|
|||||
Regiune: | Oltenia şi Banat | ||||
Reşedinţa: | Drobeta-Turnu Severin [1] | ||||
Populaţie: •Total 2002: •Densitate: |
Locul 35 306.732 loc. 62 loc/km² |
||||
Suprafaţă: •Total: |
Locul 30 4.933 km² |
||||
Abreviere: | MH | ||||
Prefix Telefonic: | (+40) x52 (1) | ||||
Consiliul Judeţean: •Preşedinte •Adresa web |
Marius Bălu(PD-L) C.J. Mehedinţi |
||||
Prefectura: •Prefect •Adresa web |
Lazar Madaras Prefectura Mehedinţi [2] |
||||
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3. |
---|
Mehedinţi este un judeţ din Oltenia şi Banat, România.
Localităţile bănăţene sunt trecute în culoare roşie. Localităţile olteneşti sunt trecute în culoare albastră
Două origini ale cuvântului Mehedinţi sunt posibile: una latină, ce ar deriva din anticul "Mediam", colonie romană de lângă localitatea "Mehadia" (Caraş-Severin) sau maghiară: "méhészkedés" - stupărit ("méhek" însemnândalbină). Imaginea albinelor în heraldica ţinutului regiunii Mehedinţiului pare să confirme cea de-a doua origine etimologică.
Conform istoricului Bogdan Petriceicu Hasdeu, în a sa Istorie Critică a Românilor, numele de Mehedinţi vine de la Mehedinski, un termen slav desemnând teritoriul din jurul oraşului Mehadia, oraş aflat pe teritoriul judeţului vecin Caraş Severin, la graniţa cu Mehedinţiul.
Acest articol este licenţiat sub GNU Free Documentation License [3]. Foloseşte materiale din Wikipedia [4].
View Larger Map [15]
Aşezare: în partea de sud-vest a ţării
Suprafaţă: 4933 km2 (2,1 % din suprafaţa ţării)
Populaţie totală: 332.000 locuitori din care 49 % locuiesc în mediul urban
Drobeta Tumu-Severin: 118.000 locuitori -Orşova: 16.000 locuitori
bullet
Strehaia: 13.000 locuitori -Vănju Mare:7.000 locuitori
Orasul Drobeta Turnu Severin, resedinta judetului Mehedinti, este situat in
partea cea mai vestica a Olteniei, in sud-vestul tarii, pe una dintre terasele
de pe malul stang al Dunarii, nu departe de iesirea acesteia din marele defileu
Cazane - Portile de Fier. Are centrul plasat pe coordonatele 22°33' longitudine
estica si 44°38' latitudine nordica, in depresiunea subcarpatica a Topolnitei,
pe drumul european 70, la 353 km de Bucuresti, 210 km de Timisoara si 113 km de
Craiova. La confluenţa Cernei cu Dunărea a existat o insulă numită Ada-Kaleh
care a fost înghiţită de apele Dunării la construirea hidrocentralei Porţilor de
Fier.
Relief
Zona in care se gaseste Drobeta Turnu Severin se infatiseaza sub forna unui
amfiteatru dispus in trepte ce coboara dinspre NNV spre SSE, de la munti la
campie. Treapta montană, situată în partea de vest şi nord-vest ajudeţului,
flanchează Cerna şi malul stăng al Dunării. Este reprezentată de Munţii
Mehedinţi (vărful lui Stan-1466 m, altitudinea maximă a judeţului, se remarcă
printr-o mulţime de forme carstice) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale
complet împădurite. Coborănd spre Dunăre, judeţul se întinde pe Podişul
Mehedinţi şi Getic, iar in sud-est pe Cămpia Olteniei şi Lunca Dunării. Astfel
diferenţa de nivel este de 1400 m.
Planul orasului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe
un platou usor inclinat, de la nord spre sud. In punctul cel mai inalt din oras,
altitudinea este 104 m, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa gara,
unde altitudinea este de 48,75m fata de nivelul marii. Acest platou usor
inclinat spre Dunare a permis atat scurgerea rapida a apei de ploaie si
realizarea unei bune canalizari, cat si o sistematizare ordonata si estetica a
orasului, cu strazi largi si drepte ce se intersecteaza in unghi de 90°.
Severinul este inconjurat de o centura de dealuri, dintre care se remarca Dealul
Balota, spre est, inalt de 368 m.
In zona au o larga extindere depozitele sedimentare de varsta mezozoica,
multe dintre ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic
deosebit.
Subsolul Severinului contine granit, gresie, piatra de var si serpentina. La
intrarea in schela Cladovei exista izvoare de ape minerale sulfuroase.
Clima
Drobeta Turnu Severin are o clima temperat - continentala, in care se simt
influente submediteraneene.
Iarna, in special, au loc invazii de mase de aer umede si calde de origine
mediteraneana si oceanica, ceea ce face ca acest anotimp al anului sa fie mai
bland.
Verile sunt in general calduroase, uneori cu temperaturi de peste 35°C, ca
urmare a invaziei aerului fierbinte tropical.
Temperatura medie anuala a aerului: 11,5°C.
Media anuala a precipitatiilor: cca 600 mm.
Viteza medie a vantului:6 m/s.
Asezarea si clima au facut ca apele Dunarii sa se linisteasca, permitand vaselor
sa poata ierna, ceea ce va determina aparitia portului si a orasului modern.
Principala artera hidrografica este Dunarea care curge prin sud colectănd
numeroşi afluenţi: Cerna, Topolniţa etc. Extremitatea estică a judeţului este
drenată de Motru, afluent al Jiului. Localitatea este marginita de raurile
Topolnita la est si Bahna mai la vest, tot aici varsandu-se in Dunare paraurile
Vodita si Jidostita.Numeroasele izvoare de la poalele terasei pe care este
situat orasul au fost amenajate intr-o frumoasa salba de fantani, ce dau o nota
specifica orasului.
Cel mai important lac este cel de la Porţile de Fier 1 (construit între anii
1964-1972 împreună cu ex-lugoslavia) în zona localităţii Gura Văii (40 ha),
format în spatele unui baraj de beton avănd o înălţime maximă de 60 m; se
extinde şi în judeţul Caraş-Severin.
Lacul de acumulare Porţile de Fier II, în arealul comunei Gogoşu, este construit
tot în colaborare cu ex-Iugoslavia.
Lacurile din Lunca Dunării: Lacul Vadului, Gărla Mare;
Lacul carstic Zătan - în apropierea localităţii Baia de Aramă. Defileul
Dunării-Clisura Cazanelor - prezintă o succesiune de lărgiri şi îngustări (clisuri)
determinate de altemanţa rocilor. Din întregul defileu, zona Cazanelor este cea
mai spectaculoasă. Aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3, 6 km, se
desfăşoară Cazanele Mici (150-350m lăţime), iar amonte, Cazanele Mari (3, 8 km
lungime şi 200-350 m lăţime). Calcarele din zona cazanelor Dunării au favorizat
dezvoltarea formelor de relief carstic: versanţi abrupţi, coline, numeroase
peşteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.).
In amonte de Portile de Fier I, Dunarea creeaza unul din cele mai frumoase
sectoare ale sale, cel al defileului. Lacul de acumulare al Hidrocentralei de la
Portile de Fier I a inundat 3262 ha pe malul stang si 6569 ha pe malul drept,
totalizand o suprafata de 32000 ha si un volum de apa de 2550 metri cubi. Coada
lacului se intinde pana la 140 km ajungand in apropierea orasului Belgrad, unde
Dunarea recapata forma sa initiala.
Solul
In Drobeta Turnu Severin se gasesc soluri brun - roscate podzolite si soluri de
faneata.
In general in zona se intalnesc subunitatile naturale ale Carpatilor
Meridionali, Piemontului Genetic si Campiei Romane, fiecare dintre ele continand
resurse naturale de importanta economica deosebita. Cele mai raspandite resurse
sunt materialele de constructii (marna, nisipuri si pietrisuri)
[16] Smochin pe Clisura Dunarii
Teritoriul pe care este asezat astazi orasul a fost o campie cu palcuri de
stejari, din care s-a pastrat o suprafata mica, in nord, de numai 12 hectare,
actuala padure Crihala.
Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori si
trandafiri, infloriti pe zeci de hectare.
De asemenea, arbori de origine mediteraneana, precum: smochinul, migdalul,
castanul comestibil, sunt caracteristici zonei
Orasul se gaseste in zona stejarilor submezofili, termofili (paduri de cer si
gitnita in alternanta cu terenuri cultivate si pajisti xeromezofile).
Influentele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului şi migdalului, dar
şi a unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca
ţestoasă de uscat.
Fauna este specifica zonei de campie, fiind formata in special din rozatoare (popandaul,
harciogul,si iepurele), pasari (pitpalacul, graurul, ciocarlia, prigoria,
dumbraveanca si fisa de camp) si reptilele (sarpele saritor si soparla).
Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele
coada randunicii, fluturele ochi de paun si fluturele amiral), albilita si
nalbarul.
Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate capriorul,
iepurele si potarnichea.
Ihtiofauna este dominata de mreana, cega, clean, stiuca, ghibort si scobar. O
nota aparte face pestele migrator anghile, element atlantic - mediteraneano -
pontic, care vine pentru maturizare in Dunare, tocmai din Oceanul Atlantic.
Exista in fauna din zona si unele particularitati deosebite, precum broasca
testoasa de uscat, vipera cu corn, presura barboasa, pietrar mediteranean,
scorpionul, cicadele.
Localizare: Munţii Mehedinţi se află în partea sud-vestică a Carpatilor Meridionali, în grupa Retezat- Godeanu. Au o orientare NE-SV şi sunt mărginiţi la vest si sud-vest de Valea Cernei, la nord-est de Valea Motrului si la est si sud – est de Podişul Mehedinţi.
Geologie: Munţii Mehedinţi sunt alcătuiti aproape in totalitate dintr-o puternică masă de calcare jurasice recifale dure şi albe. Identificăm în structura lor şi şisturi cristaline şi gresii. Orografic reprezintă o prelungire a munţilor Vâlcanului. In această unitate este caracteristic profilul asimetric, adică versantul nordic abrupt si cel sudic prelung. Hipsometric acest compartiment montan scade de la est la vest.
Relieful: Munţii Mehedinţi sunt reprezentaţi printr-o culme unică, masivă cu aspect de bloc, care domina atât Valea Cernei cât şi Podişul Mehedinţi. Deţin înălţimi înregistrate între 1000 şi 1500 de m (dominate de câteva inălţimi proeminente: Piatra Cloşani-1421 m , Pietrele Albe- 1336 m, Domogled- 1105m, Vârful lui Stan- 1466 m). Sunt fragmentaţi de văi scurte dar foarte puternic adâncite: Motru Sec, Râmnuţa Vânătă, Râmnuţa Mare, Arsasca, Ţesna, Cociu. Caracteristic pentru intreaga unitate este relieful carstic. Prezenta calcarelor pe grosimi apreciabile, gradul pronuntat de tectonizare, lipsa unei alte cuverturi protectoare si cantitatea mare de precipitatii genereaza o varietate teritoriala reliefului carstic in zona. Astfel unitatea prezinta numeroase forme exocarstice si endocarstice (relieful carstic din bazinul Cernei cuprinde peste 100 peşteri).
Acest articol este licenţiat subGNU Free Documentation License [3]. Foloseşte materiale din Wikipedia [26].
Film realizat de Dan Alexoae
Judetul Mehedinti este situat in sud-vestui Romaniei.
Pe o suprafata de 4.900 kmp locuieste o populatie de aproximativ 350,000
locuitori.
Drobeta Turnu Severin, centru administrativ, are o populatie de peste 120.000
locuitori.
Pe calea ferata si pe sosea, se afla la o distanta de 350 km fata de
Bucuresti, 120 km fata de Craiova si 210 km fata de Timisoara.
Prin realizarea canalului Rin-Main-Dunare (1992), Drobeta Turnu Severin este
in legatura directa cu toate orasele Europei, de la Marea Neagra la Marea
Nordului.
Peste podul Hidrocentralei Portile de Fier I de la Gura Vaii, de la Drobeta
Tumu Severin la Belgrad sunt 300 km, la Istanbul cca. 700 km, la Atena 950 km si
la Roma 2.000 km.
Date geografice
Zonă de izvorâre: Podişul Strehaiei
Emisar: Dunărea
Punct de vărsare: Lacul Bistreţ, Plosca
Date hidrologice
Lungimea cursului de apă: 94 km.
Date generale
Judeţe traversate: Mehedinţi, Dolj
Localizare: România
Afluenţi de stânga: Terpeziţa, Buzat, Valea Rea
Afluenţi de dreapta: Baldal, Baboia, Banagui
Principalele localităţi traversate: Sălcuţa, Fântânele, Giurgiţa, Bârca, Goicea
Râul Desnăţui este un curs de apă, afluent al Dunării. Este un râu din Oltenia, care izvoreşte din Podişul Strehaiei, subdiviune a Podişului Getic, şi traveseaza câmpia Desnăţuiului de la Nord la Sud, spre puncatul de vărsare.. Are o lungime aproximativă de 94 km. Traversează două judeţe: Mehedinţi şi Dolj, Se varsă în Lacul Bistreţ în vecinătatea localităţii Plosca, printr-o mica Deltă, în care se bifurcă în mai multe brate, naturale şi artificale, după care se varsă în lacul Bistreţ. este al doile-a râu ca lungime din judeţul Dolj, dupa Jiu.
Acest articol este licenţiat sub GNU Free Documentation License [3]. Foloseşte materiale din Wikipedia [48].
OCOLUL SILVIC BAIA DE ARAMA
Str. Sperantei. Nr. 7
TEL: +4 0252/381380
FAX: +4 0252/381380
CONSILIUL LOCAL BACLES
ADRESA: Bacles, 227045, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 375263
BACLES
CONSILIUL LOCAL BALTA
ADRESA: Balta, 227030, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 388001
BALTA
CONSILIUL LOCAL BALVANESTI
ADRESA: Balvanesti, 227055, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 342320
BALVANESTI
CONSILIUL LOCAL BURILA MARE
ADRESA: Burila Mare, 227085, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 357401
BURILA MARE
CONSILIUL LOCAL CAZANESTI
ADRESA: Cazanesti, 227100, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 385051
CAZANESTI
CONSILIUL LOCAL CIRESU
ADRESA: Ciresu, 227120, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 388650
CIRESU
CONSILIUL LOCAL CORCOVA
ADRESA: Corcova, 227125, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 383464
CORCOVA
CONSILIUL LOCAL CORLATEL
ADRESA: Corlatel, 227145, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 352001
CORLATEL
CONSILIUL LOCAL CUJMIR
ADRESA: Cujmir, 227150, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 390016
CUJMIR
CONSILIUL LOCAL DARVARI
ADRESA: Darvari, 227155, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 392101
DARVARI
CONSILIUL LOCAL DEVESEL
ADRESA: Devesel, 227160, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 353257
DEVESEL
CONSILIUL LOCAL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.M-sal Averescu 3, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 314379
Tel.: + 40 (252) 320088
DROBETA-TURNU SEVERIN
CONSILIUL LOCAL DUBOVA
ADRESA: Dubova, 227170, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 368002
DUBOVA
CONSILIUL LOCAL DUMBRAVA
ADRESA: Dumbrava, 227175, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 342661
DUMBRAVA
CONSILIUL LOCAL FLORESTI
ADRESA: Floresti, 227200, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 383322
FLORESTI
CONSILIUL LOCAL GARLA MARE
ADRESA: Garla Mare, 227210, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 393012
GARLA MARE
CONSILIUL LOCAL GOGOSU
ADRESA: Gogosu, 227220, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 357228
Tel./Fax: + 40 (252) 357008
GOGOSU
CONSILIUL LOCAL GRECI
ADRESA: Greci, 227225, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 374250
GRECI
CONSILIUL LOCAL GROZESTI
ADRESA: Grozesti, 227235, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 373750
GROZESTI
CONSILIUL LOCAL HINOVA
ADRESA: Hinova, 227245, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 354288
HINOVA
CONSILIUL LOCAL HUSNICIOARA
ADRESA: Husnicioara, 227250, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 342881
HUSNICIOARA
CONSILIUL LOCAL ILOVAT
ADRESA: Ilovat, 227270, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 384601
ILOVAT
CONSILIUL LOCAL ILOVITA
ADRESA: Ilovita, 227280, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 360629
ILOVITA
CONSILIUL LOCAL ISVERNA
ADRESA: Isverna, 227285, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 388151
ISVERNA
CONSILIUL LOCAL IZVORUL BARZII
ADRESA: Izvorul Barzii, Balotesti, 227296, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 342443
IZVORUL BARZII
CONSILIUL LOCAL LIVEZILE
ADRESA: Livezile, 227203, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 354101
Tel.: + 40 (252) 354102
LIVEZILE
CONSILIUL LOCAL MALOVAT
ADRESA: Malovat, 227315, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 342320
MALOVAT
CONSILIUL LOCAL OBARSIA CLOSANI
ADRESA: Obarsia Closani, 227330, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 216841
Tel.: + 40 (252) 381503
OBARSIA CLOSANI
CONSILIUL LOCAL OBARSIA DE CAMP
ADRESA: Obarsia de Camp, 227325, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 391851
OBARSIA DE CAMP
CONSILIUL LOCAL OPRISOR
ADRESA: Oprisor, 227335, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 391304
OPRISOR
CONSILIUL LOCAL ORSOVA
ADRESA: Orsova, 225200, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 361764
ORSOVA
CONSILIUL LOCAL PATULELE
ADRESA: Patulele, 227350, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 392503
PATULELE
CONSILIUL LOCAL PODENI
ADRESA: Podeni, 227355, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 388390
PODENI
CONSILIUL LOCAL PONOARELE
ADRESA: Ponoarele, Ponoarele, 227360, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 381512
PONOARELE
CONSILIUL LOCAL POROINA MARE
ADRESA: Poroina Mare, 227380, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 354189
POROINA MARE
CONSILIUL LOCAL PRISTOL
ADRESA: Pristol, 227385, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 394502
PRISTOL
CONSILIUL LOCAL PRUNISOR
ADRESA: Prunisor, 227390, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 339013
PRUNISOR
CONSILIUL LOCAL PUNGHINA
ADRESA: Punghina, 227410, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 392355
PUNGHINA
CONSILIUL LOCAL ROGOVA
ADRESA: Rogova, 227420, judetul Mehedinti
Tel./Fax: + 40 (252) 353001
ROGOVA
CONSILIUL LOCAL SALCIA
ADRESA: Salcia, 227425, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 391603
SALCIA
CONSILIUL LOCAL SIMIAN
ADRESA: Jud.MehedintI, Simian, 227445, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 338401
SIMIAN
CONSILIUL LOCAL SISESTI
ADRESA: Sisesti, 227455, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 384003
SISESTI
CONSILIUL LOCAL SOVARNA
ADRESA: Sovarna, 227465, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 386481
Tel.: + 40 (252) 386521
SOVARNA
CONSILIUL LOCAL STANGACEAUA
ADRESA: Stangaceaua, 227430, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 373530
STANGACEAUA
CONSILIUL LOCAL STREHAIA
ADRESA: Str.Republicii 124, Strehaia, 225300, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 370159
Fax: + 40 (252) 306082
STREHAIA
CONSILIUL LOCAL TAMNA
ADRESA: Tamna, 227470, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 375001
TAMNA
CONSILIUL LOCAL VANATORI
ADRESA: Vanatori, 227490, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 391049
VANATORI
CONSILIUL LOCAL VANJU MARE
ADRESA: Str.Rahovei 8, Vanju Mare, 225400, judetul Mehedinti
Tel./Fax: + 40 (252) 350097
VANJU MARE
CONSILIUL LOCAL VLADAIA
ADRESA: Vladaia, 227500, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 356506
VLADAIA
CONSILIUL LOCAL VOLOIAC
ADRESA: Voloiac, 227505, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 370580
Consiliul Judetean Mehedinti
Drobeta Turnu Severin, Str. Traian 89
0252.341.118
EMAIL: [64]
Comentarii despre Consiliul Judetean Mehedinti(0) Adauga comentariu
Sectia de drumuri nationale orsova
Str. Stefan cel Mare, nr. 31
Administratia Finantelor Publice (Administratia Financiara)
Drobeta-Turnu Severin, Piata Radu Negru, Nr 1
TEL : 0252/317213
Administratia Pietelor Targurilor Si Oboarelor
Drobeta-Turnu Severin, Piata Agroalimentara Crihala
Administratia Porturilor Dunarii Fluviale
Drobeta-Turnu Severin, Str. Portului Nr. 3
TEL/FAX : 0252/311459 ; 0252/317019
E-MAIL : [67]
Directia Judeteana a Arhivelor Nationale
Drobeta-Turnu Severin, Str.Carol I, nr.5, cod postal 220234
TEL : 0252/311241
Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera din Mehedinti
Drobeta-Turnu Severin, Str. Serpentina Rosiori, Nr. 3-5, cod postal 220235
TEL : 0252/314.806
Inspectoratul Judetean de Politie Mehedinti
Drobeta-Turnu Severin, Bd. Republicii nr. 75
TEL/FAX : 0252/305006 ; 0252/312933
E-MAIL : [70]
Producţia industrială realizată în perioada 1.I – 30.IX. 2008 este mai mică faţă de cea realizată în perioada corespunzatoare din anul 2007 cu 7,4%.
Scăderea a fost de 16,5% în industria extractiva şi de 14,8% în industria prelucrătoare. In industria energiei electrice şi termice, gaze şi apă s-a înregistrat o creştere de 4,4%.
Comparativ cu luna august 2008, în luna septembrie s-a înregistrat o scădere de 7,6%. A scăzut cu 4,2% în industria extractivă, cu 5,8% în industria prelucrătoare şi cu 10,0% în industria energiei electrice şi termice, gaze şi apă. Luând ca bază de comparaţie luna corespunzătoare din anul anterior, evoluţia producţiei industriale realizată în ultimele 12 luni se prezintă astfel:
Indicii producţiei industriale, ianuarie-septembrie 2008
Cifra de afaceri realizată de unităţile industriale în perioada 1.I – 30.IX. 2008, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul 2007 a crescut cu 8,3%.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în unităţile de primire turistică a fost în luna septembrie 2008 de 42,4%, în creştere faţă de luna corespunzătoare din anul 2007 cu 9,3 puncte procentuale.
Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii septembrie 2008 a fost de 51011 persoane, în creştere faţă de luna anterioară cu 56 persoane .
Efectivul salariaţilor la sfârşitul perioadei pentru ultimele 12 luni a avut următoarea evoluţie:
Efectivul salariaţilor, ianuarie-septembrie 2008
Câştigul salarial mediu brut realizat în luna septembrie 2008 de salariaţii din judeţul Mehedinţi a fost de 1694 lei , mai mic cu 57 lei / salariat faţă de cel realizat la nivelul ţării.
Câştigul salarial mediu net realizat de salariaţii din judeţul Mehedinţi în luna septembrie 2008 a fost de 1258 lei, mai mic cu 38 lei / salariat faţă de cel realizat la nivelul ţării.
Grafic, evoluţia câştigului salarial realizat în judeţul Mehedinţi în ultimele 12 luni se prezintă astfel:
Câştigul salarial mediu, ianuarie-septembrie 2008
La nivelul ţării, raportul dintre indicele câştigului salarial mediu nominal net şi indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2008 a fost de 116,1 % faţă de luna septembrie 2007 şi de 123,3 % faţă de luna octombrie 1990.
Potrivit datelor comunicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă la sfârşitul lunii septembrie 2008 în judeţul Mehedinţi, numărul şomerilor înregistraţi era de 10695 persoane (din care 4661 femei), în creştere faţă de luna anterioară cu 316 persoane.
Numărul şomerilor aflaţi în plată la Oficiul de Muncă era de 1312 persoane (din care 697 femei), în creştere faţă de luna anterioară cu 2 persoane.
Numărul şomerilor neindemnizaţi aflaţi în evidenţa Oficiului de Muncă la sfârşitul lunii septembrie 2008 era de 9383 persoane (din care 3964 femei), în creştere faţă de luna anterioară cu 314 persoane.
Rata şomajului în judeţul Mehedinţi la sfârşitul lunii septembrie 2008 era de 8,7% (9,3% la bărbaţi şi 8,0% la femei ), în creştere faţă de luna anterioară cu 0,3 puncte procentuală.
Grafic, rata şomajului în ultimele 12 luni a avut următoarea evoluţie:
Rata şomajului înregistrat, ianuarie-septembrie 2008
Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18-62 ani a fost în luna septembrie 2008 de 5,7 % în judeţul Mehedinţi, faţă de 2,5 % la nivelul ţării.
Numărul agenţilor economici cu capital străin ce s-au înmatriculat în judeţul Mehedinţi în perioada 1.I – 30.IX. 2008 a fost de 51 cu un capital social de 19,5 mii lei (echivalentul a 8016,00 dolari SUA sau 5308,60 euro).
În perioada 1.I – 30.IX. 2008 , comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2007, evoluţia principalelor fenomene demografice, se prezintă astfel:
- numărul născuţilor vii a fost de 1947 (mai mare cu 108);
- numărul persoanelor decedate a fost de 3061 (mai mare cu 17);
- sporul natural a continuat să fie negativ (-1114 persoane);
- numărul căsătoriilor a fost de 1354 (mai mic cu 1262);
- numărul divorţurilor a fost de 384 (mai mare cu 10).
(Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi)
Producţia industrială realizată în perioada 1.I – 31.VIII. 2008 este mai mică faţă de cea realizată în perioada corespunzatoare din anul 2007 cu 6,7%.
Scăderea a fost de 16,7% în industria extractiva şi de 14,6% în industria prelucrătoare. In industria energiei electrice şi termice, gaze şi apă s-a înregistrat o creştere de 6,3%.
