgi apare — în cazuri izolate — şi câte o alesătură măruntă făcută cu speteaza la „sumna pe speteze".
În partea de vest a zonei de câmpie găsim denumirea de „câţă" la sumna, denumire pe care o poartă şi opregul din aceste locuri.
Portul sumnei ţesute se limitează numai la zona de câmpie, ca o dovadă a varietăţii şi bogăţiei de forme ce deţine această parte a judeţului Mehedinţi
Publică un comentariu nou