Comparativ cu luna iulie 2008, în luna august s-a înregistrat o scădere de 6,3%. A scăzut cu 2,4% în industria extractivă şi cu 13,2% în industria prelucrătoare. În industria energiei electrice şi termice, gaze şi apă s-a înregistrat o creştere de 1,4%. Luând ca bază de comparaţie luna corespunzătoare din anul anterior, evoluţia producţiei industriale realizată în ultimele 12 luni se prezintă astfel:
Mehedinţi, Indicii producţiei industriale
Cifra de afaceri realizată de unităţile industriale în perioada 1.I – 31.VIII. 2008 comparativ cu perioada corespunzatoare din anul 2007 a crescut cu 10,7%.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în unităţile de primire turistică a fost în luna august 2008 de 47,8%, în creştere atât faţă de luna anterioară cât şi faţă de luna august 2007 (cu 8,1 şi respectiv 12,0 puncte procentuale).
Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii august 2008 a fost de 50955 persoane, în scădere faţă de luna anterioară cu 42 persoane .
Efectivul salariaţilor la sfârşitul perioadei pentru ultimele 12 luni a avut următoarea evoluţie:
Mehedinţi, Efectivul salariaţilor
Câştigul salarial mediu brut realizat în luna august 2008 de salariaţii din judeţul Mehedinţi a fost de 1680 lei , mai mic cu 48 lei / salariat faţă de cel realizat la nivelul ţării.
Câştigul salarial mediu net realizat de salariaţii din judeţul Mehedinţi în luna august 2008 a fost de 1249 lei, mai mic cu 28 lei / salariat faţă de cel realizat la nivelul ţării.
Grafic, evoluţia câştigului salarial realizat în judeţul Mehedinţi în ultimele 12 luni se prezintă astfel:
Mehedinţi, Câştigul salarial mediu
La nivelul ţării, raportul dintre indicele câştigului salarial mediu nominal net şi indicele preţurilor de consum în luna august 2008 a fost de 114,8 % faţă de luna august 2007 şi de 122,0 % faţă de luna octombrie 1990.
Potrivit datelor comunicate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă la sfârşitul lunii august 2008 în judeţul Mehedinţi, numărul şomerilor înregistraţi era de 10379 persoane (din care 4483 femei), în creştere faţă de luna anterioară cu 17 persoane.
Numărul şomerilor aflaţi în plată la Oficiul de Muncă era de 1310 persoane (din care 693 femei), în scădere faţă de luna anterioară cu 52 persoane.
Numărul şomerilor neindemnizaţi aflaţi în evidenţa Oficiului de Muncă la sfârşitul lunii august 2008 era de 9069 persoane (din care 3790 femei), în creştere faţă de luna anterioară cu 69 persoane.
Rata şomajului în judeţul Mehedinţi la sfârşitul lunii august 2008 era de 8,4% (9,0% la bărbaţi şi 7,8% la femei ), menţinându-se la nivelul lunii anterioare.
Grafic, rata şomajului în ultimele 12 luni a avut următoarea evoluţie:
Mehedinţi, Rata şomajului înregistrat
Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18-62 ani a fost în luna august 2008 de 5,5 % în judeţul Mehedinţi, faţă de 2,5 % la nivelul ţării.
Numărul agenţilor economici cu capital străin ce s-au înmatriculat în judeţul Mehedinţi în perioada 1.I – 31.VIII. 2008 a fost de 45 cu un capital social de 18,5 mii lei (echivalentul a 7625,00 dolari SUA sau 5036,80 euro).
În perioada 1.I – 31.VIII. 2008 , comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2007, evoluţia principalelor fenomene demografice, se prezintă astfel:
- numărul născuţilor vii a fost de 1685 (mai mare cu 58);
- numărul persoanelor decedate a fost de 2777 (mai mare cu 32);
- sporul natural a continuat să fie negativ (-1092 persoane);
- numărul căsătoriilor a fost de 1128 (mai mic cu 1218);
- numărul divorţurilor a fost de 377 (mai mare cu 25).
(Sursa: INS)
POLITIA BAIA DE ARAMA
ADRESA: Str.Tudor Vladimirescu, Baia de Arama, 225100, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 381009
BAIA DE ARAMA
POLITIA CUJMIR
ADRESA: Cujmir, 227150, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 390025
CUJMIR
POLITIA DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: B-dul Carol I nr.75, Drobeta-Turnu Severin, 220146, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 312131
DROBETA-TURNU SEVERIN
POLITIA GARLA MARE
ADRESA: Garla Mare, 227210, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 393004
GARLA MARE
POLITIA IESELNITA
ADRESA: Ieselnita, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 365075
IESELNITA
POLITIA ORSOVA
ADRESA: B-dul Portile de Fier 20, Orsova, 225200, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 361530
ORSOVA
POLITIA PORTILE DE FIER II
ADRESA: Zona Hidrocentrala, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 355105
PORTILE DE FIER II
POLITIA PRUNISOR
ADRESA: Prunisor, 227390, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 355105
PRUNISOR
POLITIA SIMIAN
ADRESA: Simian, 227445, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 338402
SIMIAN
POLITIA VANJU MARE
ADRESA: Vanju Mare, 225400, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 350532
VANJU MARE
SERVICIUL JUDETEAN DE POLITIE RUTIERA MEHEDINTI
ADRESA: B-dul Carol I nr.75, Drobeta-Turnu Severin, 220146, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 305221
Tel.: + 40 (252) 305220
Comentarii despre SERVICIUL JUDETEAN DE POLITIE RUTIERA MEHEDINTI
PRIMARIA BACLES
BACLES
PRIMARIA BAIA DE ARAMA
BAIA DE ARAMA
PRIMARIA BALA
BALA
PRIMARIA BALACITA
BALACITA
PRIMARIA BALTA
BALTA
PRIMARIA BILVANESTI
BILVANESTI
PRIMARIA BRANISTEA
BRANISTEA
PRIMARIA BREZNITA MOTRU
BREZNITA MOTRU
PRIMARIA BREZNITA-OCOL
BREZNITA-OCOL
PRIMARIA BROSTENI
BROSTENI
PRIMARIA BURILA MARE
BURILA MARE
PRIMARIA BUTOIESTI
BUTOIESTI
PRIMARIA CAZANESTI
CAZANESTI
PRIMARIA CIRESU
CIRESU
PRIMARIA CORCOVA
CORCOVA
PRIMARIA CORLATEL
CORLATEL
PRIMARIA CUJMIR
CUJMIR
PRIMARIA DIRVARI
DIRVARI
PRIMARIA DEVESEL
DEVESEL
Primaria Judeteana Mehedinti
ADRESA :
Drobeta Turnu Severin, Str. Maresal Averescu nr.2
TEL/FAX :
0252/314379 ; 025/2316317
E-MAIL :
[87]
CONDUCERE :
Primar / Constantin DINU
Judeteana Mehedinti
PRIMARIA DROBETA TURNU SEVERIN
ADRESA: Mareşal Averescu, nr. 2COD220131
CONDUCERE: Primar: Constantin Dinu Viceprimar: Constantin Gherghe, Mihai Demian Secretar: Iota Rogobete Director Economic: Călianu Elena
TEL: 0252-320088
FAX: 0252-316317
SITE: http://www.primaria.dts.ro [88]
DROBETA TURNU SEVERIN
PRIMARIA DUBOVA
DUBOVA
PRIMARIA DUMBRAVA
DUMBRAVA
PRIMARIA FLORESTI
FLORESTI
PRIMARIA GARLA MARE
GARLA MARE
PRIMARIA GODEANU
GODEANU
PRIMARIA GOGOSU
GOGOSU
PRIMARIA GRECI
GRECI
PRIMARIA GROZESTI
GROZESTI
PRIMARIA GRUIA
GRUIA
PRIMARIA HINOVA
HINOVA
PRIMARIA HUSNICIOARA
HUSNICIOARA
PRIMARIA ILOVAT
ILOVAT
PRIMARIA ILOVITA
ILOVITA
PRIMARIA ISVERNA
ISVERNA
PRIMARIA IZVORUL BARZII
IZVORUL BARZII
PRIMARIA JIANA
JIANA
PRIMARIA LIVEZILE
LIVEZILE
PRIMARIA OBARSIA-CLOSCANI
OBARSIA-CLOSCANI
PRIMARIA OBARSIA DE CAMP
OBARSIA DE CAMP
PRIMARIA OPRISOR
OPRISOR
PRIMARIA ORSOVA
ADRESA: 1 Decembrie 1918, nr. 20COD225200
CONDUCERE: Primar: Negulescu Constantin Viceprimar: Vesa Ioan Secretar: Boţilă Marian Contabil: Ispir Letiţia
TEL: 0252-361233
FAX: 0252-361337
SITE: http://www.primariaorsova.lx.ro [89]
ORSOVA
PRIMARIA PADINA MARE
PADINA MARE
PRIMARIA PATULELE
PATULELE
PRIMARIA PODENI
PODENI
PRIMARIA PONOARELE
PONOARELE
PRIMARIA POROINA
POROINA
PRIMARIA POROINA MARE
POROINA MARE
PRIMARIA PRISTOL
PRISTOL
PRIMARIA PRUNISOR
ADRESA: str Primarie nr 1COD227390
CONDUCERE: Primar: Nandi Covlea Viceprimar: Bahrin Mihai Secretar: Bondoc Vasile Contabil: Vintilă Elena
TEL: 0252-339013
FAX: 0252-339013
SITE: http://
PRUNISOR
PRIMARIA PUNGHINA
PUNGHINA
PRIMARIA ROGOVA
ROGOVA
PRIMARIA SALCIA
SALCIA
PRIMARIA SIMIAN
SIMIAN
PRIMARIA SISESTI
SISESTI
PRIMARIA SOVARNA
SOVARNA
PRIMARIA STANGACEAUA
STANGACEAUA
PRIMARIA STREHAIA
ADRESA: Republicii, nr. 124COD225300
TEL: 0252-370006
FAX: 0252-306082
SITE: http://
STREHAIA
ADRESA: PRIMARIA ESELNITA
TEL: PRIMARIA ESELNITA
Comentarii despre
PRIMARIA SVINITA
ADRESA: 2, nr. 26COD227440
CONDUCERE: Primar: Iovanovici Iovan Viceprimar: Ianculovici Seia Secretar: Iovanovici Nichita Contabil: Ianculovici Miliţa
TEL: 0252-368253
FAX: 0252-368407
SITE: http://
SVINITA
PRIMARIA TAMNA
TAMNA
PRIMARIA VANATORI
VANATORI
PRIMARIA VANJULET
VANJULET
PRIMARIA VANJU MARE
ADRESA: Rahovei, nr. 8COD225400
CONDUCERE: Primar: Mijache Alexandru Viceprimar: Puiu Hîrsovescu Secretar: Adina Elena Sîrbu Creţu Contabil: Silvia Driceanu
TEL: 0252-350660
FAX: 0252-350097
SITE: http://http://www.roumanie.8k.com/vinjumare.html [90]
VANJU MARE
PRIMARIA VLADAIA
VLADAIA
PRIMARIA VOLOIAC
VOLOIAC
PRIMARIA VRATA
Tribunalul Mehedinţi este o instanţă cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul reşedinţă de judeţ Drobeta Turnu Severin, bulevardul Carol I nr.14, judeţul Mehedinţi.
Are arondate în raza de competenţă judecătoriile:
- Baia de Aramă, cu sediul în oraşul Baia de Aramă, str. Nicu Pereanu nr.8;
- Orşova, cu sediul în municipiul Orşova, str. 1 Decembrie 1918, nr.20, judeţul Mehedinţi;
- Strehaia, cu sediul în oraşul Strehaia, strada Republcii nr.197, judeţul Mehedinţi;
- Vânju Mare. cu sediul în oraşul Vânju Mare, str. Viilor nr.5, judeţul Mehedinţi;
- Drobeta Turnu Severin, cu sediul în municipiul reşedinţă de judeţ Drobeta Turnu Severin, bulevardul Carol I nr.14, judeţul Mehedinţi..
Tribunalului Mehedinţi funcţionează cu patru secţii :
- Secţia civilă, în cadrul căreia există următoarele complete specializate:
- pentru soluţionarea cauzelor având ca obiect adopţie, tutelă, protecţie specială;
- pentru soluţionarea cauzelor privind legile funciare;
- Secţia penală cu următoarele complete specializate:
- pentru soluţionarea infracţiunilor de corupţie;
- pentru soluţionarea cauzelor prevăzute de Legea nr.211/2004 privind judecarea cauzelor referitoare la protecţia victimelor infracţiunilor.
- Secţia comercială şi contencios administrativ având următoarele complete specializate:
- pentru soluţionarea cauzelor comerciale;
- pentru soluţionarea cauzelor de contencios administrativ şi fiscal;
- Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale este organizată ca secţie specializată a Tribunalului Mehedinţi în temeiul art. 36 alin.3 din Legea nr.304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciară, republicată, pentru soluţionarea cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurările sociale şi funcţionează în baza Hotărârii nr. 87 din 6 aprilie 2006 adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia de judecători.
În cadrul secţiei funcţionează şi un număr de 6 asistenţi judiciari care intră în compunerea completelor de judecată potrivit art.55 alin.1, art.110 şi art. 111 alin. 5 din Legea nr.304/28.06.2004 privind organizarea judiciară, republicată.
În structura tribunalului mai funcţionează:
- un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic, deservit de 4 consilieri economici şi 2 referenţi.
- un compartiment de informatică juridică, condus de un informatician şef,
- un birou de infomare şi relaţii publice, a cărui activitate este asigurată de judecătorul delegat şi un expert al biroului;
Pe lângă Tribunalul Mehedinţi funcţionează:
- biroul de local de expertize tehnice şi judiciare a cărui activitate este asigurată de un referent;
- serviciul de protecţia victimelor şi reintegrare socială a infractorilor, condus de un şef de birou,
Clădirea în care îşi are sediul Tribunalul Mehedinţi este proprietatea Ministerului Justiţiei.
Activitatea tribunalului se defăşoară în birourile situate la etajele I şi II, cu trei săli de şedinţe de judecată: două amplasate la etajul II şi una la parter.
TELEFOANE UTILE:
0352.403144- arhiva tribunalului
0352.403145 - registratura tribunalului
0352.403148 - serviciu probaţiune
0352.403.134 - executări penale
0352.403.107 - contabilitate
(Sursa: Ministerul Justiţiei)
Judecătoria Baia de Aramă
Baia de Aramă, str. Nicu Pereanu nr. 8
0252/381021
0252/381021
EMAIL: [102]
Baroul Mehedinti
Drobeta-Turnu Severin, B-dul Republicii nr. 14
Judecătoria Drobeta Turnu Severin
Drobeta Turnu Severin, BULEVARDUL CAROL I NR.14
0352/403199
0252/313052
EMAIL: [103]
Tribunalul Judetean Mehedinti
Drobeta-Turnu Severin, B-dul Carol I nr.14
TEL :
0252/311 506
Judecătoria Orşova
Orşova, str. 1 Decembrie 1918, nr.20
0252/361593
0252/361593
Judecătoria Strehaia
Strehaia, strada Republicii nr. 197
0252/370030-
0252/371149
Judecătoria Vânju Mare
Vânju Mare, strada Viilor nr.5, cod poştal 225400
0252/350436
0252/350436
EMAIL: [104]
Denumire |
Adresa |
Dreptul de proprietate |
Dreptul de administrare/folosinţă |
Contact |
Detalii |
Complex de nataţie |
Dr.Tr.Severin |
Proprietate de stat |
A.N.S – C.S.M Dr.Tr.Severin |
Manta Felix |
Bazin Olimpic acoperit, bazin descoperit(ştrand) |
Stadion Angelescu |
Dr.Tr.Severin |
Proprietate de stat |
A.N.S – C.S.M Dr.Tr.Severin |
Manta Felix |
Teren fotbal, pistă atletism, vestiare |
Stadion Municipal |
Dr.Tr.Severin |
Consiliul Local |
F.C Drobeta Tr. Severin |
Mănescu Vasile |
Teren fotbal, pistă atletism, vestiare, tribune |
Stadion Severnav |
Dr.Tr.Severin |
F.C.Drobeta |
F.C.Drobeta |
Mănescu Vasile |
Teren fotbal, vestiare, tribune |
Sala Polivalenta |
Dr.Tr.Severin |
Consiliul Local Dr.Tr.Severin |
Consiliul Local Dr.Tr.Severin |
Florescu Tanţa |
Suprafaţă de joc, vestiare, tribune |
Baza Sportivă Hidroelectrica |
Dr.Tr.Severin |
S.H.E.H.P.F.I |
S.H.E.H.P.F.I |
Ţogoe Constantin |
Terenuri tennis, minifotbal |
Baza Sportivă Victoria |
Dr.Tr.Severin |
Insp.J.P.Frontieră |
Insp.J.P.Frontieră |
Mendea Adrian |
Teren tennis, volei, fotbal,vestiare |
Stadion Termo |
Dr.Tr.Severin |
R.A.N Dr.Tr.Severin |
A.S Termo |
Nebeja C-tin |
Teren de fotbal, vestiare |
Sala Sport Şc.Gen nr.15 |
Dr.Tr. Severin |
Consiliul local |
Şcoala Gen nr.15 |
Săftoiu Gheorghe |
Suprafată de joc, vestiare |
Sală Sport Lic. Th.Costescu |
Dr.Tr. Severin |
Consiliul local |
Lic. Th.Costescu |
Florea Victor |
Suprafată de joc, vestiare, volei, baschet, handbal |
Tineretului |
Dr.Tr. Severin |
Fundaţia pt.Tineret |
Fundaţia pt.Tineret |
Popa Alexandru |
Terenuri tenis |
Sală Sport |
Dr.Tr. Severin |
Lic.Tehnic Lorin Sălăjan |
Lic.Tehnic Lorin Sălăjan |
Dabija Viorel |
Suprafată de joc, vestiare, volei, baschet |
Sală Sport |
Dr.Tr. Severin |
Şcoala Gen nr.2 |
Şcoala Gen nr.2 |
Buta Serana |
Suprafată de joc, vestiare, volei, baschet, |
Sală Sport |
Dr.Tr. Severin |
Şcoala Gen nr.14 |
Şcoala Gen nr.14 |
Sima Florin |
Suprafată de joc, vestiare, volei, baschet, |
Sală Sport |
Dr.Tr. Severin |
C.S.S-Dr.Tr.Severin |
C.S.S-Dr.Tr.Severin |
Asavei Constanţa |
Suprafată de joc, vestiare, lupte,handbal |
Sală Sport |
Dr.Tr. Severin |
Consiliul Local Dr.Tr.Severin |
Liceul Traian |
Ianculovici Zvetozar |
Suprafată de joc, |
Sală Sport |
Dr.Tr. Severin |
Consiliul Local Dr.Tr.Severin |
Liceul Ghe.Ţiţeica |
Popescu Rodica |
Suprafată de joc, vestiare, |
Sală Sport |
Dr.Tr. Severin |
Consiliul Local Dr.Tr.Severin |
Liceul Decebal |
Galbenu Răzvan |
Suprafată de joc, |
Sală Sport |
Dr.Tr. Severin |
Consiliul Local Dr.Tr.Severin |
Liceul Şt.Odobleja |
Fota Adrian |
Suprafată de joc, vestiare, volei |
Sală Sport |
Dr.Tr. Severin |
Consiliul Local Dr.Tr.Severin |
Şcoala Petre Sergescu |
Lupu Răzvan |
Suprafată de joc, vestiare, volei, tennis, handball, baschet |
Sală Sport |
Dr.Tr. Severin |
Consiliul Local Dr.Tr.Severin |
Liceul Domnul Tudor |
Geambaşu Petre |
Suprafată de joc, |
Sală Sport |
Orşova |
Consiliul Local Orşova |
C.S Orşova |
Zabet Benjamin |
Suprafată de joc, vestiare, |
Sală Sport |
Orşova |
Lic. Traian Lalescu |
Liceul Traian Lalescu |
Isac Sorin |
Suprafată de joc, vestiare, |
Sală Sport |
Orşova |
Lic Marină Orşova |
Lic Marină Orşova |
Falon Doru |
Suprafată de joc, vestiare, |
Stadion Schela |
Dr.Tr. Severin |
Hidroelectrica P.F.I |
C.S Bilding |
Giuca Mihaela |
Teren de fotbal, vestiare, |
Stadion Dierna |
Orşova |
Consiliul Local Orşova |
C.S Bilding |
Brăaru Constantin |
Teren de fotbal, vestiare, tribune |
Stadion Victoria |
Vînju Mare |
Consiliul Local Vînju Mare |
C.S Minerul Mehedinţi |
Teghiu Vergică |
Teren de fotbal, vestiare, tribune |
Stadion Armătura |
Strehaia |
Consiliul Local Strehaia |
Consiliul Local Strehaia |
Burcu Simion |
Teren de fotbal, vestiare, tribune |
Stadion Cerna |
Baia de Aramă |
Consiliul Local Baia de Aramă |
Consiliul Local Baia de Aramă |
paulescu Nistor |
Teren de fotbal, vestiare, tribune |
Sală Sport |
Vânju Mare |
Consiliul Local Vînju Mare |
Lic. Victor Gomoiu |
Teghiu Vergică |
Suprafaţă de jocl, vestiare |
Stadion Comunal |
Comuna Şimian |
Consiliul Local Şimian |
C.S Agomec Şimian |
Firu Dan |
Teren de fotbal, vestiare |
Stadion Pandurii |
Comuna Şimian |
Consiliul Local Şimian |
Consiliul Local Şimian |
Ghiuescu Ion |
Teren de fotbal |
Stadion Comunal |
Comuna Pristol |
Consiliul Local Pristol |
Consiliul Local Pristol |
Drinceanu Dan |
Teren de fotbal, vestiare |
Stadion Comunal |
Comuna Cujmir |
Consiliul Local Cujmir |
Consiliul Local Cujmir |
Ţenea Nicolae |
Teren de fotbal, vestiare, |
Stadion Comunal |
Comuna Pătulele |
Consiliul Local Pătulele |
Consiliul Local Pătulele |
Ţicu Ion |
Teren de fotbal, vestiare |
Stadion Agrobioest |
Comuna Burila Mare |
S.C Agrobioest S.A Burila mare |
S.C Agrobioest S.A |
Cicic Ioan |
Teren de fotbal, vestiare |
Stadion Comunal |
Comuna Ieşelniţa |
Consiliul Local Ieşelniţa |
Consiliul Local Ieşelniţa |
Ciuru Ioan |
Teren de fotbal, vestiare |
Stadion Dunărea |
Comuna Şviniţa |
Consiliul Local Şviniţa |
Consiliul Local Şviniţa |
Curici Nicolae |
Teren de fotbal, vestiare |
Stadion Comunal |
Comuna Corcova |
Consiliul Local Corcova |
Consiliul Local Corcova |
Durac Adam |
Teren de fotbal |
Stadion Unirea |
Comuna Livezile |
Consiliul Local Livezile |
C.S Dec. Tr.Severin |
Şerban Ion |
Teren de fotbal, vestiare |
Stadion Comunal |
Comuna Gruia |
Consiliul Local Gruia |
Consiliul Local Gruia |
Nedelcu Alexandru |
Teren de fotbal, vestiare |
Stadion Minerul |
Expoatarea Minieră Valea Copcii |
Expoatarea Minieră Valea Copcii |
C.S Minerul Mehedinţi |
Udrea Florin |
Teren de fotbal, vestiare, tribune |
Stadion Comunal |
Comuna Gîrla Mare |
Consiliul Local Gîrla Mare |
Consiliul Local Gîrla Mare |
Baicu Dumitru |
Teren de fotbal, vestiare |
Stadion Comunal |
Comuna Vînători |
Consiliul Local Vînători |
Consiliul Local Vînători |
Golici Ion |
Teren de fotbal, vestiare |
Stadion Comunal |
Comuna Obîrşia de Cîmp |
Consiliul Local Obîrşia de Cîmp |
Consiliul Local Obîrşia de Cîmp |
Stănaia Florea |
Teren de fotbal |
Stadion Comunal |
Comuna Vrata |
Consiliul Local Vrata |
Consiliul Local Vrata |
Curiguţ Săndel |
Teren de fotbal |
Stadion Comunal |
Comuna Salcia |
Consiliul Local Salcia |
Consiliul Local Salcia |
Pantelimon Gelu |
Teren de fotbal, vestiare |
Stadion Comunal |
Comuna Brezniţa de Ocol |
Consiliul Local Brezniţa de Ocol |
Consiliul Local Brezniţa de Ocol |
Drăghici Dumitru |
Teren de fotbal |
Stadion Comunal |
Sat Ostrovu Corbului |
Consiliul Local Hinova |
Consiliul Local Hinova |
Ghiţan Ion |
Teren de fotbal |
Stadion Comunal |
Comuna Braniştea |
Consiliul Local Braniştea |
Consiliul Local Braniştea |
Marin Ion |
Teren de fotbal |
Stadion Comunal
|
Comuna Şişeşti
|
Consiliul Local Şişeşti
|
Consiliul Local Şişeşti
|
Răducan Marian 0252384003 |
Teren de fotbal, vestiare
|
Stadion Sătesc
|
Sat Cocoraia
|
Consiliul Local Şişeşti
|
Consiliul Local Şişeşti
|
Răducan Marian 0252384003 |
Teren de fotbal
|
Stadion Sătesc
|
Sat Crăguieşti
|
Consiliul Local Şişeşti
|
Consiliul Local Şişeşti
|
Răducan Marian 0252384003
|
Teren de fotbal
|
Stadion Sătesc
|
Sat Dănceu
|
Consiliul Local Jiana
|
Consiliul Local Jiana
|
Stăncioiu Stelică 0252352488 |
Teren de fotbal, vestiare
|
Stadion Comunal
|
Comuna Jiana
|
Consiliul Local Jiana
|
Consiliul Local Jiana
|
Stăncioiu Stelică 0252352488 |
Teren de fotbal
|
Stadion Comunal
|
Comuna Şovarna
|
Consiliul Local Şovarna
|
Consiliul Local Şovarna
|
Prundeanu Constantin 0252386481 |
Teren de fotbal
|
Stadion Comunal
|
Comuna Vînjuleţ
|
Consiliul Local Vînjuleţ
|
Consiliul Local Vînjuleţ
|
Costaiche Nistor 0252352203 |
Teren de fotbal
|
Stadion Comunal
|
Comuna Voloiac
|
Consiliul Local Voloiac
|
Consiliul Local Voloiac
|
Drăghici Constantin 0252370580 |
Teren de fotbal
|
Stadion Comunal
|
Comuna Broşteni
|
Consiliul Local Broşteni
|
Consiliul Local Broşteni
|
Borugă Alexandru 0252383118 |
Teren de fotbal
|
Stadion Sătesc
|
Comuna Grozeşti
|
Consiliul Local Grozeşti
|
Consiliul Local Grozeşti
|
Coman Gheorghe 0768728214 |
Teren de fotbal
|
Sală Sport
|
Baia de Aramă
|
Consiliul Local Baia de Aramă
|
Liceul C-tin Brâncoveanu Baia de Aramă |
Isac Sorin 0252381162 |
Suprafată de Joc Vestiare
|
Ataşament | Mărime |
---|---|
lista_monumente_istorice_mehedinti.pdf [131] | 311.35 KB |
BIBLIOTECA VANJU MARE
ADRESA: Str.Republicii 84, Vanju Mare, 225400, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 350298
Biblioteca Judeteana -
ADRESA: , Bd Carol I,4
TEL: 0252 312390
Biserica de lemn "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul"
ADRESA: in centrul satului, in cimitirul fostului sat inglobat Condulesti
Biserica "Adormirea Maicii Domnului si Sf. Dumitru"
ADRESA: in fostul sat inglobat Piatra Alba, pe drumul spre Simian
Biserica "Sf. Ioan Botezatorul"
ADRESA: pe drumul spre Simian, fostul sat Piatra Alba
Biserica "Adormirea Maicii Domnului"
ADRESA: Str. Smardan 2
Biserica de lemn "Sf. Voievozi"
ADRESA: in fostul sat inglobat Canicea
Biserica "Sf. Imparati Constantin si Elena"
ADRESA: pe DN Severin-Tg. Jiu, ramificatie Izvoru BArzii, la capatul satului
Biserica "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul"
ADRESA: pe DN Severin-Tg. Jiu, ramificatie Izvoru BArzii, la capatul satului
Biserica de lemn "Sf. Nicolae"
ADRESA: in fostul sat inglobat Valea Rea, in centrul satului
Număr C.I.S., Data eliberării, Denumire structura sportiva, Număr identificare, Institutia publica de apartenenta
nr.0000128 11/22/01 Liceul Teoretic Traian Lălescu Orşova MH/A1/00236/2001 MEC
nr.0000210 11/22/01 Clubul Sportiv Şcolar Drobeta Turnu Severin MH/A1/00192/2001 MEC
nr.0000544 4/10/02 Clubul Copiilor Strehaia MH/A1/00016/2002 MEC
nr.0000556 4/11/02 Clubul Copiilor Orşova MH/A1/00026/2002 MEC
nr.0015417 8/10/04 Clubul Sportiv Municipal Drobeta Turnu Severin MH/A1/00009/2004 ANS
nr.0001545 12/17/01 Asociaţia Judeţeană de Fotbal Mehedinţi MH/B/00001/2001 Privat
nr.0001957 2/21/02 Asociaţia Judeţeană de Atletism Mehedinţi MH/B/00001/2002 Privat
nr.0001978 2/22/02 Asociaţia Judeţeană de Lupte Mehedinţi MH/B/00002/2002 Privat
nr.0002247 3/29/02 Asociaţia Judeţeană de Handbal Mehedinţi MH/B/00003/2002 Privat
nr.0009153 1/13/03 Asociaţia Judeţeană de Judo Mehedinţi MH/B/00001/2003 Privat
nr.0009327 4/22/03 Asociaţia Judeţeană Sportul pentru Toţi Mehedinţi MH/B/00002/2003 Privat
nr.0001099 12/4/01 Clubul Sportiv Ying Long Karate Do Orşova MH/A2/00165/2001 Privat
nr.0001152 12/7/01 Clubul Sportiv Grifonis Wado Robeta Turnu Severin MH/A2/00185/2001 Privat
nr.0001197 12/11/01 Asociaţia Club Ştiinţa Drobeta Turnu Severin MH/A2/00241/2001 Privat
nr.0001197 12/11/01 Clubul de Arte Marţiale şi Discipline Orientale Satori MH/A2/00239/2001 Privat
nr.0001281 12/18/01 Clubul Sportiv Dierna Orşova MH/A2/00352/2001 Privat
nr.0001285 12/18/01 Clubul Sportiv Severnav Drobeta Turnu Severin MH/A2/00349/2001 Privat
nr.0001512 12/14/01 Clubul Sportiv Sfinx Romtelecom MH/A2/00311/2001 Privat
nr.0001514 12/14/01 Clubul Sportiv Constantin Sprâncenatu MH/A2/00314/2001 Privat
nr.0001722 1/4/02 Clubul Sportiv Municipal Drobeta Turnu Severin MH/A2/00009/2002 Privat
nr.0001804 1/18/02 Clubul Sportiv Viitorul Drobeta Turnu Severin MH/A2/00065/2002 Privat
nr.0001888 2/8/02 Box Club Meva Drobeta Turnu Severin MH/A2/00123/2002 Privat
nr.0002066 2/27/02 Clubul Sportiv Hidroconstrucţia Porţile de Fier MH/A2/00231/2002 Privat
nr.0002086 3/1/02 Box Club Auto TL Drobeta Turnu Severin MH/A2/00259/2002 Privat
nr.0002087 3/1/02 Clubul Sportiv Building Vânju Mare MH/A2/00258/2002 Privat
nr.0000680 5/16/02 Clubul Sportiv Olimpic MH/A2/00520/2002 Privat
nr.0000901 7/30/02 Handbal Club Mehedinţi MH/A2/00689/2002 Privat
nr.0009039 10/3/02 Clubul Sportiv " Dinamo " Dr. - Turnu Severin MH/A2/00801/2002 Privat
nr.0009296 4/2/03 Clubul Sportiv " Clubul Copiilor şi Elevilor " Strehaia MH/A2/00117/2003 Privat
nr.0015054 8/12/03 Clubul Sportiv Minerul Mehedinţi MH/A2/00270/2003 Privat
nr.0015108 11/4/03 Clubul Sportiv Dierna Orşova MH/A2/00317/2003 Privat
nr.0015382 7/9/04 Clubul Sportiv " Victoria " MH/A2/00180/2004 Privat
nr.0015382 7/16/04 Clubul Sportiv de Go MH/A2/00188/2004 Privat
nr.0015877 9/15/05 Clubul Sportiv " Dec " MH/A2/00234/2005 Privat
nr.0015947 11/17/05 Clubul Sportiv Fotbal " Agromec Şimian " MH/A2/00291/2005 Privat
nr.0017463 2/23/06 Asociaţia Clubul Sportiv de Culturism şi Fitness Asterix şi Obelix MH/A2/00047/2006 Privat
nr.0020533 6/20/06 Clubu Sportiv Meva TR. Severin MH/A2/00146/2006 Privat
nr.0020570 7/28/06 Handbal Club Milostar Drobeta Turnu Severin MH/A2/00173/2006 Privat
nr.0004001 11/27/01 Asociatia Sportiva ''Viitorul''Cujmir MH/F/00001/2001 privat
nr.0004004 11/28/01 Asociatia Sportiva ''Recolta Danceu'' MH/F/00004/2001 privat
nr.0004006 11/29/01 Asociatia Sportiva ''Termo Dr.Tr.Severin '' MH/F/00006/2001 privat
nr.0004007 11/29/01 Asociatia Sportiva ''Victoria Devesel'' MH/F/00007/2001 privat
nr.0004008 4/12/01 Asociatia Sportiva Scolara''Olimpia Tr.Severin'' MH/F/00008/2001 şcolar
nr.0004009 12/4/01 Asociatia Sportiva Scolara'' Altius'' MH/F/00009/2001 şcolar
nr.0004010 12/5/01 Asociatia Sportiva ''Blahnita Patule'' MH/F/00010/2001 privat
nr.0004011 12/17/01 Asociatia Sportiva ''Marmura Breznita Ocol'' MH/F/00011/2001 privat
nr.0004012 12/20/01 Asociatia Sportiva ''Constructorul Staincons'' MH/F/00012/2001 privat
nr.0004013 1/24/02 Asociatia Sportiva''Judo Club'' MH/F/00013/2002 privat
nr.0004015 2/8/02 Asociatia Sportiva Scolara ''Dragon'' MH/F/00015/2002 şcolar
nr.0004016 3/5/02 Asociatia Sportiva ''Budo Club''Strehaia MH/F/00016/2002 privat
nr.0004017 3/29/02 Asociatia Sportiva''Frontiera''Orsova MH/F/00017/2002 privat
nr.0004018 8/7/02 Asociatia Sportiva ''Drobeta Turnu Severin'' MH/F/00018/2002 privat
nr.0004020 3/20/03 Asociatia Sportiva ''Pandurii''Cerneti MH/F/00001/2003 privat
nr.0019801 8/25/03 Asociatia Sportiva ''Celrom''Drobeta Turnu Severin MH/F/00002/2003 privat
nr.0019802 9/9/03 Asociatia Sportiva ''Real''Vinju Mare MH/F/00002/2003 privat
nr.0019803 11/5/03 Asociatia Sportiva ''C.S.N.F.Sprint''Drobeta Turnu Severin MH/F/00004/2003 privat
nr.0019804 1/19/04 Asociatia Sportiva Scolara ''Altius Theodor Costescu'' MH/F/00001/2004 şcolar
nr.0019805 1/26/04 Asociatia Sportiva Scolara ''Atletic Gheorghe Titeica'' MH/F/00002/2004 şcolar
nr.0019806 1/26/04 Asociatia Sportiva ''Culturism si Fitness Asterix & Obelix'' MH/F/00003/2004 privat
nr.0019807 2/5/04 Asociatia Sportiva Scolara ''S.Start ''Drobeta Turnu Severin MH/F/00004/2004 şcolar
nr.0019808 2/24/04 Asociatia Sportiva Scolara ''Gimnazium''Drobeta Turnu Severin MH/F/00005/2004 şcolar
nr.0019809 3/30/04 Asociatia Sportiva Scolara ''Auto''Tr.Severin MH/F/00006/2004 şcolar
nr.0019810 3/22/04 Asociatia Sportiva''Universitara Drobeta Turnu Severin'' MH/F/00007/2004 şcolar
nr.0019811 3/29/04 Asociatia Sportiva''Inter Breznita de Motru'' MH/F/00008/2004 privat
nr.0019812 5/3/04 Asociatia Sportiva Scolara ''Vointa Corcova'' MH/F/00009/2004 şcolar
nr.0019813 5/5/04 Asociatia Sportiva Scolara''Optimes Traian'' MH/F/00010/2004 şcolar
nr.0019814 5/25/04 Asociatia Sportiva Scolara ''Vodita'' MH/F/00011/2004 şcolar
nr.0019815 6/10/04 Asociatia Sportiva''Emidante Dr.Tr.Severin'' MH/F/00012/2004 privat
nr.0019816 8/10/04 Asociatia Sportiva''Dunarea Orsova'' MH/F/00013/2004 privat
nr.0019817 9/6/04 Asociatia Sportiva ''Unirea Livezile'' MH/F/00014/2004 privat
nr.0019818 9/6/04 Asociatia Sportiva''Sovarna'' MH/F/00015/2004 privat
nr.0019819 9/6/04 Asociatia Sportiva''Dunarea Hinova'' MH/F/00016/2004 privat
nr.0019820 6/9/04 Asociatia Sportiva''Unirea Vinatori'' MH/F/00017/2004 privat
nr.0019821 6/9/04 Asociatia Sportiva''Unirea Girla Mare Mehedinti'' MH/F/00018/2004 privat
nr.0019822 9/10/04 Asociatia Sportiva''Harabei Dojo'' MH/F/00019/2004 privat
nr.0019823 1/12/05 Asociatia Sportiva Scolara ''Gh.Ionescu Sisesti'' MH/F/00001/2005 şcolar
nr.0019824 3/1/05 Asociatia Sportiva Scolara ''Luceafarul''Drobeta Tr.Severin MH/F/00002/2005 şcolar
nr.0019825 9/7/05 Asociatia Sportiva ''Agri Bioest Burila Mare'' MH/F/00003/2005 privat
nr.0019826 9/13/05 AsociatiaSportiva''Strehaia'' MH/F/00004/2005 privat
nr.0019827 1/30/06 Asociatia Sportiva Scolara ''Univers Strehaia'' MH/F/00001/2006 şcolar
nr.0019828 2/14/06 Asociatia Sportiva Scolara ''Voloiac'' MH/F/00002/2006 şcolar
Constantin Severin (n. 8 februarie 1952, Baia de Aramă) poet, publicist şi artist plastic român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
A urmat cursurile Facultăţii de Chimie şi Inginerie Chimică la Institutul Politehnic Iaşi între 1972-1977, apoi a lucrat ca inginer chimist la Combinatul de Celuloză şi Hîrtie între 1977-1991. Studii post-universitare de Economie şi democraţie (Croaţia, 1991, bursă Soros) şi Societate şi cultură (Suedia, 1993, bursă finanţată de guvernul Suediei). Studii libere de artă.
A activat ca jurnalist între 1991-2004 la România liberă, Flacăra, Monitorul de Suceava şi Obiectiv-Vocea Sucevei. A colaborat la BBC şi Europa Liberă între 1992-1996.
În prezent lucrează la Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera din Suceava. Artist vizual, membru al grupului European Artists e.V, Velbert, Germania, şi scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
A publicat peste 800 de articole (cultură, politică internă şi internatională, cronici de artă, eseuri, interviuri, etc).
A teoretizat un nou concept în arta contemporană, expresionismul arhetipal, şi altul în filozofia culturii, post-literatura (publicat pe site-ul faimosului muzeu de artă contemporana Saatchi Gallery, Londra, dar şi pe blogul [139] Departamentului de Filozofie al Universităţii Greenwich, Marea Britanie).
Artişti de talie internaţională, precum Lily Yang [140], din SUA, au recunoscut impactul conceptului de post-literatură asupra operei lor şi au creat lucrări de post-literatură.
În 2007 a fondat două grupări artistice alcătuite din artişti internaţionali : New Europe (Central Europe) Group (32 de membri) şi Archetypal Expressionism Group(42 de membri din peste 20 de ţări).
În România, Germania, Anglia, Finlanda, SUA, Norvegia, Italia, Elveţia si Ucraina. Pînă în prezent două reviste din România (Vatra şi Bucovina literară) şi două din Spania (Empireuma şi Cuadernos del Ateneo), au ilustrat numere cu lucrările sale.
Se numără printre cei 18 artişti plastici din România, Ucraina, Moldova, Georgia şi Letonia (Ambasadori UNESCO ai eurointegrarii prin arta) selectaţi la campusul internaţional Eurointegrare prin Artă, Chişinău, iunie 2006, organizat de Asociaţia ARS DOR cu sprijinul Fondului Internaţional pentru Promovarea Culturii-UNESCO Paris.
Lucrările sale au intrat pînă în prezent de 33 de ori în TOP 50(de 4 ori în TOP10) la cea mai importantă competiţie online de artă, SHOWDOWN, organizată de muzeul de artă contemporană SAATCHI GALLERY din Londra(cu cel mai frecventat site de artă din lume, cu peste 70 de milioane de accesări în 24 de ore).
Premiul pentru poezie al cotidianului Daily Yomiuri, Japonia, 1996.
Hram: ,,Sfântul Antonie cel Mare" şi ,,Naşterea Maicii Domnului"
Adresa: Drumul Sf. Nicodim, nr.1, Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi
Stareţ: Protos Ioanichie Nicolăescu
Ctitor: Protos. Nicodim Nicolăescu
Coordonate: 44.722973, 22.486682
Mânăstirea Vodiţa din judeţul Mehedinţi reprezintă cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar şi totodată primul aşezământ monahal din ţara noastră administrat autonom (samovlastie) după regulile bisericii orientale stabilite de Sfântul Vasile cel Mare.
Vodiţa a fost o mănăstire din apropierea satului Vârciorova, municipiul Drobeta Turnu Severin, întemeiată înainte de 1374 de către călugărul Nicodim. Ansamblul a fost reînnoit în timpul domniei lui Vlaicu Vodă (Vladislav I al Ţării Româneşti), după 1400 şi în 1689, de această dată de către Cornea Brăiloiu. Azi clădirile fostei mănăstiri sunt în ruină.
Biserica iniţială a mănăstirii este probabil primul monument al arhitecturii sacrale româneşti ridicat pe plan triconc. Acest aşa-numit tip Vodiţa I s-a păstrat doar prin fundamente. Vlaicu Vodă a ctitorit în 1370-1375 o nouă biserică, al cărei sistem de boltire este susţinut de pilaştri aflaţi de o parte şi de alta a absidelor laterale. Acest tip, numit Vodiţa II, este tot de plan triconc, dar bolta este îngustată de sistemul de susţinere. Tipul Vodiţa II este întâlnit frecvent în arhitectura Ţării Româneşti până în secolul al XVIII-lea.
Unul din cele mai vechi documente din Ţara Românească (document original, în limba slavă, pe pergament) prin care Vlaicu Vodă, domnul Ţării Româneşti, dăruieşte în anul 1374 ctitoriei sale (Mănăstirea Vodiţa) trei sate, venitul domnesc de la opt pescării de la Dunăre şi alte bunuri, este păstrat la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti.
Educaţie
Universitatea Spiru Haret - Centrul Teritorial De Invatamint La Distanta -
ADRESA :
Drobeta-Turnu Severin, Bd Carol I, nr.6
TEL :
0252/324728
Universitatea Craiova -
ADRESA: , Decebal,49
TEL: 0252 333431
Universitatea Craiova - Camin Studentesc
ADRESA: , I.c. Bratianu,
TEL: 0252 325646
Universitatea Craiova - Colegiu Universitar
ADRESA: , Calugareni,1
TEL: 0252 329191
Universitatea Din Bucuresti Facultatea De Geografie Filiala Drobeta Turnu Severin -
ADRESA: , Traian,277
TEL: 0252 316802
Universitatea Gheorghe Anghel -
ADRESA: , Traian,277a
TEL: 0252 319303
Universitatea Bucuresti - Statiunea Geografica Orsova
ADRESA: , Gratca,1
TEL: 0252 362413
GRUPUL SCOALR CONSTANTIN BRINCOVEANU
ADRESA: Strada Tudor Vlaimirescu nr. 11
TEL: 0252 381162
Grupul Scolar Decebal
ADRESA :
Drobeta-Turnu Severin, Soseaua Antoninii, nr. 2
Grupul Scolar Industrial Constructii Montaj
ADRESA :
Drobeta-turnu Severin, Str. I.C. Bratianu, nr. 9 D
TEL :
0252/222285
GRUPUL SCOALR DOMNUL TUDOR
ADRESA: Strada I.c.bratianu nr. 7
TEL: 0252 313745
GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL AUTO
ADRESA: B-dul Carol I nr. 5
TEL: 0252 224211
GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL DE MARINA
ADRESA: B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 11 A
TEL: 0252 361415
GRUPUL SCOALR TUDOR VLADIMIRESCU
ADRESA: Strada Garii nr. 1
TEL: 0252 338413
GRUPUL SCOALR MATEI BASARAB
ADRESA: Strada Republicii nr. 235
TEL: 0252 370239
Gradinita De Copii Nr 12
ADRESA: Drobeta Turnu Severin, strada I.C. Bratianu, Nr. 9d, Cod Postal: 220057
TEL: 0252/585953
Gradinita De Copii Nr 19
ADRESA: Drobeta Turnu Severin, strada Maresal Averescu, Nr. 279, Cod Postal: 220183
TEL: 0252/585946
Gradinita De Copii Nr 2
ADRESA: Drobeta Turnu Severin, strada Nicu Cernaianu, Nr. 11, Cod Postal: 220140
TEL: 0252/585634
Gradinita De Copii Nr 20
ADRESA: Drobeta Turnu Severin, strada Walter Maracineanu, Nr. 2, Cod Postal: 220055
TEL: 0252/587145
Gradinita De Copii Nr 21
ADRESA: Drobeta Turnu Severin, strada Petre Sergescu, Nr. 3, Cod Postal: 220224
TEL: 0252/583586
Gradinita De Copii Nr 24
ADRESA: Drobeta Turnu Severin, strada Grigore Florescu, Nr. 10, Cod Postal: 220193
TEL: 0252/586116
Gradinita De Copii Nr 25
ADRESA: Drobeta Turnu Severin, strada Mihail Kogalniceanu, Nr. 6, Cod Postal: 220023
TEL: 0252/596802
Gradinita De Copii Nr 26
ADRESA: Drobeta Turnu Severin, strada Calarasi, Nr. 37, Cod Postal: 220211
TEL: 0252/493685
Gradinita De Copii Nr 29
ADRESA: Drobeta Turnu Severin , strada Al Lt. Eugen Maresi, Nr. 1, Cod Postal: 220050
TEL: 0252/487035
Gradinita De Copii Nr 3
ADRESA: Drobeta Turnu Severin, strada Cal Targu Jiului, Nr. 4, Cod Postal: 220226
TEL: 0252/592289
Gradinita De Copii V I Lenin
ADRESA: Drobeta Turnu Severin, strada Aurelian, Nr. 19, Cod Postal: 220103
TEL: 0252/584202
Gradinita De Copii
ADRESA: Eselnita, strada Teilor, Nr. 530, Cod Postal: 227195
TEL: 0252/537933
Gradinita Nr 1
ADRESA: Orsova, strada Bd Portile de Fier, Nr. 32, Cod Postal: 225200
TEL: 0252/533451
Gradinita Nr 2
ADRESA: Orsova, strada Bd Portile de Fier, Nr. 32, Cod Postal: 225200
TEL: 0252/532341
SAMARITEANUL
ADRESA: Str.Cicero 23, Drobeta-Turnu Severin, 220104, judetul Mehedinti
Mobil: + 40 (745) 255383
Gradinita De Copii Nr 4
ADRESA: Strehaia, strada Eroilor, Nr. 3, Cod Postal: 225300
TEL: 0252/542947
LICEUL TEORETIC CUJMIR
Liceul Teoretic Gheorghe Titeica
ADRESA :
Drobeta-turnu Severin, Str. Crisan nr. 50
Comentarii despre Liceul Teoretic Gheorghe Titeica(0) Adauga comentariu
LICEUL PARTICULAR NR.1 DROBETA
ADRESA: Str.Aurelian 46, Drobeta-Turnu Severin, 220112, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 329698
LICEUL STEFAN PLAVAT ORSOVA
ADRESA: Str.1 Decembrie 1918 nr.2, Orsova, 225200, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 361536
LICEUL TEORETIC SERBAN CIOCULESCU
ADRESA: Str.I.C.Bratianu 44, Drobeta-Turnu Severin, 220226, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 321179
Mobil: + 40 (723) 285096
LICEUL TEORETIC "VICTOR GOMOIU" VANJU MARE
ADRESA: Calea Rahovei 1, Vanju Mare, 225400, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 350398
LICEUL DE ARTA I.ST.PAULIAN
ADRESA: Strada Crisan nr. 21
TEL: 0252 312536
LICEUL TEORETIC TRAIAN LALESCU
ADRESA: B-dul Portile De Fier nr. 42
TEL: 0252 361536
LICEUL TEORETIC GHEORGHE IONESCU-SISESTI
SC.CU CLS.I-VIII ALBULESTI
SC.CU CLS.I-VIII ALBULESTI
SC.CU CLS.I-VIII BICLES
SC.CU CLS.I-VIII BICLES
SC.CU CLS.I-VIII MARASESTI
SC.CU CLS.I-VIII MARASESTI
SC.CU CLS.I-VIII BALA
SC.CU CLS.I-VIII BALA
SC.CU CLS.I-VIII BALACITA
SC.CU CLS.I-VIII BALACITA
SC.CU CLS.I-VIII HALINGA
SC.CU CLS.I-VIII HALINGA
SC.CU CLS.I-VIII BALTA
SC.CU CLS.I-VIII BALTA
SC.CU CLS.I-VIII BALATA VERDE
SC.CU CLS.I-VIII BALATA VERDE
SC.CU CLS.I-VIII BILVANESTI
SC.CU CLS.I-VIII BILVANESTI
SC.CU CLS.I-VIII BISTRITA
SC.CU CLS.I-VIII BISTRITA
SC.CU CLS.I-VIII BRANISTEA
SC.CU CLS.I-VIII BRANISTEA
SC.CU CLS.I-VIII BREZNITA MOTR
SC.CU CLS.I-VIII BREZNITA MOTR
SC.CU CLS.I-VIII BREZNITA OCOL
SC.CU CLS.I-VIII BREZNITA OCOL
SC.CU CLS.I-VIII BROSTENI
SC.CU CLS.I-VIII BROSTENI
SC.CU CLS.I-VIII BURILA MARE
SC.CU CLS.I-VIII BURILA MARE
SC.CU CLS.I-VIII BURILA MICA
SC.CU CLS.I-VIII BURILA MICA
SC.CU CLS.I-VIII BUICESTI
SC.CU CLS.I-VIII BUICESTI
SC.CU CLS.I-VIII BUTOIESTI
SC.CU CLS.I-VIII BUTOIESTI
SC.CU CLS.I-VIII CAZANESTI
SC.CU CLS.I-VIII CAZANESTI
SC.CU CLS.I-VIII CIOCHIUTA
SC.CU CLS.I-VIII CIOCHIUTA
SC.CU CLS.I-VIII CIOROBORENI
SC.CU CLS.I-VIII CIOROBORENI
SC.CU CLS.I-VIII CIRESU
SC.CU CLS.I-VIII CIRESU
SC.CU CLS.I-VIII COMANDA
SC.CU CLS.I-VIII COMANDA
SC.CU CLS.I-VIII CORCOVA
SC.CU CLS.I-VIII CORCOVA
SC.CU CLS.I-VIII CORLATEL
SC.CU CLS.I-VIII CORLATEL
SC.CU CLS.I-VIII CRAGUIESTI
SC.CU CLS.I-VIII CRAGUIESTI
SC.CU CLS.I-VIII CRAINICI
SC.CU CLS.I-VIII CRAINICI
SC.CU CLS.I-VIII CRIVINA
SC.CU CLS.I-VIII CRIVINA
SC.CU CLS.I-VIII AURORA
SC.CU CLS.I-VIII AURORA
SC.CU CLS.I-VIII DANCEU
SC.CU CLS.I-VIII DANCEU
SC.CU CLS.I-VIII DIRVARI
SC.CU CLS.I-VIII DIRVARI
SC.CU CLS.I-VIII DEVESEL
SC.CU CLS.I-VIII DEVESEL
SC.CU CLS.I-VIII NR 01 SEVERIN
ADRESA: Strada TRAIAN nr. 18
TEL: 0252 311142
SC.CU CLS.I-VIII NR 01 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 02 SEVERIN
ADRESA: B-dul T VLADIMIRESCU nr. 71 A
TEL: 0252 311025
SC.CU CLS.I-VIII NR 02 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 03 SEVERIN
ADRESA: Strada DR SAIDAC nr. 21-23
TEL: 0252 312156
SC.CU CLS.I-VIII NR 03 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 04 SEVERIN
ADRESA: Strada INDEPENDENTEI nr. 24
TEL: 0252 313216
SC.CU CLS.I-VIII NR 04 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 05 SEVERIN
ADRESA: Strada SCHELA CLADOVEI
TEL: 0252 314149
SC.CU CLS.I-VIII NR 05 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 05 SEVERIN
ADRESA: Strada SCHELA CLADOVEI
TEL: 0252 314149
SC.CU CLS.I-VIII NR 05 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 06 SEVERIN
ADRESA: Strada KISELEFF nr. 55
TEL: 0252 320573
SC.CU CLS.I-VIII NR 06 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 07 SEVERIN
ADRESA: Strada PACII
TEL: 0252 322016
SC.CU CLS.I-VIII NR 07 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 08 SEVERIN
ADRESA: Strada CICERO nr. 79
TEL: 0252 313434
SC.CU CLS.I-VIII NR 08 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 09 SEVERIN
ADRESA: Strada TRAIAN nr. 278
TEL: 0252 312916
SC.CU CLS.I-VIII NR 09 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 10 SEVERIN
ADRESA: Strada M EMINESCU nr. 12
TEL: 0252 312765
SC.CU CLS.I-VIII NR 10 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 11 SEVERIN
ADRESA: Strada GLADIOLELOR nr. 2
TEL: 0252 224970
SC.CU CLS.I-VIII NR 11 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 13 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 13 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 14 SEVERIN
ADRESA: B-dul CERNA nr. 1
TEL: 0252 222172
SC.CU CLS.I-VIII NR 14 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII NR 15 SEVERIN
ADRESA: Strada TIPARESCU MARIUS nr. 10
TEL: 0252 324303
SC.CU CLS.I-VIII NR 15 SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII DUBOVA
SC.CU CLS.I-VIII DUBOVA
SC.CU CLS.I-VIII DUMBRAVA DE J
SC.CU CLS.I-VIII DUMBRAVA DE J
SC.CU CLS.I-VIII EIBENTHAL
SC.CU CLS.I-VIII EIBENTHAL
SC.CU CLS.I-VIII ESELNITA
SC.CU CLS.I-VIII ESELNITA
SC.CU CLS.I-VIII FINT.DOMNEASC
SC.CU CLS.I-VIII FINT.DOMNEASC
SC.CU CLS.I-VIII FLORESTI
SC.CU CLS.I-VIII FLORESTI
SC.CU CLS.I-VIII GIRLA MARE
SC.CU CLS.I-VIII GIRLA MARE
SC.CU CLS.I-VIII GEMENI
SC.CU CLS.I-VIII GEMENI
SC.CU CLS.I-VIII GHELMEGIOAIA
SC.CU CLS.I-VIII GHELMEGIOAIA
SC.CU CLS.I-VIII GODEANU
SC.CU CLS.I-VIII GODEANU
SC.CU CLS.I-VIII GOGOSU
SC.CU CLS.I-VIII GOGOSU
SC.CU CLS.I-VIII GRECI
SC.CU CLS.I-VIII GRECI
SC.CU CLS.I-VIII GROZESTI
SC.CU CLS.I-VIII GROZESTI
SC.CU CLS.I-VIII GRUIA
SC.CU CLS.I-VIII GRUIA
SC.CU CLS.I-VIII GVARDINITA
SC.CU CLS.I-VIII GVARDINITA
SC.CU CLS.I-VIII HINOVA
SC.CU CLS.I-VIII HINOVA
SC.CU CLS.I-VIII HUSNICIOARA
SC.CU CLS.I-VIII HUSNICIOARA
SC.CU CLS.I-VIII ILOVAT
SC.CU CLS.I-VIII ILOVAT
SC.CU CLS.I-VIII ILOVITA
SC.CU CLS.I-VIII ILOVITA
SC.CU CLS.I-VIII ISVERNA
SC.CU CLS.I-VIII ISVERNA
SC.CU CLS.I-VIII IZVOARELE
SC.CU CLS.I-VIII IZVOARELE
SC.CU CLS.I-VIII IZVORALU
SC.CU CLS.I-VIII IZVORALU
SC.CU CLS.I-VIII IZVORU BIRZII
SC.CU CLS.I-VIII IZVORU BIRZII
SC.CU CLS.I-VIII JIANA
SC.CU CLS.I-VIII JIANA
SC.CU CLS.I-VIII JIDOSTITA
SC.CU CLS.I-VIII JIDOSTITA
SC.CU CLS.I-VIII JIROV
SC.CU CLS.I-VIII JIROV
LICEUL PEDAGOGIC "ST.ODOBLEJA"
ADRESA: Str.Crisan 48, Drobeta-Turnu Severin, 220014, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 331230
LICEUL PEDAGOGIC "ST.ODOBLEJA"
SC.CU CLS.I-VIII LIVEZILE
SC.CU CLS.I-VIII LIVEZILE
SC.CU CLS.I-VIII LUPSA DE JOS
SC.CU CLS.I-VIII LUPSA DE JOS
SC.CU CLS.I-VIII MALOVAT
SC.CU CLS.I-VIII MALOVAT
SC.CU CLS.I-VIII NADANOVA
SC.CU CLS.I-VIII NADANOVA
SC.CU CLS.I-VIII NEGOIESTI
SC.CU CLS.I-VIII NEGOIESTI
SC.CU CLS.I-VIII NOAPTESA
SC.CU CLS.I-VIII NOAPTESA
SC.CU CLS.I-VIII OBIRSIA CLOSA
SC.CU CLS.I-VIII OBIRSIA CLOSA
SC.CU CLS.I-VIII OB.DE CIMP
SC.CU CLS.I-VIII OB.DE CIMP
SC.CU CLS.I-VIII OPRISOR
SC.CU CLS.I-VIII OPRISOR
SC.CU CLS.I-VIII ORSOVA
ADRESA: Strada PORTILE DE FIER nr. 2
TEL: 0252 361279
SC.CU CLS.I-VIII ORSOVA
SC.CU CLS.I-VIII P F II OST.MA
SC.CU CLS.I-VIII P F II OST.MA
SC.CU CLS.I-VIII PADINA MARE
SC.CU CLS.I-VIII PADINA MARE
SC.CU CLS.I-VIII PATULELE
SC.CU CLS.I-VIII PATULELE
SC.CU CLS.I-VIII PERI
SC.CU CLS.I-VIII PERI
SC.CU CLS.I-VIII PLOPI
SC.CU CLS.I-VIII PLOPI
SC.CU CLS.I-VIII PODENI
SC.CU CLS.I-VIII PODENI
SC.CU CLS.I-VIII PONOARELE
SC.CU CLS.I-VIII PONOARELE
SC.CU CLS.I-VIII POROINA MARE
SC.CU CLS.I-VIII POROINA MARE
SC.CU CLS.I-VIII PRISTOL
SC.CU CLS.I-VIII PRISTOL
SC.CU CLS.I-VIII PRUNISOR
SC.CU CLS.I-VIII PRUNISOR
SC.CU CLS.I-VIII PUNGHINA
SC.CU CLS.I-VIII PUNGHINA
SC.CU CLS.I-VIII RECEA
SC.CU CLS.I-VIII RECEA
SC.CU CLS.I-VIII ROGOVA
SC.CU CLS.I-VIII ROGOVA
SC.CU CLS.I-VIII RUPTURA
SC.CU CLS.I-VIII RUPTURA
SC.CU CLS.I-VIII SALCIA
SC.CU CLS.I-VIII SALCIA
SCOALA CU CLASELE I-VIII ALMAJEL
ADRESA: Almajel, 227501, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 356572
SCOALA CU CLASELE I-VIII ALMAJEL
SCOALA CU CLASELE I-VIII MARASESTI
ADRESA: Marasesti, 225104, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 381375
SCOALA CU CLASELE I-VIII MARASESTI
SCOALA CU CLASELE I-VIII NR.15 DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Crisan 47 A, Drobeta-Turnu Severin, 220030, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 324303
SCOALA CU CLASELE I-VIII NR.15 DROBETA-TURNU SEVERIN
SCOALA CU CLASELE I-VIII NR.3 DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Crisan 21, Drobeta-Turnu Severin, 220125, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 312156
SCOALA CU CLASELE I-VIII NR.3 DROBETA-TURNU SEVERIN
SCOALA CU CLASELE I-VIII "PETRE SERGESCU" DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Aleea Closani 6, Drobeta-Turnu Severin, 220224, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 313216
SCOALA CU CLASELE I-VIII "PETRE SERGESCU" DROBETA-TURNU SEVERIN
SCOALA DE ARTE GHEORGHE ANGHEL
ADRESA: B-dul I.C.Bratianu 6, Drobeta-Turnu Severin, 220054, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 314330
SCOALA DE ARTE GHEORGHE ANGHEL
SCOALA GENERALA AJUTATOARE DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Crisan 18, Drobeta-Turnu Severin, 220125, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 220551
SCOALA GENERALA AJUTATOARE DROBETA-TURNU SEVERIN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA CHRISTIANA
ADRESA: Str.Dorobanti 30, Drobeta-Turnu Severin, 220027, judetul Mehedinti
Tel./Fax: + 40 (252) 326399
SCOALA POSTLICEALA SANITARA CHRISTIANA
SCOALA POSTLICEALA SANITARA DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Dorobanti 30, Drobeta-Turnu Severin, 220027, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 314338
SCOALA POSTLICEALA SANITARA DROBETA-TURNU SEVERIN
SCOALA PROFESIONALA ENERGETICA DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Independentei 28, Drobeta-Turnu Severin, 220160, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 316876
SCOALA PROFESIONALA ENERGETICA DROBETA-TURNU SEVERIN
SC.CU CLS.I-VIII SEVERINESTI
SC.CU CLS.I-VIII SEVERINESTI
SC.CU CLS.I-VIII SIMIAN
SC.CU CLS.I-VIII SIMIAN
SC.CU CLS.I-VIII SMADOVITA
SC.CU CLS.I-VIII SMADOVITA
SC.CU CLS.I-VIII SOVARNA
SC.CU CLS.I-VIII SOVARNA
SC.CU CLS.I-VIII STINGACEAUA
SC.CU CLS.I-VIII STINGACEAUA
SC.CU CLS.I-VIII STREHAIA
ADRESA: Strada REPUBLICII nr. 126
TEL: 0252 370139
SC.CU CLS.I-VIII STREHAIA
SC.CU CLS.I-VIII SUSITA
SC.CU CLS.I-VIII SUSITA
SC.CU CLS.I-VIII SVINITA
SC.CU CLS.I-VIII SVINITA
SC.CU CLS.I-VIII TIMNA
SC.CU CLS.I-VIII TIMNA
SC.CU CLS.I-VIII VINATORI
SC.CU CLS.I-VIII VINATORI
SC.CU CLS.I-VIII VINJULET
SC.CU CLS.I-VIII VINJULET
SC.CU CLS.I-VIII NICOL.BALCESC
SC.CU CLS.I-VIII NICOL.BALCESC
SC.CU CLS.I-VIII OREVITA MARE
SC.CU CLS.I-VIII OREVITA MARE
SC.CU CLS.I-VIII VINJU MARE
ADRESA: Strada LIBERTATII nr. 5
TEL: 0252 350494
SC.CU CLS.I-VIII VINJU MARE
SC.CU CLS.I-VIII VLADAIA
SC.CU CLS.I-VIII VLADAIA
SC.CU CLS.I-VIII VOLOIAC
SC.CU CLS.I-VIII VOLOIAC
SC.CU CLS.I-VIII VRATA
SC.CU CLS.I-VIII VRATA
SC.CU CLS.I-VIII ZEGUJANI
Locurile de înfrăţire a Carpaţilor cu Balcanii, acolo unde ultima arcuire spectaculară a măreţului nostru lanţ muntos întâlneşte Dunărea la Porţile de Fier, azi „Porţile luminii", adăpostesc unul din cele mai pitoreşti ţinuturi ale României, MEHEDINŢIUL.
Pe o hartă fizică a Europei se poate lesne observa că Mehedinţiul ocupă fundul adâncului golf al Câmpiei Române, prinsă între înălţimile Carpaţilor, la nord, şi a Balcanilor, la sud, având drept ax cursul străvechiului Istru.
Aici, la extremitatea vestică a vechii Ţări Româneşti, dar în inima unei vaste arii etnografice ce aduna în jurul imensului nod muntos al Ţarcului, Godeanului şi Retezatului marile ţinuturi româneşti ale Hunedoarei, Banatului, Timocului şi Olteniei, s-a păstrat şi s-a dezvoltat o cultură populară, a cărei obârşie o descifrăm coborând în milenii de viaţă.
Aşezare risipită Gheorgheşti
La adăpostul muntelui şi al marilor codri ce se întindeau până departe, în câmpie, unindu-se cu codrii Vlăsiei de dincolo de Olt, departe de drumurile obişnuite ale noroadelor prădalnice, ce preferau căile bătute ale câmpiei din estul Ţării Româneşti, făcând legătura cu stepele nord-pontice, care îi conduceau înspre bogăţiile râvnite ale strălucitoarelor cetăţi bizantine — Mehedinţiul a rămas până târziu un ţinut izolat, în care au dăinuit şi mai dăinuie încă elemente străvechi de artă populară.
Zonă etnografică deosebit de interesantă şi variată, Mehedinţiul a generat în cadrul spiritualităţii româneşti câteva trăsături distinctive, originale, determinate de existenţa unor factori istorico-geografici specifici.
(Extrase din cartea "Etnografie si folclor in Mehedinti". Nu sunt sigur că acesta este titlul, pentru că lucrarea respectivă am găsit-o pe un site în format Word şi fără autor (am înţeles că ar fi o lucrare colectivă, realizată de o instituţie publică de dinainte de 1989). Dar, dacă cineva recunoaşte în acest material autorii lucrării respective, îl rog să îmi spună şi mie numele acestora, întrucât doresc foarte mult să iau legătura cu ei.)
La miazănoapte străjuiesc munţii modeşti ai Mehedinţiului, cicatrizaţi de vechile arsuri (curaturi) şi de nenumărate poteci care coboară în valea Cernei, amintindu-ne de statornicele legături cu Banatul. Trecătorile de pe valea Arşasca sau Ţesnea, păienjenişul de poteci, „patraule" cum li se mai spune local, croite de grăniceri pentru patrulări, apoi viaţa stabilă la conace, ne
dovedesc că muntele a fost din totdeauna, în ciuda aparenţelor, nu un element despărţitor, ci unul unificator, adunând în poienile şi văile sale pe oamenii mai multor ţinuturi.
Versantul sudic al munţilor descoperă mai multe aşezări, ale căror vetre se înşiruie în depresiunile şi văile podişului Mehedinţi, bogat în fenomene carstice, cu o climă blândă şi o-vegetaţie luxuriantă.
Cele dintâi mărturii scrise despre aşezările din podişul Mehedinţi datează din prima jumătate a secolului al XlV-lea; mărturiile arheologice, însă, atestă urme de civilizaţie încă din vremea dacilor, în anul 1374, voievodul Vladislav, menţionat şi ca ban de Severin, dăruieşte mănăstirii Vodiţa, ctitorie a sa, printre altele, şi satul Jidoştiţa, satul lui Costea de pe Topolniţa, Terovăţul şi Seliştea Bahnei. Mircea cel Bătrân, întărind daniile anterioare făcute mănăstirilor Tismana şi Vodiţa, dăruieşte mănăstirii Tismana ,,satul numit Jarcovăţ şi Seliştea Stăneiştor" pe balta Bistriţei, pe dealul unde a fost odinioară satul ,,Bresniţa şi amândouă Văronicele", satul Suşiţa şi ,venitul care este al domniei mele de la roţile lui Cip Hanoş, care le-a făcut de curând la Bratilov şi moară (...) la Bistriţa", iar mănăstirii Vodiţa „satul Jidoştiţa şi Petroviţa şi Vărgoviţa şi întregul vârtej din mijloc la Porţile de Fier (...) şi Dunărea de la padina Orehova până la hotarul Ruşavei şi Vodiţa Mare, de la Dunăre cu Seliştea Bahnei şi cu nucii şi cu livezile, Elhoviţa toată şi Terovăţ". La 1428 este amintit şi „satul Podeni pe Izverna" ca domeniu al mănăstirii Tismana. In secolele XV şi XVI sunt amintite în documente şi alte sate : Costeşti şi Mărăşeşti, care la 1486 au certuri cu Bratilovul, Colibaşi, Nadanova, Cerna Vârf, schiturile de la Topolniţa şi Crivelnicul. Avem de-a face,
aşadar, cu sate străvechi, pomenite în primele documente ale Ţării Româneşti.
Realitatea esenţială a aşezărilor rurale din podişul Mehedinţi în evul mediu a fost cea a existenţei satelor libere şi a satelor aservite. Satele libere, numite sate moşneneşti, sunt cele mai răspândite. însăşi memoria colectivităţii mai păstrează încă existenţa ,,curelelor" moşneneşti, formă de organizare juridică şi economică a trupului de moşie, reflectând însă şi structura socială a acestor comunităţi. Aceste amintiri le vom evoca aici, consemnând, acolo unde am putut, denumirile acestor ,,moşi" mari. înregistrarea lor sistematică pe
ansamblul satelor româneşti libere nu ar trebui să întârzie, astăzi mai trăind, poate, ultimii martori direcţi ai acestei străvechi organizări sociale a lumii rurale româneşti.
Curelele erau lungi, ţinând din hotar până în hotar, aşa cum era de pildă, la Ceptureni, unde mergeau din hotarul Obârşiei până la hotarul Balei, trecând, după cum se ştie, şi prin pădure, şi prin păşune, şi prin ţarină.
Varietatea şi specificitatea aspectelor de etnografie şi folclor ne îndreptăţesc să avansăm ideea că la poalele munţilor şi în podişul mehedinţean, mai mult decât în aşezările din câmpia Blahniţei, câmpia înaltă a Bălăciţei sau piemontul Motrului, trebuie să căutăm, în primul rînd, specificul spiritualităţii mehedinţene.
Aşezările de la poalele Munţilor Mehedinţi se înfăţişează ca nişte cuiburi de gospodării grupate pe câte un crac sau pe mici mameloane, între pâlcuri de copaci. Sunt sate de tip răsfirat şi risipit, cu case de lemn sau din piatră gălbuie, înălţate uneori pe pivniţe, în care se intră pe porţi înalte cioplite din lemn de stejar.
Despre confecţionarea caselor de lemn, Ion Ionescu de la Brad ne-a lăsat următoarea mărturie : ,,Casele de lemn se fac din bârne, în pădure, unde se cioplesc şi se încheie (...)Într-o casă de bârne intră până la 70 de copaci întrebuinţaţi în tălpi, bârne, grinzi şi căpriori. Aceste lemne se plătesc în regiunea de munte cu 30 de sfanţi (...) Cele mai multe sunt făcute din gorun. Casa clădită în munte se dă pe loc ; şi cel ce o cumpără n-are decât să o cumpere în satul unde are s-o facă şi reclădind-o în Joc o acoperă şi o umple cu pământ până în tălpi de face faţa casei cu târnaţul ei. O casă bună de sătean ajunge să coste de la 7 până la 10 galbeni, afară de transport".
Gospodarie izolată în Bunoaica
Tot aici întâlnim şi câteva sate specializate în meşteşuguri populare : la
Siseşti şi Noapteşa, olăritul, la Bobaiţa, dulgheritul, la Baia de Aramă,
textile şi piese de port, la Simian, un vechi centru ceramic astăzi dispărut, împletituri de răchită, paie şi papură, iar la Obârşia Cloşani şi, destul de recent, la Titerleşti, şindrila de brad, lucrată aproape numai din custură, pană, şi mai ; prin părţile Podeniului, Prejnei şi Costeştiului, locuitorii se ocupau cu obţinerea catranului, iar cei din Bobaiţa, Ponoarele, Dîlbociţa şi Cireşu, de pildă, se îndeletniceau cu arderea pietrelor de var.
Palancă pentru animale în Bunoaica
De o deosebită însemnătate etnografică se bucură morăritul şi piuăritul. Privilegiu al satelor moşneneşti, întovărăşire colectivă de proprietate, bazată pe comunitatea de „rubedenie", morile şi pivele se înşiruiesc pretutindeni pe firul rîurilor, constituind cea mai preţioasă zestre a instalaţiilor de tehnică populară. Morile acţionate de forţa apei satisfac, în exclusivitate, numai nevoile colectivităţii locale, iar pivele, aplicând acelaşi principiu al forţei apei prin cădere, au îndeplinit atât nevoile locale, cît şi ale celor din unele sate din câmpia Mehedinţiului.
Tot aici se găsesc şi cele mai interesante şi specifice piese folclorice, de la datini, obiceiuri şi reminiscenţe de ritual la cântece tradiţionale propriu-zise şi pînă la cele din folclorul contemporan. Oamenii acestor locuri, dar mai ales femeile, ca depozitare ale regulilor casei şi vetrei, trebuiau să observe cu stricteţe nenumărate indicaţii provenind dintr-o foarte lungă şi atentă contemplare a naturii şi a întâmplărilor ei, multe din prescripţiile aşa-zise magice fiind, în fond, generalizări ale observaţiei empirice, magia fiind şi ea un fel de tehnică a intervenţiei în ordinea socotită supranaturală a lucrurilor din cauza insuficientei cunoaşteri a mediului înconjurător.
De Sfântul Foca şi Palie, cu trei zile înainte de Sfântul Ilie, nu se mai lucra nimic ca să nu lovească trăsnetul, interdicţie rezultată din observarea frecvenţei trăsnetelor în acel timp al anului. Cele trei zile se
numesc ,,cercovei", iar femeile nu coc în ziua de Foca nici pine şi nici nu se împrumută cu foc. în aceeaşi zi cu Foca şi Palia este şi Sfânta Marina, o veche şi populară tradiţie în lumea balcanică.
Cele mai multe prescripţii, însă, sunt legate de apărarea animalelor, lucru firesc pentru o populaţie la care creşterea vitelor constituie o străveche ocupaţie de bază. Consemnarea sumară a unui străvechi obicei păstoresc, degenerat în zilele noastre dar încă destul de viu pe ambele versante ale Carpaţilor meridionali, va fi deosebit de grăitor : toamna, când se destramă viaţa închegată în jurul stânei bacii, cei care în primăvară şi-au unit pilcurile de oi în turme hotărăsc ziua, întotdeauna duminica când vor coborî oile de la munte în sat. în această zi, de cu dimineaţă, bacii şi băciţele, însoţiţi de muzică, merg la ,,Baciu-ăl Măre" acasă. Acolo, băciţele aruncă într-o piuă flori, nuci, alune, sare etc, pe care ,,Băciţa Mare" le bate cu ,,mestecăul", le amestecă bine şi, apoi, le toarnă într-un burduf. După aceasta se aduce un berbec care se împodobeşte cu ciucuri, flori, mărgele, panglici şi găitanele. Odată împodobit, berbecul este predat unui copil care, după ce îl sărută între coarne, îl poartă pe uliţele satului şi până sus, la stână, urmat de baci, băciţe şi numeroşi invitaţi, formând un adevărat alai cu nimic mai prejos decât cel de nuntă. Ajunşi la stână, se aruncă amestecătura din burduf în ţarcul oilor unde se închide şi berbecul.
Ne aflăm, în faţa unui străvechi obicei practicat de foarte multă vreme şi păstrat cu sfinţenie de către o populaţie care practică păstoritul sedentar. Cu toate că trecerea anilor a dus la pierderea multor înţelesuri primare, în special unele practici de ritual şi de magie, putem totuşi desluşi şi astăzi ceea ce a însemnat odinioară această spectaculară manifestare folclorică legată de destrămarea vieţii închegate în jurul stânei, cunoscută sub denumirea de ,,Areţi". Ritualul aducerii areţului (a berbecului), plimbarea pe uliţele satului şi ceremonialul slobozirii lui în turmă sunt însemne ale cultului într-un animal zeificat, atât de preţuit de strămoşii noştri daci, în împodobirea lui — un puternic cult al vegetaţiei, iar în el un simbol al fecundităţii şi al perpetuării speciei.
Alte practici ne dezvăluie noi şi uimitoare dimensiuni ale unui univers
spiritual care, cercetat îndeaproape, ar aduce contribuţii dintre cele mai
preţioase la cunoaşterea vieţii intime a unor oameni până nu demult stăpâniţi de puterea magiei şi a practicilor empirice. Astfel, de Sfântul Toader, în februarie, nu se lucrează ca să nu se nască mânjii strâmbi, după cum tot pe la începutul primăverii este şi un „lăsat strâmb" ca să nu se întâmple vitelor şi mieilor să se pocească, adică să se nască şi „mielă şi berbec" deodată. Există şi o „Joi a iepelor" a doua zi după Paşti când iar nu este bine a se lucra pentru a nu se lovi caii în „tapa" carului. Se ţine şi o „Marţe încuiată", după cum era şi o ,,Marţe a trăsnetului" ca şi o „zi a ursului". Până în „Sin Petru" se mai cunoaşte o sărbătoare de o zi ca să nu vină „chemata vântului" de rupe tot în cale ; în aceeaşi perioadă a verii sunt şi „Sânzienele".
Iată, deci, un întreg calendar, dublând pe cel creştin, şi celebrând întrupări mai mult sau mai puţin fantastice, servind însă, foarte pământescului scop al apărării avutului cu trudă agonisit, într-o activitate economică foarte complexă, purtând şi ea pecetea aceloraşi trecute vremi, practici îmbrăcate de-acum în aura unor credinţe aproape codificate şi a căror străluciri s-au pierdut în ceţurile veacurilor.
Baia de Aramă
La extremitatea estică a podişului se află Baia de Aramă, orăşel străvechi, pomenit în acte medievale, în jurul căruia gravita întreaga viaţă economică a satelor din jur : Titerleşti şi Bratilov, sate de ciobani ungureni, care au luat în arendă munţii ; Orzeşti, Cloşcani, Obîrşia, Negoieşti, Mărăşeşti, în care principala preocupare o constituia creşterea vitelor, pomicultura şi lucrul la pădure sau ca băieşi în minele de la Baia de Aramă şi Bratilov.
Ponoare
Gospodării izolate în Ponoare
De la Baia de Aramă, spre nord-vest, ajungem în imensa aşezare risipită a Ponoarelor, care poartă acelaşi nume cu cel al Cetăţii Ponoarelor din Munţii Apuseni, nu degeaba aici întâlnindu-se aceleaşi fenomene carstice pline de surprize şi nici întâmplător, limba românească reflectând unitatea poporului nostru, numind cu acelaşi toponim aceleaşi alcătuiri geologice dincolo şi dincoace de Carpaţi. Identitatea cu „ţara moţilor", având ca fundament temeiuri
antropogeografice, 1-a determinat pe geograful Simion Mehedinţi să considere pe locuitorii de aici ca fiind ,,moţii Ţării Româneşti".
Buşeşti
La Buşeşti, pădurea era împărţită pe cinci ,,moşi", denumiţi cu plurarul
neamului : Pleşcarii, Nicoliceştii, Rogobeţii, Căpăstrarii şi Crohanii. Se
observă că trei din aceşti moşi au numele derivate dintr-o îndeletnicire, ceea ce ar putea să însemne că este o împărţire pe moşi ceva mai târzie, copiind, poate, împărţeala pe moşi a altui sat.
In partea de apus a podişului mehedinţean, la numai câţiva kilometri de Ponoare, apare Izverna, aşezare puţin mai adunată — pomenită într-un hrisov din secolul al XVI-lea şi într-un act de vânzare din 29.11.1620 al unui oarecare Rustea pentru ,,partea sa de moşie din Izverna" — dar având şi ea multe cătune, uneori formând doar un grup de câteva sate ale câte unui ,,neam". Din aceste cătune, mai multe căi descoperă alte aşezări : una spre Prejna de unde se poate ajunge la Gornoviţa, Costeşti, Balta şi de aici în valea Bahnei — la Podeni, Cireşu, Negruşa, Moiseşti, Bahna, Iloviţa şi o alta, coborând spre răsărit şi mergând tot pe culmi ce duc în piemontul Motrului — Bala, Sovarna, Floreşti, Broşteni, Corcova, satele din jurul Strehaiei şi până la Gura Motrului ; şi o a treia, traversând prin mijlocul podişului, prin Nadanova, Balta şi Bâlvăneşti, coboară în câmpul Severinului, cum i se mai spune depresiunii cu acelaşi nume.
Isverna
Balta
Izverna mergea pe patru moşii : Izvercenii, Surzii de pe Surduleasa, Gârmencii şi Moşnenii. La început ,,moşii" erau mari, laţi de câte l 000 de stânjeni, dar cu vremea s-au ,,miticulat" (micşorat), de s-a ajuns, să aibă câte unul, o curea de doi stânjeni de lată, dar lungă tot de 4 000 de stânjeni.
Sat răsfirat - Cireşu
Istoria Izvernei este destul de frământată şi a fost notată din amintirile
bătrânilor, din documente, dar şi din cărţi ca cele ce se cheamă „Sinodicul" (istoricul vechimii satului şi bisericii), alcătuit de preotul Victor Doman de loc din Nadanova. Intr-un document aflat în posesia satului şi prezentat la expoziţia din 1906, cu care prilej a fost pierdut, se menţionează că în faţa domnitorului Ţării Româneşti, Alexandru al 111-lea, s-au înfrăţit Nicula Moşneanu (din neamul Moşnenilor cum se cheamă şi azi o curea) cu boierul Badea Urdăreanu, acesta dând lui Nicula toată partea sa de moşie din Izverna în schimbul ,,unui cal vrednic de călărie, a unei dulamale şi a unei perechi de cizme", toate preţuite în aspri. Legenda spune că acel Nicula ar fi venit din Domaşnea, din Banat. S-ar putea, însă, ca Urdăreanu, de baştină din Urdari (Gorj), răsplătit de domnie pentru faptele sale vitejeşti, ca tot neamul său de boieri vechi, să fi căzut la învoială cu moşnenii să le dea înapoi pământul strămoşesc, toată povestea nefiind decât un episod al înverşunatei lupte duse secole de-a rândul între cetele moşneneşti, libere şi independente, şi boierii care căutau să-i aservească, înainte de 1761 izvercenii terminaseră şi cu averea boierilor urdăreni şi cu averea Tismanei, reuşind să-şi elibereze moşia. Astfel, din averea urdărenilor în moşia Izvernei, a luat un sfert Lupu Surdu Ceauşu, uşier la divanul domnesc, iar restul a luat Nicolae Moşneanu cu Giurgi Gârmencea şi cu Lepădat Izverceanu ; averea Tismanei au luat-o Tuicanii şi Rohanii, intraţi în moşia Izvercenilor. Iată, cum cele patru neamuri de baştină ai Izvernei sunt Moşnenii, Gârmencenii, Izvercenii (Tuicanii şi Rohanii) şi Surzii, noi observând, însă, că este totuşi un fenomen petrecut destul de tardiv (mijlocul sec. al XVIII-lea), fiind posibil ca aceste patru neamuri să se constituie în ,,moşi" după modelul altor sate moşneneşti mai vechi. Alte neamuri au venit din Banat: Fărăştii, din Topleţ, Croncănii, din Bogâltin, Tălpeşeştii din Cornereva, aflându-ne, deci, în faţa unui fenomen interesant, cel al
emigraţiei din Banat. Tot spre sfârşitul secolului al XVIII-lea vin Stoicanii, Dunceştii, Dumitreştii şi Pârvăneştii, în Prejna, Vuseştii — în Bâlvăneşti, iar Enăşeştii — lanoş, Ion şi Patru — izgoniţi de la Cuptoare, Drăganii şi Basarabii, de la Valea Bolvaşniţei, au venit la Gornoviţa. Au existat, însă, şi plecări din vechile aşezări, o parte din locuitorii primei aşezări de la Gogoeva s-au tras ,,în jos", întemeind satele Gornoviţa şi Costeşti, iar alţii s-au stabilit la Malarişca. Venirile şi plecările au generat şi lungi certuri pentru moşie. Astfel, în 1930 aflăm de un proces între Prejna şi Costeşti, care era pe rol de 56 de ani. Nu-i mai puţin adevărat că la această situaţie încâlcită a contribuit şi marea vechime a întâmplărilor, cu motivaţii nu prea limpezi pentru urmaşi. De multe ori, aceste certuri aveau loc şi cu locuitorii de dincolo de Munţii Mehedinţi. Astfel, în anul 1859, moşnenii din plaiul Cloşani — satele
Vârciorova, Iloviţa, Bahna, Cireşu Negruşa, Gornenţi, Gornoviţa, Prejna, Izverna, Obârşia Cloşani, Mărăşeşti, Brebena, Orzeşti — se plâng prefectului Ion Aureliu de încălcările ce se fac de către grănicerii bănăţeni pe moşiile lor, iar prefectura judeţului Mehedinţi, constatând la faţa locului aceste încălcări, informează ministerul că ,,... austriecii în acelu pămîntu neutru adesea-i tragu şi-i globescu pentru vitele loru".
Prejna
Există, însă, şi situaţii mult mai limpezi, acolo unde fluctuaţiile s-au întâmplat a fi mai mici şi unde, cine ştie ce cauze, au determinat o stabilitate, chiar un conservatorism evident vizibil şi în înfăţişarea satului. Aşa este cazul satului Cerna Vârf, care, de la prima vedere apare ca un sat cu foarte multe case vechi, cea mai impresionantă fiind casa Tatucilor, azi reconstruită în muzeul de la Goleşti. Această trăsătură tradiţională exprimată
în arhitectura satului a fost verificată şi în structura foarte clară a trupului de moşie, identificându-se toţi moşii, dimensiunile în stânjeni ai fiecăruia, precum şi, lucru mai rar, ,,trăsurile" moşiei, adică cotele dimensionale ale curelelor acolo unde axul lor longitudinal suferă inflexiuni. Lungimea moşiei se aşază pe direcţia est-vest (mai precis, EEN-VVS), fiind în hotar cu trupul de moşie al Buseştilor în est şi cu al Gornoviţei în vest, cu al Dâlmei în sud şi cu al Nadanovei la nord. Forma neregulată a trupului de moşie, încadrat de alte forme geometrice regulate ale celorlalte trupuri de moşie ale satelor trădează o străveche organizare teritorială gândită ca ansamblu şi care poate fi socotită ca preexistând formării satelor feudale româneşti. Şi împărţirea interioară pe curele, este tot foarte regulată mai multe curele intrând în componenţa unui ,,teiu", fiecare din acestea purtând numele unui „moş". Iată care erau moşii Cerna Vârfului şi lărgimea lor măsurată în stânjeni (1 stânjen =2,15 m), la măsura de pe luncă, unde totalul este de 992 stânjeni.
1. Moşul Şeitănesc : 173 stânjeni.
2. Moşu Tătucesc : 169 stânjeni.
3. Moşu Pârvănesc : 112 stânjeni.
4. Moşu Drăgănesc : 109 stânjeni
5. Moşu Chelănesc : 173 stânjeni.
6. Moşu Strâmpeanu : 173 stânjeni.
7. Moşu Setănesc : 82 stânjeni.
In anul 1951 s-a mai putut vedea harta exactă a trupului de moşie al Cernei Vârfului aşa cum era la 1910 când s-a împărţit şi ,,muntele" şi „poiana" care rămăseseră până atunci „vălmaşe". Pe plan erau trecute şi cele nouă „măsuri" ale trupului. De la ,,măsura" a IV-a înainte, măsurătoarea a fost făcută de dascălul Gh. Doman. Harta este un admirabil document topografic, iar descrierea hotarului, mergând pe „măsuri", este un foarte frumos document de limbă românească, dincolo de poezia căreia se întrevăd şi urme de organizare a vieţii sociale din trecutul satelor româneşti libere. Pentru farmecul literar şi pentru valoarea lor documentară complexă, redăm în întregime hotarele „măsurate" ale Cerna Vârfului :
Cerna Vârfu
Un întreg univers al unor oameni care ştiu fiecare cireş şi fiecare gorun, care cunosc fiecare colţ al grădinilor şi micile pâraie curgând printre pietre, cunoaştere transmisă ca un tainic legământ din tată în fiu şi exprimată în limba modelată de o lungă trăire pe pământurile de care sunt legaţi prin toate firele. Este cunoaşterea intimă a unor oameni statornici aşezaţi pe aceste meleaguri de cel puţin două milenii.
Coborând spre răsărit şi mergând tot pe culmi, dincolo de Cerna Vârf un drum lung duce până la Dâlma, un sat tipic de creastă, părând a fi suspendat deasupra aşezărilor din vale (Bala de Sus, Bala de Jos, Rudina). De aici, de pe creasta Dâlmei uşor înălţată între cele înconjurătoare se deschide una din cele mai spectaculoase privelişti a munţilor Olteniei, încovoindu-se ca un imens arc şi acoperind zarea către miazănoapte. Pentru cel ce a umblat prin aceste locuri îi este uşor a recunoaşte, ca pe o hartă didactică în relief, semeţele vârfuri,
rând pe rând luminate şi întunecate ale Munţilor Godeanu, Piatra Cloşanilor, Retezat, Oslea, Arcanu, Piua, Siglău, Parâng, până către Vâlcea. între piemontul Motrului cu valea aceluiaşi râu, se vede ca în palmă, formând o uriaşă treaptă deasupra, depresiunea Târgu Jiului.
Înşirate uneori pe distanţe de zeci de kilometri, satele de pe piemontul Motrului mari, multe dintre ele, organizate tot pe sistemul curelelor moşneneşti, lungi şi înguste, străbătând de-a curmezişul tot hotarul
moşiei după vechiul obicei al pământului, având şi din ţarină, şi din vie, şi din pădure, şi din apă.]
O serie de documente păstrate la Arhivele Statului, filiala Mehedinţi, sunt deosebit de grăitoare. Astfel, într-un act de căsătorie din 1878, unul din urmaşii marelui moş Brumăresc, din comuna Strâmtu, plasa Motru de Jos, lasă ca zestre fetei sale ,,42 ½” (sau patruzeci si doi şi jumătate) stânjeni moşie din hotarul Strâmtişoru de pădure, după cum merge hotarul în lungime — din culmea Tohomirilor pînă în hotarul Larga — care se învecinează pe la vale cu moşnenii Brumăresei şi pe la deal cu dumnealui Badea Saidacu ; 333/8 (sau treizeci şi trei de stânjeni şi trei palme) stânjeni moşie din hotarul Larga, în lungime din
culmea Strimtului, până în matca văii Badei ; parte ce mi se cuvine a treia parte din teiul Brumărescu care este în lăţime de una sută stânjeni şi pe care o stăpânesc împărţită în delniţi cu ceilalţi părtaşi ai mei, învecinându-se la vale cu moşnenii Săvoi, alături cu partea, şi pe la deal cu moşnenii Brumăresei şi dumnealui Badea Saidac, cu vie, pruni, o pivniţă în deal la vie din bârne, acoperită cu blăni şi tot ce se găseşte pe dânsa, una ogradă cu pruni şi livada de sub dânsa, una pivniţă cu două guri situată pe dânsa : (...) Una casă din bârne cu două caturi, având în catul de sus două încăperi şi în cel de jos
pivniţă cu cunie, o căzăniţă, un şopron, un grajd, toate cu bârne acoperite cu blăni, un cuptor de cărămidă acoperit cu blăni, cu curte împrejurul ei", într-un alt document, act dotai din 1903, cităm următoarele . ,,Seliştea satului şi teiul vrăbicenesc, începând în lungime din apa Peşteana şi învecinându-se în partea dinspre răsărit cu fratele meu I. Ghiţulescu, iar dinspre răsărit cu fiica mea Răceanu, trecând pe la Niveadă până în pământurile Lupşenilor în culmea Lupşei. Lunca, în teiul Andreesc, începând în lungime din culmea Merişului, pe dealul Cucului în vale, şi învecinându-se în partea dinspre răsărit tot cu fratele meu, iar spre apus cu fiica mea, mergând până deasupra fundului Văii Mici, în drumul ce vine prin pădurea lui Cioabă despre răsărit şi trece spre apus în Scroafa".
Din simpla lectură a acestor două documente aflăm că ,,moşii mari" de odinioară se găsesc în faza unui declin iremediabil, în faza unui deplin proces de deposedare, a unei nelegiuite „cotropiri" a pământului rămas devălmaş până în pragul secolului nostru. Asistăm la necontenite procese între moşneni — aşa cum se întâmplă în anul 1865 între moşnenii din cătunul Runcşoru şi cei din Runcu (comuna Sovarna de Sus), câştigând cei din Runcşoru prin arătarea unei „ocolnice" — dar mai ales între moşneni şi „vechilii" setoşi de „bun şi mult pământ". Astfel, un document din 1866 consemnează că locuitorii comunei Ruptura se judecă cu Gheorghe Coandă, arendaşul moşiei Corcova, care „n-au voit a delimita pământul cuvenit nouă şi ne-au dat pământ numai sudoane şi ogaşe".
De sus, de la Negoieşti şi de la Apa Neagră, trecând prin Glogova şi Zegujani, pe la Broşteni, Corcova şi Menţi, până dincolo de Strehaia — la Stîngăceaua, Grozeşti, Buiceşti şi Gura Motrului — se întind, lanţ, sate străvechi de viticultori şi olari, de meşteri lemnari, nelipsind nici aşezările unor mari neamuri boiereşti cum este cel al Glogovenilor, durându-şi case mari, cu foişor, figurînd în istoria arhitecturii româneşti.
Majoritatea localităţilor apar în documente medievale, acte de cancelarie date de Mihai Viteazul, Matei Basarab, Alexandru al II-lea sau Radu Mihnea ; într-altele se vorbeşte despre „rumânii" care, împilaţi de boieri şi arendaşi ,,s-au dus de s-au hrănit pe alte moşii". Deposedarea treptată a ţăranilor de pământuri i-au determinat pe cei din Corcova, în 1907, după îndemnul celor din Ruptura, Cotoroaia şi Tîmna, la răscoală. La Gura Motrului, locul de vărsare a Motrului în Jiu, Călugărul Nicodim a întemeiat în 1370 un schit de lemn, iar mai târziu s-a ridicat o frumoasă mănăstire, din care au provenit nu mai puţin de
peste 300 de documente, în timpul revoluţiei din 1821, între zidurile mănăstirii s-au refugiat boierii de pe Motru, înspăimântaţi de mânia domnului Tudor, şi tot aici, mai bine de două decenii, a slujit ca egumen, „într-un exil deghizat", învăţatul Eufrosin Poteca, părinte al filozofiei româneşti.
Despre aşezările înşiruite de-a lungul Motrului, şi mai ales despre el — acest râu cu nume ce se crede că ar fi fost numit aşa de către daci — ne-a lăsat admii abile pagini un strălucit dascăl mehedinţean, C. D. lonescu, în cartea „Perspective mehedinţene", mămasă, din păcate, încă, în manuscris : ,,Pe valea Motrului trec o parte din drumurile păstoreşti şi anume, o variantă, de la Glogova prin Lupoaia până la Broşteni, unde se uneşte cu cel care vine din Gorj (de la Tismana — Godineşti, pe valea Ploştinei), precum şi cu cel care coboară din Clo-:şani (Titerleşti — Baia de Aramă - - Negoieşti — Comăneşti — Floreşti). Aici, la Botoşani, este locul de întâlnire şi de popas al celor trei drumuri (păstoreşti, n.n.)... De la Broşteni e unul singur, în jos, tot pe valea Motrului, până la Jirov, de unde, părăsind lunca râului, apucă pe dealuri spre Urlători, Voloiac, prin pădurea Foaianfir, Bildarele, Marginea Rocşorenilor, Podul Grosului, Almăjel, Stircoviţa (adică, în câmpia înaltă a Bălăciţei n.n.), Oprişor, Drincea, Cetate (. ..) De la cheia Glogovei până la Broşteni (...)' acolo unde lunca nu e prea întinsă şi pământul atât de apt ca să se facă plugărie, predomină fâneţele. Când ierburile sunt în plină dezvoltare şi se împodobesc cu ciucuri (...)' nenumăratele curele moşneneşti sunt adevărate chilimuri (...)• De la Broşteni în jos, pe la Jirov, Motrul şi-a sădit zăvoaie, să-i ţină umbră :şi să-1 împodobească (...)• După ce Motru trece la Strehaia, face un cot spre răsărit şi se îndreaptă spre Jiu (...)• Şi curge domol, leneş,
obosit, pe pat neted de nisip cărat de apele lui, de departe. Către vărsare, în partea aceasta îl va fi văzut Odobescu cînd a fost însărcinat să colinde mănăstirile, ca să adune documentele trecutului. El, cel dintîi dintre scriitorii noştri, 1-a îndrăgit, zugrăvindu-1 în paginile nuvelei „Doamna Cheajna", ale cărei tragice întîmplări s-au petrecut pe la Socoleşti".
Diferit este peisajul din cea de a treia treaptă numită de geografi ,,câmpia înaltă a Bălăciţei", după denumirea uneia din satele tipice aşezată cam în centrul acestei mari unităţi de relief, bogată în cursuri de ape scurte, despărţind suprafaţa „câmpiei" în foarte largi inter-fluvii. Aşezările apar uneori izolate, vreo zece sate au mai puţin de o sută de locuitori, iar mai bine de jumătate din numărul total al satelor sunt de ordinul aşezărilor sub cinci sute de locuitori. Câmpia înaltă a Bălăciţei, brăzdată ele mai multe râuri, toate vărsându-se în Jiu, „desfăşurată ca o largă zonă de tranziţie între Piemontul Motrului şi Câmpia Olteniei (...), reprezintă unitatea fizico-geografică cu cea mai pregnantă individualitate în raport de regiunile limitrofe, atât prin configuraţia reliefului, gradul de fragmentare, cît şi prin trăsăturile hidrologice şi pedoclimatice". (Institutul de geografie, „Piemontul Getic", Buc. 1971, pag. 291).
Dealurile sunt foarte scunde, cu mici văi mărginite de coaste domole , cu pilcuri de copaci şi mici pădurici rămase pe coamele rotunde. Reprezentative pentru această atră etnografică sunt satele ce se înşiruiesc de la est şi sud-est de Vânju Mare. Câteva dintre ele, însă, ne reţin în mod deosebit atenţia, începem cu Almăjelul — unde legenda spune că s-au refugiat urmaşii domnitorului Constantin Brîncoveanu, un deal numindu-se şi astăzi dealul Brâncoveanului — sat pomenit în documente încă de la 1540, cu biserică făcută la 1837 având printre
ctitori pe Alecu Aman, tatăl pictorului Teodor Aman,
Pe la mijlocul veacului trecut, vatra satului era în altă parte, la locul numit „Ceşmele", unde se mai văd gropile bordeielor, biserica fiind şi ea tot îngropată în pământ, oamenii vârstnici ţinând minte „groapa bisericii".
Valea Anilor este un sătuc cu uliţe drepte, înecate în verdeaţa duzilor, a plopilor, a salcâmilor şi a pomilor fructiferi de tot soiul. Mai departe, spre Vlădaia, în centrul căreia apare organizarea tipică a acestor sate de câmpie înaltă, cu circiumă mare, cu „şopron" foarte larg, în faţă sprijinit de stâlpi, sub care intră şi carele, cu cişmele de piatră monumentală în jurul cărora femeile spală rufe, iar gâştele se strâng la firul de iarbă ce se prelinge uşor. La Vlădaia uliţele urcă pantele line ale versanţilor, podeţele văruite trec deasupra şanţurilor adânci din fata gardurilor, văruite şi ele. La Dobra, ca şi la Almăjel, coastele dealurilor sunt acoperite cu viţă de vie, cu culturi de porumb semănat în fâşii înguste printre vii, cu pomi fructiferi şi grădini de zarzavaturi. lată-ne, în sfârşit, ajunşi la Bălăcită, satul din inima acestei ciudate zone care i-a dat şi numele, sat mare de culme, cu vale înflorită şi
culturi agricole, vii, zarzavaturi, exprimând, toate laolaltă, bogăţia pământului din aceste părţi.
Verile călduroase, belşugul de ploi primăvăratice, însoritele şi lungile zile autumnale favorizează nu numai creşterea cerealelor, ci şi a viţei de vie şi a pomilor fructiferi. Aceeaşi impresie ne-o lasă şi Dobra, aşezare mult mai modestă, pomenită într-un act din 1513, când Mihai Viteazul, pe atunci bănişor de Mehedinţi, cumpără întreaga moşie. Cale destul de lungă, aproape 15 km, duce prin Gvardeniţa la Corzu, sat împrăştiat pe trei culmi paralele tăiate de mici pâraie.
Cracul Părpăleşţilor este unul din cele mai dezvoltate, cu case mijind printre livezile de pomi. Valea largă, cu o bogată vegetaţie, este uneori înmlăştinată, deşi sus, pe culmi, apa lipseşte, şi oamenii fac distanţă mare până la fântâni şi cişmele. Mergând la vreme de primăvară, călătorul este întâmpinat de regularitatea culturilor agricole făcute în fâşii lungi şi drepte, reminiscenţe, poate, ale vechilor curele moşneneşti, presărate cu pilcuri de arbori de diferite esenţe, ca un vast parc englezesc, colorând peisajul în tonurile multiple ale diferitelor soiuri de pomi. Este un peisaj vizibil organizat de foarte lungă vreme, oamenilor fiindu-le dragi copacii, resturi din codrul ocrotitor de odinioară. Valea pare o gură de rai încremenită în istorie şi nu e de mirare că pe aceste binecuvântate meleaguri omul şi-a găsit adăpost şi posibilităţi de hrană încă din zorile istoriei.
Venind dinspre Turnu Severin, pe şoseaua care de-a lungul a aproape 20 de km, merge pe malul Dunării, prin Simian şi Hinova, şi, trecând dealul Stârminei, ni se înfăţişează o privelişte cu totul nouă : netedă şi fără margini, se întinde câmpia Mehedinţiului, cu sate ce apar la orizont ca insule de verdeaţă întunecate, numită după unul din râurile care o scaldă, câmpia Blahniţei.
De aici, din vârful Stîrminei, un drum de ţară lasă în spre dreapta imensa pădure a Bungetului şi ne introduce în fertila luncă a Dunării, cu ostroave în care s-au găsit urme de civilizaţie străveche (încă clin paleolitic şi neolitic), cu numeroase bălţi şi pămînturi bogate, iar, un altul, care trece prin inima câmpiei, prin Rogova, Vînju Mare, Punghina, Vînători, Cujmir, topindu-se în aurul holdelor, era bătut de transhumanţii păstori.
Un drum străvechi trecea pe aici, cărţile contemporane numindu-l ,,drum mitic". Câteva legende locale ne vorbesc despre un asemenea drum ,,limes" sau val de pământ constituit în perioada antichităţii în scop de apărare şi ca mijloc de comunicare, într-o legendă se spune că şarpele, răzbit de durere, ieşind din fântâna în care îşi avea sălaşul, a luat-o la mare fugă în spre Gura Văii răsturnând pământul pe unde trecea în imense brazde şerpuitoare, cunoscute în popor sub denumirea de „Brazda lui Iorgovan".
Alte legende ne vorbesc despre un alt voinic ce a trăit prin aceste locuri, pe nume Novac, care, voind să răpună un acelaşi şarpe monstru, urmărindu-l şi lovindu-l mereu cu iataganul, când ar fi izbit în pământ, ridica câte o brazdă impresionantă, ce i se spunea „Brazda lui Novac" sau „Drumul şarpelui", în sfârşit, o ultimă legendă pe care o consemnăm ne istoriseşte cum că împăratul Traian, trecând prin aceste locuri, şi auzind de ravagiile făcute de balaurul spurcat, lovindu-1 mereu, ar fi ridicat asemenea brazde ce şi astăzi se numesc ,,Brazda lui Traian".
Oricâte suspiciuni ar ridica istorisirea unor asemenea povestiri legendare sau legende propriu-zise, două lucruri trebuie, însă, să ne reţină atenţia : în primul rând persistenţa prezenţei lor în memoria colectivităţii, iar în al doilea rînd fie că se numesc ,,Brazda lui Iorgovan", „Brazda lui Gruia", ,,Drumul şerpelui" sau ,,Brazda lui Traian" au aceeaşi localizare : de la poalele Stârminei la Poroiniţa, Fântânile Negre, Oreviţa, Padina Mică şi de aici la Bălăcită şi până în câmpia olteană.
Oamenii trăiau în bordeie, ceva mai „igienice" decât în zona de munte, cum ne lasă mărturie, pe la mijlocul veacului trecut, Ion lonescu de la Brad : „In plasa Blahniţii şi Cîmpul sunt bordeie făcute în pământ cu pereţii de cărămidă, sunt bordeie mai bune, mai igienice şi mai comode( . . .). în general, bordeiele au două încăperi : o cameră numită odaie şi un antreu numit cuină. Bordeiul are 2l/2 stânjeni lungime. Groapa aceasta se face într-o zi de către opt oameni. Pentru acoperământul bordeiului se pun în pământ două furci, una la un capăt şi alta la altul. Pe furcile acestea se pune o grindă în lungul bordeiului. Grinda trebuie să fie groasă. Pe grindă, care este de o jumătate de stânjen afară de pământ, se pun mortaci cu un capăt pe grindă şi cu altul pe pământul de la marginea bordeiului. Peste mortaci se pune o leasă de nuiele, peste ea paie şi peste acestea pământ ca de o palmă şi mai bine în grosime".
Au urmat, apoi, casele din bârne, la suprafaţa solului, monocelulare şi bicelulare — cu odaie (cameră curată) şi ogeac (bucătărie), statistica din 1859—1860 consemnând că din totalul de 6 564 de case, numai nouă case sunt cu două încăperi.
Aici, în câmpia Blahniţei, principala îndeletnicire a locuitorilor era agricultura, iar în părţile dunărene şi pescuitul şi împletiturile din nuiele şi papură. Se pescuia cu „alovul" (plasă de cînepă lungă de 80—100 m şi lată de 8—10 m) cu „trânca" (crenguţe de măceşi cu cârlige), cu ,,vârşe' şi „coşuri" (confecţionate tot din nuiele), cu sapa cu găuri (numai pentru tipări) ş.a. Tot din nuiele se făceau şi „îngrădirea" damigenelor, ,,târniţelor" sau ,,cotăriţelor" (coş de mână) şi „târnul" (coş mare cu două minere).
Cioban
Tot aici, în generoasa câmpie a Blahniţei, câmpie a Mehedinţiului, veneau la iernat păstorii din zona subcarpatică, drept mărturie stând şi acest prea frumos şi însinguratic cîntec, azi atât de rar întâlnit, ca jeraticul demult uitat pe vatră :
„.....................................
Nu lăsa toamna să vie,
Rămâne stâna pustie,
Stâniţa făr'de băciţă,
Strunguţa far'de oiţă
Si păstori făr'jintiţă,
Pleacă şi nici nu mai vin
Pin'la Sfîntu Constandin
.....................................
Merg oile druma-al mare,
Trec Severinul la vale,
Plasa câmpu, Blahniţa
C-acolo-i a le ierna".
Sau într-o altă variantă, care ne înfioară prin aceeaşi inefabil poezie:
„Sus la vârful muntelui,
Al muntelui Bulzului,
Din răcoarea vântului
Cobrâi oile-n vale,
La câmp, la Cujmiru-al mare,
La Cujmir, la Rogova,
La Pătule, la Vărăaţa
C-acolo eu le-oi ierna
Până-o da-n codru' frunza".
Cele dintâi documente scrise despre aşezările din câmpia Blahniţei datează din a doua jumătate a secolului al XV-lea, când aflăm că la Corlăţel, boierul craiovean Neagoe posedă o moşie, în secolele următoare, ştirile documentare se înmulţesc : în anul 1543, Radu Călugăru dă moşia Corlăţel şi ,,alte sate" lui Datco vel Armaş şi jupâniţei Calea ; la 1622 este amintit satul Punghina într-un act în care e vorba de „vecinii din Punghina care au fost şezut în satul Vlădaia" ; la 1627 este pomenit Cujmirul într-un hrisov al lui Alexandru Iliaş ; iar în 1652, într-o carte dată de Matei Basarab, se vorbeşte despre românii din Oreviţa care ,,s-au risipit" (au fugit) de pe moşia mitropoliei, pe harta lui Scwanz (din 1720—1722) şi în însemnările lui Fotino (1819) sunt menţionate aproape toate actualele aşezări.
Satele din câmpia Blahniţei, datorită bogatului rod al pământului, cu toate că la obârşie au fost sate moşneneşti, au devenit — parţial sau în întregime — domenii ale statului, ale mănăstirilor sau ale unor mari proprietari.
O legendă legată de pământul bălţii Rătunda, dintre Izvoarele şi Dănceu ne istoriseşte despre lupta moşnencei Drăguţoaia împotriva turcilor care nu numai că i-au pârjolit moşia, dar i-au răpit şi pe unicul ei fiu. Această legendă, consemnată şi de C. D. lonescu în lucrarea citată, cu siguranţa că odinioară a răsunat ,,în cadenţă şi sonorităţi de cântec bătrânesc, dar nisipul greu al vremurilor s-a aşternut peste făptura şi metrul ei, uscîndu-i substanţa poetică a formei, iar acum colindă prin satele de lângă grinduri şi bălţi, ca tecile costelive ale salcâmilor, duse de vânturi, teci care odată au fost flori minunate şi au răspândit mireasma tare".
Viaţa înrobitoare la diferiţi stăpâni l-a determinat, poate, pe ţăranul-deputat Roateş din Scăpau, în primul parlament al ţării (1859), să semneze cu sânge întâia noastră constituţie, înfigându-şi peniţa în braţ, ca un simbol al izbăvirii. Mai apoi, în 1907, năpăstuiţii ţărani liberi şi iobagi s-au ridicat asupra strâmbelor alcătuiri sociale, cerându-şi dreptul primar la o viaţă cil de cît mai demnă. Folclorul local, ţinând loc de cronică, ca o arhivă vie, a consemnat într-o limbă uneori bolovănoasă, fără metafore, întreaga realitate socială.
De la Severin în sus, urmând cursul Dunării, călătorul nu se mai înfioară, ca odinioară scriitorul Al. Vlahuţă, de zbuciumul şi clocotul „de valuri dintr-un mal într-altul", de ochiurile mari de apă care se rotesc în loc, aşa cum de foarte multă vreme, în vremuri de mult trecute în mit, spintecând munţii şi săpându-şi albia în piatră, de-a curmezişul Carpaţilor „a bătut şi Porţile de Fier s-au deschis, în faţa puterii eterne a valurilor ei" tot aşa astăzi, mintea şi braţul oamenilor a ridicat aici, rod al eforturilor celor două popoare vecine şi prietene — român şi iugoslav — un monument impunător : Complexul hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier".
De aici, la numai câţiva kilometri, în golful Cerna — creat ca urmare a lacului de acumulare — ne întâmpină noul oraş Orşova, care, privit de undeva, de pe oricare din înălţimile din jur, pare ca o floare pe malul unei mări de cristal.
Aici, totul poartă amprenta noului : siluetele elegante ale blocurilor, vilele cochete, casele spaţioase, chiar mulţimea trandafirilor, a arborilor ornamentali şi mai ales oamenii cu priviri însorite şi zâmbet prietenesc te îndeamnă să zăboveşti în acest loc de legendă şi contemporaneitate, să-ţi deschizi larg porţile sensibilităţii şi să te bucuri de tot ce te înconjoară.
Metaforic vorbind ai impresia că dealul Alion, cea din urmă spiţă a Munţilor Mehedinţi, pare încremenit, iar Munţii Almăjului, îşi pleacă spinările grele de calcar în faţa falnicului fluviu. Un uimitor muzeu natural lasă privirile să se odihnească îndelung printre exemplarele de fag, stejar, gorun, alun turcesc şi arţar de Banat ori prin tufărişurile de cărpiniţă, mojdrean şi jugastru. Iar când razele soarelui primăvăratec luminează prelung colţurile de stâncă şi văile abrupte, înfloresc bogate flori de liliac, lalele de Banat, mănunchi de stânjenei de stâncă şi atât de preţuiţii clopoţei ai Cazanelor. Înaintând în miez de an, când cerul vărează pe valuri şi raze fierbinţi săgetează adâncuri, alge nenumărate — diatomee şi cloroficee — dansează multicolor, înflorind neîntrerupt oglinda fluviului. O asemenea impresie ne-a lăsat peisajul din jurul Orşovei şi în special cel din Cazanele Dunării, unde şi-au stabilit vetrele locuitorii din Jupalnic, Tufări, Coramnic, Eşelniţa, Dubova şi Ogradena şi pe care le numim, datorită unităţii lor etnografice, Microzona Orşova.
In microzona Orşova s-au găsit urme de viaţă încă de acum 40 000 de ani.
Din vremurile unei istorii nescrise, aceea a memoriei pământului, aflăm că cea dintâi locuinţă a fost peştera. A urmat apoi bordeiul, întâlnit şi la începutul secolului al XIX-lea de vreme ce pictorii lacob Alt şi Ludovic Ermini îl localizează, pe o pânză la Jupalnic.
Un moment important al evoluţiei artei de a construi este casa de bârne.
Casa veche, monocelulară şi apoi bicelulară, avea construcţia la nivelul solului şi se compunea din ,,sobă" (cameră) şi ,,cuină" (bucătărie).
De cuină se leagă şi cele mai arhaice elemente etnografice : coşul deschis din cărămidă, cuptorul de pine, vatra cu elementele componente (căldarea de mămăligă, vasele de tuci, oalele de pământ, pirostriile), cuptorul care serveşte la încălzirea camerei de locuit etc.
Odată cu apariţia caselor din cărămidă, cu fundaţii de piatră până la soclu (cea 0,30—Im deasupra solului), casele din lemn au continuat să existe îndeosebi la sălaşe. Sălaşele, la început locuinţe stabile în toate anotimpurile, au devenit cu timpul locuinţe sezoniere, gospodării anexe ale familiilor din sat, dotate cu toate cele necesare traiului.
Din punct de vedere ornamental se remarcă împodobirea porţilor cu figuri geometrice, în special romburi şi linii frânte, de fapt singurul ornament al exteriorului.
Aflate în plin proces de urbanizare, noile case construite ca urmare a strămutării localităţilor datorită creării lacului de acumulare, sunt mari şi spaţioase, amprenta bunăstării întâlnindu-se pretutindeni.
Aspecte importante de artă populară ridică şi portul popular, în special costumul femeiesc de sărbătoare a suferit numeroase modificări. Pornind de la pieptănătură şi terminând cu ceapsa, podoaba cea mai de preţ, se întrevede deosebita grijă acordată împodobirii capului, care dădea femeilor o notă de eleganţă şi de distincţie. Această piesă a dispărut demult. Nici femeile vârstnice nu şi-o mai amintesc. Credem, însă, că ea a fost asemănătoare cu cea pe care o vedem astăzi (şi din păcate atât de rar) în valea Almăjului sau Cernei.
Îmbrăcămintea corpului la femei se compune din ciupag (cămaşă), poale, brîu, opreg, catrinţă, targa, laibăr (vesta) şi, în anotimpul rece, şuba.
Ciupagul are gulerul încreţit, ornamentat cu o dantelă croşetată, iar mânecile sunt largi şi pornesc direct de la guler, având întreaga suprafaţă acoperită cu modele realizate în cele mai surprinzătoare tehnici : „toiegiu", ,,cruciu", „nisipit" ş.a. Câmpul cromatic este cît se poate de sobru, caracteristică a zonelor montane, predominînd negru, apoi roşu, albastru, brun şi alb.
Un rafinat simţ artistic îl dezvăluie şi opregele. Poate că despre oprege este vorba atunci când Andersen notează în cartea sa ,,En dicters Bazar" că femeile, într-unul din satele din Cazane au venit la horă îmbrăcate „în straie împodobite cu ciucuri şi flori".
Opregele au evoluat în „cotrenţă" şi „targa", ambele de formă dreptunghiulară, confecţionate la început dintr-o ţesătură în război, apoi din „somot" şi „pluş" (catifea). Cele două piese de port sunt împodobite din belşug cu motive florale. Destul de recent, odată cu apariţia „mustrelor", au inundat "pe catrinţe şi tărgi, ca de altfel pe întregul costum popular femeiesc, în special lameul, paietele, fluturii şi mărgelele.
Astăzi, când peste vechile vetre s-au întins apele potolite ale lacului de acumulare, când la gura Cernei s-a format un mare şi uimitor golf, de-a lungul căruia se găseşte noul oraş Orşova, când plantaţiile de arbori şi arbuşti ornamentali şi, îndeosebi, mulţimea de trandafiri înfrumuseţează şi individualizează noul peisaj al aşezărilor, microzona Orşova continuă să rămână o vatră etnografică specifică în care se dezvoltă, grefate adânc pe filonul tradiţional, în alte condiţii şi la noi dimensiuni, o serie de elemente de autentică artă populară.
Arhitectura populară
Vedere gospodării răsfirate Balta
Casă veche Balta
Printre cele mai vechi forme de adăposturi, pe scara umanităţii, sunt peşterile, cunoscute în trecut şi în Mehedinţi - Ceea ce se ştie mai puţin este că peşterile s-au folosit şi poate că în unele cazuri se mai folosesc ca adăposturi temporare de către păstori şi vânători. Există însă o categorie specială de adăposturi pastorale care nu sunt propriu-zis peşteri, dar care folosesc un perete de stâncă sau o mică semiexcavaţie naturală în acest perete şi care, prin adaosul unei construcţii de piatră sub formă de bolovani sau blocuri mari, formează aşa-numitele ,,pietre colibate", destul de frecvente în Mehedinţi în zona colibelor, servind drept adăpost ciobanilor la vreme rea.
Cam la acelaşi nivel al tehnicii construcţiei, folosind adică elemente naturale cărora li se aduc foarte puţine modificări, dar realizate cu alt material de bază, anume lemnul, sunt ,,pătuiagele" sau ,,pătuleagele", cum li se spune în Mehedinţi, pentru pus la adăpost de umezeală şi de vite, nutreţul. Prima şi cea mai simplă variantă de pătuiag este cea care foloseşte drept suport pentru furaje copacii încă verzi. La baza coroanei unui copac, în locul de unde pornesc trei sau patru crăci mai puternice se amenajează o platformă simplă din cîteva beţe puse cruciş, peste care se aşază strujeni de porumb şi frunze de copaci ,,dărîmaţi';, în forma unei „glugi" conice. Copacii „dărîmaţi", adică tăiaţi de frunzele tinere, servind drept nutreţ pentru vite, se înalţă şi în Mehedinţi, ca în marea parte a Olteniei, subţiratici şi fără frunze, sau chiar cu un smoc în vîrf, apărînd ici şi colo pe dealuri şi cîmpii alcătuind o notă specifică a peisajului oltenesc, întîlnit însă la fel şi în valea Timocului, locuită de români ca şi în alte cîteva zone din peninsula Balcanică. O a doua variantă de pătuiag este cea în care apar primele rudimente de construcţie propriu-zisă, constînd în implantarea a patru stîlpi înalţi pînă la doi metri, deasupra cărora se face o platformă de scînduri sau de nuiele împletite. Pe această platformă se aşază finul sau paiele sub forma unei clăi suspendate, iar dedesubt spaţiul se foloseşte ca „scuteală" pentru care şi alte unelte mari. Părţile laterale sunt libere, dar cu vremea se acopera cu scînduri, conducînd, deci, la prima formă de acaret închis, cu ,,acoperiş" de paie alcătuit din claia de nutreţ. Sunt şi exemplare mai complicate, la care se adaugă încă două furci, platforma sprijinindu-se deci pe şase stîlpi. Pătuiagele astfel mărite ajung să constituie grajduri pentru gospădăriile mai sărace.
Viaţa pastorală, destul de dezvoltată în Mehedinţi, a făcut să apară o serie de construcţii extrem de interesante pentru problematica începuturilor artei de a construi. Interesul acestor construcţii este cu atât mai mare, cu cît în Mehedinţi se întîlnesc ambele mari categorii de planuri legate de aceste construcţii originare : planuri circulare şi planuri rectangulare.
Din prima categorie face parte aşa-numita „ţuţă", (vechi cuvînt românesc indicînd ,,înălţimea", ,,vârf", vezi muntele Ţuţuiatu din Dobrogea, legat şi de ,,Ţuţuieni", păstorii, transilvani numiţi aşa pentru că veneau din ţara munţilor, a vîrfurilor) construcţie conică, cu diametru de circa 4 metri, uşor îngropată în pămînt (circa 30 cm) ; scheletul este alcătuit din prăjini înalte, înfipte în pămînt pe marginea cercului, formînd planul construcţiei, aplecate ca să formeze un con; scheletul este acoperit cu ferigă, care formează un strat gros ce ţine iarna de cald; în interior este amenajat un pat-platformă pe „două calapoade" (capre) pe care încap doi-trei oameni) ; se poate face şi foc într-un mic cuptoraş de lespezi şi pămînt. Ţuţa serveşte drept adăpost ciobanilor şi se înrudeşte ca formă şi plan cu „surla" din Moldova şi Muntenia, cu deosebire că aceasta din urmă este construită din lemne şi scînduri.
Ca şi „ţuţele", colibele de ,,băcie" (pronunţia locală „băşie") se află situate la nivelul de locuire izolată al stînelor. Colibele de băcie sunt de plan dreptunghiular, avînd planul de circa 6 metri/4 metri şi constau din pereţi foarte scunzi (50 cm), din blăni de fag, peste care se înalţă un acoperiş în două ape tot din blăni de fag. Intrarea se face pe latura îngustă a colibei, în stînga colibei este amenajată o platformă uşor înălţată de la pămînt, pe care se pun cojoace şi pături pentru dormit. Pe partea dreaptă este locul focului, puţin adîncit şi apărat înspre peretele de lemn de o lespede de piatră, pusă în picioare. Pe deasupra vetrei, pe două crăcane, se află „urdarul", un lemn lung de care se atîrnă „cumpăna", o căldare mare de fier în care se încheagă laptele. Alături de locul focului se află „coca", o bucată de lemn îndoit, numit în alte locuri „cujba", de care se atîrnă căldările cu lapte la fiert, în fundul colibei este o laviţă largă de lemn, pe care stau găleţile de lemn, bărda-cele şi alte vase pentru preparatul caşului.
Şi ţuţa şi coliba sunt construcţii la nivelul solului. Bordeiul şi bordeiuţul sunt construcţii îngropate pe jumătate în pămînt. Ele reprezintă o veche tradiţie a construcţiilor în ţara noastră. Bordeiul mehedinţean este săpat pînă la un metru în pămînt; planul este mai complex, întrucît la faţă, unde este intrarea, este rectangular, dar spatele este în formă de semicerc, ca o absidă primitivă. Scheletul este format din două furci, una în faţă şi alta în fund pe care se sprijină „dărînga", o bîrnă lungă de 4—5 m. Sprijinite cu un capăt pe pămînt, iar cu celălalt pe dărîngă, stau oblic „doştile", formînd „şarpanta" acoperişului peste care se pune ferigă şi pămînt. Scîndurile sau parii puşi în picioare la intrare, ele o parte şi de alta a uşii, se cheamă ,,tăpligi". Străvechi tip de locuinţă, bordeiele au fost părăsite de români către mijlocul secolului al XlX-lea, fiind preluate de ţiganii care le construiau aidoma.
Alături de bordeie în sat se făceau şi ,,poieţi" de nuiele întâi, apoi de lemn, de plan circular, servind drept case. Va fi odată necesar să se facă un studiu mai amănunţit asupra caselor de plan circular în România, până acum fiind identificate cu siguranţă două zone de asemenea construcţii : una în Moldova, în preajma Fălticenilor şi alta aici, în Mehedinţi. Din informaţiile culese reiese că locuinţele, casele dreptunghiulare de lemn erau ale celor mai înstăriţi, iar „poieţile" ale celor mai săraci. Astfel, la Cerna Vârf amintirea lor este foarte bine păstrată : poieţile de nuiele erau construite pe „stoboli" (pari ascuţiţi) înfipţi în pămînt, pe care se împleteau nuiele care se lipeau apoi cu pămînt. Spre deosebire de tută care era conică, poiata era cilindrică cu diametru de 4 m până la o înălţime de circa 6 m, de-abia de aici încolo construindu-se acoperişul conic. O formă mai evoluată de poiată este cea făcută din lemn, din bârne scurte, puse în picioare, deasupra cărora se prindea un „ocoli" de lemn cu cunună ele obade la roate, jucând rolul cosorobilor de la casele de plan dreptunghiular. Pe acest ,,ocoli" se sprijineau căpriori subţiri, strânşi către vârf la un loc, iar pe căpriorii se băteau ,,de-a doua" (de-a curmezişul) lănteţi, iar peste aceştia se punea ferigă, între stobolii verticali se împletea perete tot din leasă de nuiele sau se puneau capete scurte de lemn, ca la construcţia zisă ,,în amnare". Poiata avea o singură „casă", adică încăpere ; ,,acolo dormeau, acolo mâncau", îşi aduce aminte N. I. Şeitan din Cerna Vârf, care a apucat două poieţi cînd era copil de zece ani (în jurul anilor 1890), una din ele fiind la locul numit ,,La Ţepe". Şi baba Ruja, a lui Lupu Ruja, a stat în poiată pînă şi-a făcut casă. Lupu Ruja era fratele lui Dumitru Ciucă, bunicul lui Nicolae I. Şeitan Ciucă, mort în vîrstă de 102 ani la 1900. Dumitru Ciucă se trăgea din Vintilă Şeitan, care avea pământ aici (în cureaua Şeitan la Cerna Vârf), dar stătea la Balta. Poieţile nu aveau ferestre. Trecerea de la poieţi la case pare a se fi făcut în cursul sec. al XIX-lea, întâi făcându-se case mici de lemn, tot cu o singură încăpere, apoi cu două încăperi, cum era casa lui Lupu Ruja, făcută pe la 1830. Casele erau mici, chiar şi Tătucii tot una mică au avut până au cuprins jumătate de hotar şi au făcut casă mare, aşa cum era cea dusă la Goleşti, la muzeu. La 1897, îşi aduce aminte Nicolae I. Şeitan, erau în Cerna Vârf cam 50 de case.
Un fel de aşezare specifică Mehedinţiului, asemănându-se cu Banatul, este cea numită a „conacelor", aşezări permanente în zona locurilor de cultură şi a fâneţelor, formate dintr-o casă mică şi din bordeie şi pălănci pentru vite, încercuite de un gard, adică de un fel de gospodărie cu ocol întărit. Ele se mai puteau vedea în 1951 pe curelele moşneneşti, dar erau şi concentrate la un etaj superior de aşezări, înspre stâne, alcătuind adevărate cătune, cum era la Corcoaia, o aglomerare de vreo 30 de conace, pe apa Cernei, la munte, la vreo 25 km de sat, ţinînd de gospodăriile celor din Cloşani, de la Orzeşti şi -de la Motru Sec. Se stătea în ele şi vara şi iarna, cu vitele ; produsele se duceau cu calul, laptele în burdufuri, iar porumbul cu desagii mari tot pe cal. Unele clin aceste aşezări de conace se transformă cu timpul în sate, în orice caz ele constituind un fel de dublet al gospodăriilor din sate, între cele două nivele de aşezare fiind o permanentă pendulare.
In preajma mai tuturor satelor din podişul Mehedinţilor, se pot zări construcţiile acestor conace, constând într-un schelet de acoperiş pus direct pe pământ, cu învelitoare de ferigă sau de paie de secară. Intrarea se face pe latura lungă a construcţiei, printr-o uşă apărată de un mic acoperiş. De cele mai multe ori numele de „conac" se aplică, cum am spus, unui ansamblu în care alături de o casă mică se află şi adăposturi pentru vite mari Şi oi. Unele din aceste adăposturi sunt sub formă de „bordeuţ" pentru vite, iar altele sub formă de ,,palancă", corespunzînd „perdelelor" din Moldova, adică un fel de paravan de ferigă, de^paie sau de şindrilă, aşezat în calea vîntului dominant al locului, fără acoperiş, şi la adăpostul căruia stau mai ales oile. Uneori casa are celar în ,,tîrcol", adică de jur împrejur in care stau mieii, viţeii, precum şi uneltele în despărţăminte anume. Pe deasupra ferigii şi a paielor se pun lănteţi albi de mesteacăn, mărind pitorescul acestor aşezări, în construcţia conacului apare şi piatra, fie la temelia casei şi a pălăncii, fie alcătuind pereţii celarului. Gardul este făcut din stoboli înfipţi, legaţi la capătul de sus cu o cunună de nuiele numită ,,povoiu". Uneori stobolii au o „ureche" dintr-o cracă de lemn, de care se prinde capătul povoiului. Acelaşi fel de ţarc de nuiele cu povoiul se face şi împrejurul clăilor de fân sau paie, ca să le ajungă vitele. Peste garduri şi ţarcurile de nuiele se trece pe ,,prilaz", numele local al pîrleazului, cunoscut peste tot în ţara noastră, în cuprinsul curţii închise a conacelor de pe locurile de arătură se văd şi „tuluzarii" făcuţi din „tulenii" (strujenii) de porumb aşezaţi ca o claie înaltă de cîţiva metri şi îngustă. Să mai amintim că hotarul între două proprietăţi de pământ este marcat câteodată de pietre mari, cum e în preajma Glogovei, hotarul ca atare numindu-se ,,slog".
Principalele materiale de construcţie folosite în zonele înalte ale Mehedinţiului sunt lemnul şi piatra. Ne vom ocupa întâi de aceasta din urmă, întrucât ea constituie un material complementar, în sensul că în Mehedinţi nu găsim, ca în relativ numeroase alte zone din ţară (circa 15), case cu pereţi din piatră decât în cazuri extrem de rare, lemnul fiind aici materialul de construcţie de bază.
Detaliu prispă Iolovat
Piatra este folosită, însă, aproape totdeauna la construirea temeliei, fie sub forma unor bolovani enormi puşi la colţurile casei, în stratul vechi de arhitectură, fie sub forma soclurilor de diferite înălţimi. Sub forma bolovanilor am întâlnit piatra foarte rar în Mehedinţi, spre deosebire de ce se întâmplă în Gorj sau Vâlcea de pildă, unde frecvenţa acestui tip arhaic este relativ mare. în schimb, soclurile de piatră înalte sunt foarte frecvente în Mehedinţi, pe podiş, ele ajungând la înălţimi apreciabile. Am notat, astfel, la Prejna, că piatra este foarte mult întrebuinţată de altfel nu numai la case ci şi la conace, la zidurile despărţitoare ale gospodăriilor şi chiar la porţi. Fireşte, abundenţa materialului la îndemână în acest sat situat în coasta muntelui este o explicaţie. Mai este însă o explicaţie pe care am verificat-o la Costeşti, unde de asemenea piatra este mult utilizată, dar în forme care ne amintesc de arhitectura din Banatul vecin ; adică locuinţa se înalţă apreciabil, soclul luînd forma unui demisol sau al unui parter semidezvoltat. Multe din aceste socluri înalte sunt construite pe denivelări de teren, rostul lor fiind tocmai de a rezolva diferenţele de nivel. Se foloseşte o piatră galbenă, de mal, în formă de blocuri neregulate şi cu foarte puţin mortar de legătură. La nivelul de deasupra al casei se ajunge pe scări exterioare, de piatră, foarte mari, fără acoperiş, conferind locuinţelor un anumit aer meridional, constatat şi în părţile Clisurii Dunării, adică în sud-estul Banatului. Case cu socluri înalte, având două nivele individualizate se întâlnesc (multe) pe valea Motrului, la Negoeşti, la Apa Neagră fiind admirabile exemplare de asemenea case înalte.
Casă veche de bârne Isverna
Casă de bârne tencuite Balta
Deasupra încăperilor de piatră de la nivelul de jos, rezultate din înălţarea soclului — cel mai adesea aceste încăperi fiind beciuri tencuite cu var — se pun ,,urşi" puternici de stejar cu secţiunea de 30—40 cm ; cam 7—8 urşi la o casă de dimensiuni mari. Peste urşi se aşează „blăni" groase, tot de stejar, formând ceea ce se cheamă ,,podul" peste beci.
Pe soclul de piatră se aşează „tălpile" de gorun ale casei, care la casele foarte vechi se puneau, după cum am spus, pe bolovani la colţuri sau direct pe pământ. La aceleaşi case foarte vechi, dar numai în zona de sub munte, în apropierea pădurilor de brad şi de pin, tălpile erau făcute din trunchiuri rotunde de pin ce se încheiau la capete în ,,încheietură cu scafă", rotundă. Tălpile cu secţiune dreptunghiulară aveau încheieturile „drepte" cu „cătoage" ieşite afară (adică, cu capetele netăiate), sau încheieturi cu ,,tăietură în piez", avînd cătoa-qele tăiate.
Şi pereţii caselor vechi erau făcute tot din brad rotund, aşa cum se ştia la Izverna, la Prejna, la Costeşti, mai tîrziu făcîndu-se acolo casele din stejar, din fag si din frasin. La Cerna Vârf încă mai erau case vechi din trunchiuri rotunde de gorun, subţiri de circa 15 cm, încheiate tot în sistemul zis „în scafă". Bârnele cu secţiune dreptunghiulară se încheiau în „cheie dreaptă", cu capete lungi lăsate, sau în „cheie pitulată", cu capetele tăiate. Capetele lăsate, numite „cătoage" se mai numesc şi „bureţi", după aspectul celor vechi, cu marginile zimţate de ploi şi vînturi.
Casele oamenilor mai săraci nu se făceau din bârne, ci din blăni groase de cîte 10 cm. Dintr-o bârnă se puteau face 3—4 blăni, rezultând o evidentă economie de material lemnos. Blănile se încheiau aproape totdeauna în cheie dreaptă, rar în cheie pitulată.
Către timpurile mai noi, când bârnele lungi începuseră a se rări, pereţii se construiau din bârne mai scurte (2—3 m) cu „cheie cu jiţe" (adică „limbă") ce se prindeau în „căţei" scobiţi cu un uluc de-a lungul, puşi în picioare. Câte un „căţel" se punea şi de fiecare parte a uşilor şi ferestrelor.
Peste cununile de bârne orizontale, construite într-unul sau altul din sistemele descrise, se aşează rama mare şi puternică a „cosorobilor", susţinută de ultima dintre cununi, numită „legătură mare". Denumirile locale sunt mai diferenţiate, tratând obiceiuri constructive legate de echipe de meşteri ce-şi vor fi impus de-a lungul anilor propria terminologie. Astfel la Cerna Vârf patrulaterul ultimei cununi se numea „prăgarul de sus", în timp ce al tălpilor se numea „prăgarul de jos". Iar grinda principală a „tindei" (numele local al prispei sau al „sălii") se numea „tinclar".
Pe cosorobii care erau de două feluri, „cosorobii de lungime" (la faţada şi spatele casei) şi „cosorobii de colţ" (pe laturile scurte ale casei), se sprijineau căpriorii ciopliţi anume cu un lăcaş, numit „gută", ca să asigure mai bine îmbucarea cu cosorobul. Pe cosorobi se băteau „lănteţii", iar pe aceştia şindrilă de fag cu cuie de lemn de gorun, înainte vreme, cînd folosirea şindrilei nu era generalizată, învelitoarea era făcută din „blăni" subţiri, lungi de cîte 2 m şi late de 30—40 cm. Fixarea bârnelor, pereţilor ca şi a diferitelor piese ale acoperişului se făcea în „pişleag", adică în cuie lungi de lemn.
Acoperişul caselor vechi era foarte înalt, înălţimea fiind determinată de lungimea căpriorului, care trebuia să fie cit lăţimea casei, în vremurile mai noi, acoperişul se face rnai scund, de pildă pentru şindrilă căpriorul este înalt cît lăţimea casei, minus 1/4 din această lăţime, iar pentru ţiglă, acoperişul este mai scund, scăzându-se 1/3 din lăţime. Măsurătoarea căpriorului se face de la „guşă" până la vârf.
Forma acoperişului este cea generală pe teritoriul românesc, în patru ape.
Tot la acest subcapitol al tehnicii mai amintim că la casele vechi capetele grinzilor din pereţii laterali se acopereau la faţadă cu o piesă numită ca şi în Gorj, „undrea", avînd rol onstructiv prin susţinerea grinzilor de sus, a aşa-numiţilor „cai", dar şi un rol decorativ apreciabil, în sfîrşit, trebuie să spunem că în Mehedinţi foarte multe case sunt tencuite şi yaruite, stratul de tencuială fiind susţinut prin „nuielare", adică prin batere de nuiele crăpate 'n două pe toată suprafaţa pereţilor.
Casă veche de lemn Balta
Casă de bârne tencuite Prejna
Scară de piatră Prejna
Tipologia locuinţelor se obţine prin coroborarea datelor privind planurile lor şi acelea privind elevaţia. Din acest punct de vedere trebuie să observăm că în zonele înalte ale judeţului Mehedinţi ne aflăm în prezenţa a două categorii principale de construcţii destinate locuirii permanente : casa joasă, cu un singur nivel şi casa înaltă. La această tipologie se poate adăuga luarea în considerare a prezenţei sau absenţei unui important element al arhitecturii populare româneşti, foişorul, conducând, deci la dublarea clasificării iniţiale. După cum vom vedea, însă, în Mehedinţi foişorul nu apare decât aproape cu exclusivitate la casele cu două nivele ; şi încă o limitare : el nu este frecvent decât în zona limitrofă cu Gorjul şi, ceva mai frecvent, în părţile sudice ale judeţului. Stabilind acest cadru de clasificare suntem conştienţi că procedăm la o anumită sărăcire a prezentării bogatului material de pe teren, dar acesta este preţul oricărei operaţii clasificatorii, obţinând in schimb câştigul de a putea surprinde însuşirile esenţiale ale arhitecturii populare mehedinţene.
Aplicând primul criteriu, cel mai simplu şi mai uşor de perceput, al elevaţiei, vom spune deci că prima categorie de case cu care avem să ne ocupăm este cea a caselor cu un singur nivel, înţelegând între acestea şi cele care au un soclu relativ înalt, până la circa 1,50 m, cu diferitele variaţii ale înălţimii, datorită denivelării solului.
Inainte de a proceda la prezentarea diferitelor variante ale celor două principale categorii de case, trebuie să scoatem în evidenţă faptul că, împrejurare destul de rară în ansamblul arhitecturii populare româneşti, Mehedinţiul se singularizează în ce priveşte planul casei ţărăneşti prin două caracteristici importante : marea frecvenţă a planului cu prispă parţială şi, îndeosebi, deplasarea vetrei către peretele din faţă. Aceste două caracteristici fac ca să se poată vorbi la un mod precis despre o casă ţărănească „mehedinţeană", de negăsit decît în această parte a ţării.
Stâlp Prejna
Casă foarte veche Cireşu
Stâlp cioplit Balta
Detaliu de construcţie Ciovarnaseni
Despre ,,casa joasă" se poate spune că ea reprezintă tipul de locuinţă generalizat în Mehedinţi, şi nu numai aici, casa ,,înaltă" fiind o apariţie nu numai mai rară, dar şi mai târzie din punct de vedere cronologic, în această categorie a casei joase foarte răspândită, intră, din punct de vedere al elevaţiei, toate casele care au un singur nivel de locuire cu remarca, că în zonele de deal, accidentele de teren determină de multe ori înălţarea soclului de piatră pe una sau două din laturile construcţiei, uneori această înălţare fiind notabilă, adăpostind de pildă, o pivniţă sub casă, fără însă să se transforme într-un al doilea nivel, cu camere sau chiar cu pivniţe dezvoltate. Convenţional am considerat că se poate vorbi de o casă joasă în toate cazurile în care înălţimea soclului nu trece de 1,50 m.
în ceea ce priveşte planul acestor case ,,joase", în cuprinsul Mehedinţiului din zona de deal şi de podiş, am înregistrat trei subcategorii determinate de existenţa sau de felul prispei, element important în cadrul arhitecturii populare româneşti :
a) casa joasă fără prispă ;
b) casa joasă cu prispă parţială ;
c) casa joasă cu prispă de-a lungul întregii faţade principale.
Casă de vechime mijlocie Jidoştiţa
Cireşu
Casă Baia de Aramă
Casa joasă fără prispă, înregistrată de noi în Mehedinţi are planul generalizat pe întreg teritoriul românesc, constând din două încăperi : cea a focului şi ,,hodaia". Intrarea se face prin încăperea focului, din care se trece în hodaie. O asemenea casă foarte veche era cea a lui Ilie lui lovan, din unul din cătunele Izvernei. Făcută din cununi de bârne orizontale, casa nu era de dimensiuni prea mari (6/4 m). Intrarea se făcea prin încăperea din stingă, uşa făcută dintr-o singură bucată masivă de stejar. Vatra, după cum am spus, era plasată în colţul din faţă, făcut de peretele faţadei cu peretele median. Intrarea în „hodaie" se făcea printr-o uşă aşezată dincolo de vatră.
In general, trebuie să spunem că am întâlnit foarte puţine exemplare de case fără prispă. Extrem de rare exemplare de case monocelulare, fără prispă, am întâlnit mai ales în aşezările rudarilor.
Casă Baia de Aramă
Casa joasă cu prispă parţială este tipul caracteristic Mehedinţiului, avînd o foarte mare frecvenţă mai ales în zona de podiş, frecvenţa ei scăzînd în părţile de dealuri pînă la a dispare, dincolo de Şovarna, înspre Gorj. Este un tip de casă arhaic românesc, fiind întâlnit în aproape toate zonele etnografice importante ale României, prototipul ei celebru fiind casa neolitică de la Ariuşd, din sud-estul Transilvaniei, descoperită în săpături arheologice şi despre care a scris Tzigara-Samurcaş, punînd-o în legătură tocmai cu casa ţărănească românească.
În cadrul acestei categorii se pot distinge cinci tipuri de planuri, în funcţie de numărul şi de plasarea încăperilor ca şi în funcţie de locul ocupat de prispa parţială.
Culă din Broşteni
Casa cu prispă parţială plasată asimetric şi cu două încăperi este cea mai frecventă. Prispa se întinde numai în faţa încăperii cu focul, prin care se face şi intrarea în casă. Numirea locală a prispei este de ,,tindă", iar poziţia ei, numai în faţa încăperii focului se cheamă ,,tindă în cot". Denumirea de ,,prispă" se dă aici numai pălimarului de scânduri care închide ,,tinda". Uneori am înregistrat şi denumirea de ,,clet" pentru „tinda în cot" (la Izverna), ceea ce ne duce iarăşi către elemente originare din Banat.
Iată câteva exemplare de acest fel de case — tipice mehedinţene. în Izverna am înregistrat casa lui Dumitru Dulan, veche de circa 100 de ani. Era construită din fag rotund, subţire (diametru de 12—15 cm), înălţată pe o temelie de piatră de circa 50 cm, în cea mai înaltă parte a ei, pentru că la celălalt capăt era joasă de vreo 20 cm, rezultând, deci, o diferenţă de nivel. Trunchiurile rotunde de fag erau încheiate în „scafă". Talpa groasă de gorun avea 45 cm, peste care se ridicau pereţii înalţi de 1,60 m. Prispa din faţa încăperii focului avea 3 m, lungime şi 1,10 m, lăţime. Din prispă („tindă" local) se intra în camera focului cu vatra ca un sfert de cerc, pardosită cu cărămidă, aşezată înspre faţada casei, cum am spus. „Hodaia" avea la faţadă 4 m, iar în adîncime 5 m. în spatele casei, sub prelungirea streşinii acoperişului se afla un „celar" pentru adăpostit viţeii, mieii şi unelte mărunte. Intrarea în celar se făcea de afară printr-o uşă separată.
Lăţimea celarului era de 1,70 m, iar lungimea lui de 7 m. Acoperişul în patru ape, de şindrilă, nu avea coş, fumul de la vatra liberă răspândindu-se în pod. Ferestre erau numai două, câte una pe peretele din faţă şi pe cel lateral de la hodaie, la încăperea focului nefiind nici o fereastră, lumina venind numai pe uşă. Ferestrele erau foarte mici (40/30 cm şi 50/40 cm), fiind de tipul vechi, zise „cu cruce", care iniţial nu avea geam, ci băşică de porc.
In acelaşi sat, o altă casă de ţăran sărac, casa numită a „Angioaicii" era asemănătoare. O foarte scundă temelie de piatră susţinea o talpă groasă, pe care se înălţau numai la 1,40 m pereţii de trunchiuri rotunde de fag. Planul era identic, numai că dimensiunile laturilor o tăceau să tindă către pătrat : faţada b m (2,80 m tinda şi focul, 3,20 m hodaia), iar adâncimea 4,90 m. Vatra în aceeaşi poziţie, cu ,,cămin", adică având pereţii laterali căptuşiţi cu piatră, nu avea coş, fumul răspândindu-se în podul de sub acoperişul de şindrilă în patru ape. In curţile acestor gospodării sărace se afla doar câte un ,,curelnic", coteţ de găini, termen indicînd iarăşi legătura cu Banatul.
Şi la Dâlma am întâlnit acelaşi tip de casă în forme identice, doar ceva mai alungită spre dreptunghi (7,20 m faţada, 4,50 m latura), iar acoperişul fiind din blăni de fag lungi de câte 1,20 m şi late de 20 cm. Casa lui Ilie Ion Armeanu (?) avea însă şi coş înalt tipic mehedinţean, despre care vom mai vorbi. Temelia de bolovani de 40 cm susţinea o talpă de 35 cm, pe care se înălţau pereţii de 1,50 m. Prispa parţială avea un mic lăcaş suspendat pentru ouatul găinilor. Uşa era masivă clin două bucăţi de lemn de stejar ca la pivniţele gorjeneşti.
Casa Glogovenilor din Glogova
Casa cu prispă parţială plasată asimetric, cu trei încăperi, reprezintă de asemeni un plan vechi românesc, dezvoltat firesc din cel anterior prin apariţia unui ,,celar" în spaţiul ,,hodăii" mari. Unul din cele mai bine conservate exemplare de acest tip 1-am înregistrat la Cerna Vîrf. Casa lui Constantin a Floarei era cea mai veche casă din sat şi se remarca imediat prin acoperişul său foarte înalt, apropiindu-se de cunoscuta proporţie a caselor cu acoperiş de paie din Munţii Apuseni, de 2/1, adică înălţimea acoperişului este de două ori mai marc decît cea a pereţilor. După spusele oamenilor, casa avea o vechime de 120 de ani, fiind pe vremea aceea casa unui om înstărit.
Planul casei se apropie de pătrat, lungimea faţadei fiind de 6,50 m, iar adâncimea de 5,50 m. Prispa este lungă de 3,50 m şi lată ele l m. De observat că pe prispă, conform unei obişnuinţe larg răspândite la casele româneşti, se află şi o platformă servind drept pat în anotimpurile blânde. De pe prispă se intră în încăperea focului, în care sfertul de cerc pardosit cu piatră, de astă dată al vetrei libere, se află în colţul din faţă, spre hodaie. Din casa focului se intră în hodaie, iar o altă uşă, mai în fund, dă acces la „celarul" lung şi atît de îngust, încît se acoperea intrarea cu o ţoală de nici nu se observa că mai este o încăpere în casă. Era, de fapt, şi un fel de ascunzătoare sau „teiniţă", cum de multe ori se întâlneau în acele vremuri nesigure. In hodaie, lipită de peretele median, se află un cuptor sau o sobă cu ,,ulcele" încastrate în ea, potrivit unei practici care iarăşi singularizează Mehedinţiul în ansamblul sistemelor de gătit şi încălzit româneşti. Această sobă era de tipul numit ,,oarbă" fiind alimentată cu combustibil din cealaltă încăpere, de pe vatra liberă.
Temelia de piatră este scundă (40 cm), pe ea este pusă o talpă de 25 cm, iar pereţii se înalţă doar până la l ,60 m, având doar două mici ferestruici de 30/35 cm, foarte ingenios practicate în trunchiurile rotunde de fag, cu diametrul de numai 15 cm. Sistemul este următorul: fiecare trunchi este secţionat ca să lase o mică ferestruică lungă de 30 cm şi înaltă de 12 cm, lăsându-se însă de-a lungul ci o limbă din lemnul trunchiului, astfel că de fapt „ferestruica" este compusă din două ferestruici mai mici suprapuse. Cele două spaţii libere se acopereau cu băşică de porc sau piele de oaie. Este singurul exemplar de asemenea fereastră întâlnită de noi, vorbind despre vremuri apuse, realizarea ei temeinică fiind perfect adaptată materialului transparent (băşica) avut pe atunci la îndemână.
Lemnul casei este foarte îngrijit lucrat, ,,tindarul" (grinda deasupra tinzii — prispei) fiind foarte frumos cioplit în trei arcade şi susţinut ele un stîlp cioplit simplu, ca şi ,,undreaua", acoperind capetele grinzilor, între ,,prăgarul" de sus şi tindar, legătura o face un ,,cal scos pe tindă", arcuit ca un gît de cal.
Acoperişul înalt era din şindrilă de fag fixată cu cuie de gorun, dar înainte vreme fusese de blăni lungi de câte doi metri şi late de 50 cm. Acoperişul este străpuns de un coş tipic mehedinţean, care se adaugă ca element singularizator de astă dată al plasticii generale a casei mehedinţene. Este un coş de lemn foarte înalt, acoperit cu un mic acoperiş în două ape.
Han vechi Bunoaica
Casa cu prispă parţială plasată asimetric, cu trei încăperi, dispuse altfel decât la tipul precedent, este vorba de tipul foarte răspândit de la sfârşitul sec. al XIX-lea, generalizat azi, al casei cu două încăperi dispuse de o parte şi de alta a unei săli mediane. Interesant de remarcat acest tip de plan adoptat în Mehedinţi, şi numai aici, prispa parţială, contrazicând oarecum tendinţa de simetrie a aşezării încăperilor.
O casă de acest tip, dezvoltată ca dimensiuni, aparţinând unui ţăran mijlocaş, am înregistrat în Prejna, casa lui Constantin Stoican. Casa este construită pe o puternică denivelare de teren, ceea ce a făcut ca înălţimea soclului să crească dinspre stradă spre fundul curţii, adică pe lungimea casei, de la 85 cm, la 2,30 m. Cu toate acestea casa rămâne cu un singur nivel, deoarece jos, în acest soclu foarte dezvoltat nu este amenajată decât o pivniţă. Pe acest soclu de zidărie frumos lucrată, la care duce o scară de piatră fără acoperiş, erau puse tălpile de lemn, nu prea groase (20 cm), peste care urmau cununile din bârne tencuite, formând pereţi înalţi de doi metri. Casa este de dimensiuni mari, faţada având 10 m lungime, iar adâncimea casei fiind de 5,60 m. Prispa, singură, este lungă de 5 m şi lată de 1,20 m. De pe prispă se intră în încăperea focului în care, în colţul dinspre faţă este aşezată vatra cu ,,căminete" de piatră, prinsă în ramă de lemn ; în fundul încăperii se află o bancă lungă de lemn pe care stătea un dulap vechi de fag cioplit cu barda, înalt, cu două uşi, asemănător cu cele înalte gorjeneşti, dar fără decor. Sub grinzile tavanului era suspendat un ,,grătar" de nuele împletite pentru uscat hainele. Din această încăpere o uşă ducea în încăperea de locuit zilnică în care la peretele corespunzând vetrei, se afla un cuptor în care focul se făcea de dincolo. Tot din încăperea focului o altă uşă ducea în ,,hodaia" mare de 5/5,60 m. în colţul din fund al acesteia se afla cuptorul destul de mare. Mobilierul era organizat în sistemul clasic al vechilor interioare ţărăneşti româneşti : o platformă-pat în fundul încăperii, un alt pat la pertele dinspre faţadă, încadrînd între ele un dulăpior scund şi un „scaun", adică o bancă nu prea lungă, în faţa acestora, o masă. Pe al patrulea perete o altă bancă lungă. Pe ambele paturi, la capătul lor dinspre perete, cîte o ladă de zestre completa dispunerea interiorului.
Acoperişul din şindrilă era străpuns de un coş foarte înalt, de lemn, pornind de deasupra vetrei, dar nu cum pornesc corlatele gorjeneşti, cam de la un metru şi jumătate de la podeală, ci, de sus, din dreptul podului.
Gura coşului, la bază, avea 1,70 m latura, fiind un pătrat, ce se îngusta treptat de-a lungul celor cinci metri până la capătul ce ieşea deasupra învelitorii. O latură a coşului era perfect verticală, alta era oblică. Coşul era acoperit cu un mic acoperiş într-o apă oblică.
Lemnăria casei este foarte frumos lucrată, atât ,,tindarul", cît şi stîlpii fiind ciopliţi în volume puternice, predominînd rombul.
Notăm că la această casă, ulterior, s-a mai deschis o uşă în ,,hodaia" mare, dînd drept Pe ,,tindă", adică pe prispa parţială, ca oaspeţii să nu mai treacă prin încăperea focului, ci să Poată intra direct în hodaia de primire.
Faţadă Han Bunoaica
Casa cu prispă parţială, plasată asimetric, cu trei încăperi dar cu două intrări de pe Prispă, nu cu una singură, ca precedenta casă, este un tip, de asemeni, mai dezvoltat. Am îregistrat acest tip în Izverna la ţăranul Nicolae Pîrvănel (?). Pe un soclu egal ca înălţime (circa 70 cm), pereţii din cununi de bârne orizontale se înălţau pînă la 2,10 m. De pe „tinda" parţială se intră în sala mediană, unde se află vatra liberă la colţul dinspre faţadă, iar de aici în T,hodaia" de locuit, în care se află şi cuptorul alimentat tot din sală. Vatra pardosită cu cărămizi se ridică la 10 cm de la podea. Are conturul unui segment de cerc. Pereţii laterali de bârne, alipiţi vetrei, sunt căptuşiţi cu piatră, formând ceea ce se cheamă local un „cămin" sau ,,căminete". Deasupra vetrei se ridică coşul înalt de patru metri, care iese prin acoperiş. Tot deasupra vetrei, cam la doi metri înălţime este prinsă în pereţi o bârnă orizontală numită ,,dorîng" de care se agaţă un ,,căldărar" de lemn (un cîrlig mare îndoit de la natură) de care este prins „zălarul" (lanţul) de fier pe care se atîrnă ,tuciul", ceaunul de fiert mămăliga. Tot în încăperea cu focul se află, în fundul ei, o ladă mare de făină, iar alături o laviţă pe care este urcat un dulap înalt de lemn de fag. In hodaia cu cuptor, în fundul ei, peste un pat-platformă şi o masă, iar în cealaltă hodaie în care se intră direct de pe prispă se află de asemenea un pat, un dulap înalt, o masă sub fereastră şi o ladă foarte frumoasă de haine. In interiorul acestei case am găsit multe obiecte de tradiţie veche, încă folosite : ,,foaie" de capră (burdufuri) pentru adus lapte de la munte, furcă ele tors cu coarne, ,,colaci" de lemn pentru îndoit funia la sarcinile mari de fân aduse cu calul sau cu spatele (aceşti colaci, ca nişte covrigi, sunt tăiaţi din noduri de copaci şi prin ei se petrece funia, formând nodul), ,,mâtcă" (o rămurică cu mai multe terminaţii la capătul de jos) de brad pentru bătut urzicile, în sfârşit, să notăm că deasupra patului din prima hodaie, peretele era căptuşit cu scoarţă de copac ca să ţină de cald. Este una dintre rarele supravieţuiri a acestui fel de a folosi scoarţa copacului, de unde, probabil, a decurs şi numele de „scoarţă" dat ţesăturilor de lână, ce într-un târziu au înlocuit materialul cules din natură purtând numele său propriu. La multe case am înregistrat, pe tindă, lângă stâlpul din colţ, aşa-numita „targa" de fag, construită dintr-un lemn vertical, prins în inele de stâlp şi o prăjină orizontală fixată în primul. Pe targa, jucând rolul „culmei" fixe, se pun rufele la uscat.
Faţadă cu prispe Ciovărnăşeni
Casă cu prispă parţială, plasată simetric, la mijlocul faţadei, cu trei încăperi şi cu o singură intrare de pe „tindă", am înregistrat în Prejna, fiind o casă de vechime mijlocie, de dimensiuni relativ mari : 9/4,20 m. Soclul de zidărie avea circa l m înălţime, egal pe toată lungimea faţadei. Tinda (prispa) era plasată la mijlocul casei, în dreptul încăperii focului, largă cît aceasta. Vatra era în stânga acestei „săli" mediane, de unde se intra în hodaia mare, unde se afla şi un cuptor „orb" şi o platformă-pat, un pat şi o masă, sub fereastră, precum şi un „scaun" (laviţă), în fundul încăperii focului se aflau pe o laviţă ,,ştreaz" (putini) pentru lapte şi brînză, alături de care era şi un dulap înalt.
Case cu arcade şi prispă, Prejna
Casa joasă cu prispă de - a lungul întregii faţade principale reprezintă un tip răspândit pe tot teritoriul românesc, particularităţile mehedinţene fiind date în acest caz de plasamentul vetrei şi de coşul înalt. Aceasta în zona de podiş, pentru că în zona dealurilor şi a ceea ce se cheamă Piemontul Motrului, aceste caracteristici dispar cu totul.
Stâlpi strunjiţi, Covărnăseni
Casa cu două încăperi şi cu o intrare de pe tindă care se întinde de-a lungul întregii faţade, se întâlneşte foarte frecvent în zona dealurilor, ea nu lipseşte însă nici din zona podişului, deşi scăderea frecvenţei ei aici este notabilă, dominante fiind, după cum am văzut, casele cu prispă parţială. Totuşi, chiar la Prejna am văzut un foarte frumos exemplar din această categorie, şi anume casa Ilincăi Gh. Păunescu, care la data cercetării, 1951, avea 87 de ani şi care ne spunea că apucase de purtase „conciu de ciureş" (cireş) că, adaugă bătrîna plină de umor, „nu aveam de argint". Se ştie că în vechiul port femeiesc din Oltenia, ca de altfel şi din alte regiuni româneşti, sub ,,cârpa" lungă se purta un conci (un cerc de care se prindea părul). Casa trebuie să fi avut sigur 150 de ani, bătrâna ţinând minte că în casă s-au perindat „cinci veacuri de om" (cinci generaţii). Bătrâna era vioaie şi impresionant de clară la minte, aşteptând cu nerăbdare întoarcerea unui nepot de la armată : „Am un nepot la armată, de dragul lui îs vie". Casa, aşezată pe un soclu de piatră de 70 cm înălţime, avea talpă groasă de pin ,,de pe cucă" (deal), cu diametru de 30 cm, iar pereţii erau de brad rotund. Destul de scund şi acoperişul şi pereţii: „Nu s-a suit în sus că cade şi se fărâmă, mai bine joasă şi plină", răspunde bătrâna unei întrebări că de ce e aşa joasă casa. Prin acoperiş ieşea însă un coş puternic, piramidal, cu acoperiş într-o apă. în colţul din stingă al tindei (prispei) era un pat, pe care vara dormea afară bătrâna. Tinda nu avea ,,prispă", adică pălimar. In prima încăpere, cea cu focul, ,,cunie", se află, în fund, butoaie, berbeniţe, un ştrez mare (un trunchi de copac scobit, ceea ce se cheamă în Gorj „ulei"), în care bătrîna ţinea ,,ceagîr", acreală făcută din comină, şi mai era şi o poliţă. Vatra, la nivelul pardoselii era în stingă, spre peretele median şi spre faţa casei, dincolo, în hodaie, corespunzîndu-i obişnuitul „cuptor" orb. Tot în hodaie mai erau şi un pat-platformă, în fundul încăperii, şi un pat lângă cuptor. Ferestre foarte mici, erau numai două, în hodaie. Sub una din ele, cea de pe latură, era masa, pe care se afla o solniţă făcută dintr-o ploscă veche : „cu asta au venit grăitorii la mine de m-am măritat", îşi aminteşte bătrâna, vremea de acum (în 1951) 70 de ani.
O casă cu un plan identic este cea a lui Vasile Costescu, construită în jurul anilor 1900. De aceasta data, însă, soclul este înalt de un metru şi de 1,40 m spre curte, accesul făcîndu-se pe o scară de piatră fără acoperiş. Sub casă, în soclu, este amenajat un beci şi, în partea mai scundă, un adăpost pentru porci. Casa are 7,50 m lungime şi 4,50 m lăţime. Din cunia cu vatră şi cu nelipsitele „streze" din fund şi dulap de lîngă uşă, se intră în hodaie, în care se află cuptorul „orb", un dulap înalt, un pat-platformă şi un pat mai mic. „Tinda" este închisă cu prispă de scânduri, puse în picioare, iar uşa este clin tipul celor gorjeneşti, late, din două bucăţi din plăcuţe de lemn. „Tindarul" şi stîlpii, trei la număr, sunt foarte frumos ciopliţi.
Coborând de pe podiş, acest plan apare, după cum am spus, foarte frecvent în toată linia de sate de la contactul podişului cu Piemontul Motrului : Rudina, Studina, Valea de Sus şi de Jos, Ilovăţ. Unele din casele cu acest plan sunt foarte vechi şi au frumoşi stâlpi sculptaţi, în aceeaşi zonă, însă, acoperişurile sunt în proporţie de 80% din ţiglă, cum e cazul la Şovarna, iar coşurile, din ce în ce mai rare sunt de cărămidă. Schimbarea esenţială este cea legată de poziţia vetrei, care îşi schimbă locul de la faţadă spre unghiul din spate al casei.
Stâlpi ciopliţi Ciovărnăseni
Casa cu două încăperi, cu dona intrări separate este un tip răspândit într-o mare arie înglobând Oltenia şi Muntenia de nord, sudul Transilvaniei şi, mai puţin, vestul Banatului. Firesc, deci, ca el să fie deosebit de frecvent aici, în Mehedinţi, inima acestui vast ţinut coincizând cu cel al celei mai intense romanizări. Este alcătuit din două încăperi, una cunia cu vatra, şi alta hodaia de locuit, cu cuptor orb. De pe „tindă" (prispa) din faţa ambelor încăperi se intră pe câte o uşă în fiecare din ele. Uneori cele două camere au legătura între ele, printr-o uşă, alteori nu au. Aproape totdeauna, o mică ferestruică sau o firidă este practicată în peretele median, pe care se pune o lampă, o luminare sau, în trecut un „ciob" sau opaiţ cu seu, ca să lumineze ambele încăperi sau cel puţin să lase să treacă lumina slabă a jarului de pe vatră şi în cealaltă încăpere, în hodaie adică. Pe podişul Mehedinţiului vatra îşi are locul ei în faţă, în timp ce în satele Piemontului Motrului ea se găseşte în fundul cuniei.
Casă Prejna
Casa cu trei încăperi, cu o singură intrare face parte din stratul de vechime mijlocie al arhitecturii locale. Este un tip de casă a cărui răspândire s-a generalizat după primul război mondial de pe teritoriul românesc. O astfel de casă am înregistrat la Izverna, casa lui Nicolae Ion Stoican, care a murit în 1930 în vîrstă de 80 de ani. Era, într-adevăr casa unui ţăran bogat, cu încăperi mari, aşezate de-o parte şi de alta a unei săli mediane, cu o intrare dând pe „tindă" (prispa) foarte largă, împodobită cu stâlpi masivi ciopliţi foarte frumos, cu „tindarul" de asemenea cioplit, sprijinindu-se pe grinzi transversale arcuite foarte adânc.
O foarte interesantă casă de acest tip, mai veche, şi păstrată cu tot dichisul ei interior aproape intact, era cea a lui Vasile N. Stoican (de 55 ani în 1951), construită la anul 1870. Din tinda foarte largă (prispa) se intră în ,,cunie", în care imediat la dreapta se află vatra, în colţul ei obişnuit. Vatra are un „căminete" foarte bine construit, căptuşit cu piatră înăuntru la peretele faţadei şi fiind numai zid de piatră (gros de 25 cm) spre hodaia de locuit. De sus din gura neagră a coşului, atârnă „zălăriul" păstrat la locul lui, pentru agăţat tuciul de fiertură. Coşul este construit pe un schelet de patru stâlpi puternici, între care este împletită o leasă de nuiele lipită de pământ. Coşul, înalt de mai bine de patru metri, străpunge învelitoarea acoperişului. Fundul cuniei, ca de obicei, era ocupat de un ciubăr de făină făcut din trunchi de fag scobit dintr-o bucată, înalt de l metru cu diametru de 50 cm, ce folosise înainte ca butoiaş de ţuică; în celălalt colţ al fundului cuniei sta un ,,ştrcaz" mai mare pentru varză acră. între cele două recipiente era prinsă în perete o laviţă largă pe care sta un admirabil dulap-poliţă, fără uşi, înalt de 2,20 m, lat de 1,10 m din lemn de fag, ce căpătase cu vremea o frumoasă culoare roşie-neagră. Pe ambele laturi ale dulapului erau prinse cuie de lemn, uşor îndoite în sus, lungi 'cam de 20 cm, pentru agăţat traista, puşca, mănuşile. Dulapul era adânc de 40 cm şi încăpeau în el tot felul de străchini şi lucruri vechi. Din cunie se intra în dreapta şi în stânga, prin uşi, care spre deosebire de casele obişnuite româneşti, sunt plasate spre fundul cuniei şi nu spre faţa ei (din cauza plasamentului în faţă al vetrei), în cele două încăperi, în stânga se intră în „hodaia de ţinut hainele mai bune ale casei", adică încăperea de curat, pentru oaspeţi, fără foc. Un pat mare în fundul camerei (celălalt, simetric, nu mai era), iar masa stătea într-un colţ în loc să stea sub fereastră. Tot în fund, lângă pat, mai era şi un „gardilop" de factură mai nouă. în dreapta, din cunie, se intră în „hodaia de locuit" în care cele două paturi îşi păstrau locurile lor obişnuite în fiecare din colţurile dinspre afară ale camerei, în mijlocul tavanului era atîrnat de o „ghiară" întoarsă în pod şi de o „tutu-rigă" (inel) de fier răsucit, un „leagăn cu ţuţulul" lui, făcut din fag fiert, de formă ovală, la fel cu cel din Banat, legat cu ,,obromnii" de lînă colorată (fire groase de lînă răsucită formînd un şnur multicolor), în sfîrşit, în colţul din faţă, în dreptul căminetului de piatră cores-punzînd vetrei din cunie, se află un „cuptor" înalt de cărămidă pe un postament de piatră, de forma a două cuburi suprapuse (înălţimea totală 1,80 m), în cubul de cărămidă de deasupra, erau încastarate cîteva olcuţe mici, cu gura în afară, ca să mărească suprafaţa de degajare a căldurii şi ca să se poată coace mere sau să se încălzească mîinile. Sunt caracteristice Mehedinţiului aceste olcuţe din cuptor, neîntâlnite în alte părţi ale ţării. Fumul circula prin toată soba-cuptor şi ieşea iar în cunie într-o gaură sub coşul de deasupra vetrei, condus de la sobă la acea gură prin „fornuz" („forunz" ?), făcut din olan rotund sau din nuiele lipite cu pământ. Foarte frumoasa lemnărie a casei se mai putea vedea atât la uşile lucrate în plăcuţe de lemn formând romburi (fiecare uşă cu alt model), fie în „pondila" (tavan) de fag „privişit" (cu uluc şi Iamb), afumată din cunie.
Casa Tătucilor de la Cernavârfu
Casa cu trei încăperi dar cu două intrări de pe ,,tindă" (prispă) este un tip ceva mai rar întâlnit. îl menţionăm şi pentru o particularitate a cazului înregistrat de noi, anume asupra lărgirii unor porţiuni din prispă, dar mai ales pentru frumuseţea lemnăriei sale sculptate, despre care va fi vorba ia capitolul dedicat decorului. Este casa lui Ion Ursu din Prejna construită la 1840, reprezentând, cum am spus mai înainte, locuinţa unui ţăran bogat din epocă. De pe tinda (prispa) foarte largă se intră în cunie şi de aici în hodaia de locuit, iar tot de pe prispă se intră şi în hodaia de ţinut, care, are astfel, intrarea separată, pentru a fi ferită de fumul vetrei din cunie. Casa este mare (10,50 m lungime, 6,50 m lăţime), înălţată pe un soclu de piatră de 1,20 m şi pe o talpă de aproape 30 cm (28), pereţii fiind de 2 metri iar grinda de sus, tindarul, lungă cît casa, era groasă de 20 cm. în colţul din stingă era prinsă şi o ,,targa" mare, mobilă, pentru pus rufele la uscat. Accesul la prispa înaltă se făcea pe o scară lată (1,20 m) din lespezi de piatră. Tinda avea o prispă (pălimar) din stinghii de lemn încrucişate în X, fiind evident o refacere târzie. Prispa prezintă particularitatea de a fi mai largă la ambele capete, adică în timp ce lărgimea ei, la mijlocul casei este de 95 cm, la cele două extremităţi ea se lărgeşte până la 1,40 m, pe o distanţă de 3 m în stingă casei şi pe alţi 3 m la dreapta casei. Această supralărgire a fost făcută cu scopul de a instala, în ambele părţi, câte o platformă-pat din scânduri, pe care vara se doarme, confirmând printr-un încă un exemplar această frecventă utilizare a spaţiului prispei de către români. Aici este vorba însă de o soluţie constructivă, anume aleasă.
Cam acestea ar fi principalele tipuri de case înglobate în vasta categorie a caselor joase. Ar mai fi de adăugat ceva. Aşa cum spuneam la începutul acestei încercări de clasificare un element definitoriu al tipurilor de case ţărăneşti îl constituie prezenţa sau absenţa foişorului. Ori, după cum s-a văzut şi după constatările noastre pe teren, foişorul este cu totul absent în zona de podiş a Mehedinţiului, excepţie făcînd doar unele case evident mai noi sau cele imitînd tipul de casă zis „vilă românească", aparţinînd epocii de după primul război mondial şi unor tendinţe de aplicare în mediul rural a unor mode, în această epocă, urbane. Acest curent de imitaţie s-a conturat mai puternic în ultimele decenii, schimbând faţa satelor româneşti, în stratul vechi al arhitecturii locale de pe podiş, foişorul nu exista, în cercetarea noastră 1-am întâlnit de-abia la limita satelor de la contactul podişului cu dealurile, adică începând de la Dâlma, Rudina şi până la Şovarna (de Sus şi de Jos). Fireşte ne ocupăm acum numai de casa joasă, la cea înaltă apariţia foişorului fiind ceva mai frecventă, dar tot numai în această zonă a piemontului şi nu pe podiş.
Am întâlnit un astfel de foişor la case joase în Şovarna, unde era alipit la o casă de vechime mijlocie cu planul cu două încăperi, cu două intrări separate. Numit local „balcon", termen de origine cultă, dovedind sensul de circulaţie al modei, foişorul văzut de noi era larg (3/3 m), înălţat ca şi casa pe un soclu de piatră de vreo 50 cm. Era plasat în axul casei (foişoarele vechi româneşti sunt plasate asimetric), adăpostind intrarea în cele două încăperi, în cunia cu vatră în faţă, deasupra căreia ieşea coşul puternic, şi în hodaia de locuit. Trebuie să remarcăm frumoasa alcătuire plastică a volumelor acoperişului acestei case, în care marea prispă a acoperişului foarte înalt al casei (de şindrilă cenuşie) se îmbina cu prispa mai mică a acoperişului foişorului, formând umbre la încheietura apelor şi cu trunchiul de piramidă al coşului înalt şi zvelt, ce izbucnea la nivelul coamei acoperişului foişorului şi se ridica peste coama acoperişului casei.
Totuşi, această alăturare a foişorului direct de corpul casei, fără prispă în restul faţadei, dădeau o oarecare notă dacă nu de improvizaţie, în orice caz de neaderare organică. Uneori mi se părea că aceste foişoare, ieşind neaşteptat din linia casei, fără intermediul prispei, ar semăna foarte mult cu planul vechilor case pe jumătate îngropate în pământ şi cu treapta mai târzie de evoluţie a acestora, cu ,,cenuşarele" pe care le ştiam din părţile de câmpie ale Olteniei. Ca plastică, volumele acestor case cu foişor din părţile relativ mai joase ale Mehedinţiului recheamă în amintire construcţiile din Câmpia Doljului şi Romanaţilor, cum ar fi cele din Dăbuleni, de pildă. Este o pistă de cercetare ce ar merita aprofundată.
Este locul să amintim că la casele vechi ale Mehedinţiului nu numai arhitectura este demnă de a fi luată în seamă, ci şi vechea organizare a interiorului despre care pe larg se va vorbi în capitolul următor. Aici am subliniat doar existenţa unor obiecte de veche tradiţie, ajunse până la noi şi care au şi ele un deosebit interes etnografic, contribuind la definirea atmosferei casei mehedinţene. Astfel, în multe din numeroasele case pe care le-am înregistrat în anul 1951, am întâlnit, ducând la gura podului, aflată de obicei în cunie, scări făcute dintr-o bucată, „dintregul" spuneau localnicii ; erau de fapt două ramuri crescute paralel, tăiate cu o bucată din trunchiul care le unea şi care alcătuia baza scării, între care se fixau în găuri treptele făcute din bucăţi de lemn rotund. Adică aceste scări de la case nu seamănă cu cele într-adevăr dintr-o bucată de la bisericile de lemn transilvănene, dar şi olteneşti, cioplite într-un trunchi gros, în formă de trepte.
Tot aşa sunt încuietorile de lemn, cu ,,căţei", cioplite într-un butuc gros aşezat vertical şi în care culisează pe orizontală o bucată de lemn găurită în care cad căţeii, încuierea şi descuierea se face cu o cheie tot de lemn arătând ca un fel de pieptene cu câţiva dinţi (4—5) mari şi rari, înlocuită mai târziu cu o cheie de fier.
Foarte numeroase sunt recipientele de lemn scobite într-o bucată de trunchi, recipiente numite ,,obod", în lemn de fag sau de brad, servind pentru depozitarea boabelor de porumb sau pentru baterea lui. Uneori obodul serveşte drept „ulei" sau ,,pîrlău" pentru spălat şi opărit rufe cu leşie. Câteodată este pus pe o albie mare de fag într-un lăcaş special, ilustrând ingeniozitatea tehnică a acestor oameni, făcându-şi primitive ,,maşini de spălat" rufe. La categoria recipientelor trebuie adăugate tot felul de berbeniţe, ştreze, putini, cioplite tot dintr-o bucată şi care demonstrează un anumit nivel al dezvoltării tehnicii folosind cît mai multe obiecte din natură foarte puţin prelucrate. Poate că aici ar trebui să amintim şi ,,butoniul", trunchiul lung scobit de cinci-şase metri servind drept conductă de apă la morile cu ciutură, în Mehedinţi ca şi în Banat, fiind vorba de aceeaşi tehnică de confecţionare şi de acelaşi principiu al folosirii lemnelor din natură. Bărdacele de băut sau de măsurat laptele la oi (5 litre = l oca), găleţile de apă din lemn lucrat foarte frumos (pâlnia), din lemn de anin, cu care se turna ţuica în butoi, completează seria recipientelor de lemn.
în cunie se mai pot vedea şi alte obiecte de lemn ca acele ingenioase tălpigi de lemn, ca nişte tăbliţe, care se alătură de picioare când se sprijină ceaunul de mămăligă ca să se mestece cu făcăleţul, sau cum este „cobelca", cobiliţa, de purtat găleţile cu apă sau alte greutăţi.
Sub şoproane şi în magazii se pot vedea şi nişte „coşuri" foarte mari de bătut porumbul, în forma unui coş de căruţă, paralelipipedic, din nuiele împletite, înfipte într-o ramă de lemn. Porumbul se bătea cu un mai de lemn.
In sfârşit, nu la puţine case, pe podiş, unde morile sunt departe de valea cu fire de apă, am văzut râşniţe de mână sau de picior, puse la colţul prispei, la îndemâna gospodinei sau a gospodarului, pentru că nu este uşor de a mâna piatra alergătoare. Coşul râşniţei, din scândură, ca la moară, pe unde se toarnă boabele, este prevăzut pentru a lăsa boabele să iasă, câteva numai, cu o bucăţică de scândură, ,,şocot" sau „clocot", care se mişcă ritmic şi care este cioplită în chip de cap de cal stilizat. Râşniţele de picior sunt mişcate cu un fel de pârghie acţionată de doi oameni, unul stând în picioare pe pârghie, la un capăt, altul la celălalt, capăt, pârghia fiind fixată la mijloc pe un ax şi având deci un balans pe verticală care se transmite printr-un sistem mecanic simplu roţii ,,alergătoare". Râşniţa face parte din sistemul de viaţă social-economic al acestei zone izolate şi arhaice de pe podişul Mehedinţiului, cînd nici cantitatea de cereale pentru măcinat nu era mare şi distanţele pînă la instalaţiile tehnice minate de apă erau mari.
Prinse în cui de grindă, sau la vatră, am văzut de multe ori „tuturigi" de lemn tăiate în noduri de copac (despre care am mai amintit cu alt prilej) ca nişte covrigi uscaţi înşiraţi pe sfoară, servind pentru înnodarea funiilor de cărat fînul sau orice alte sarcini, lemne de pildă. Tot lângă vatră, se mai puteau vedea, (tot mai rar), ţesturi de pământ, dar mai ales de tuci, pentru copt pâinea sau turta de mălai, rareori, la sărbători, raţa sau găina pusă în ,,ghiveci", vas ceramic pentru copt.
Un element foarte important al interiorului este sistemul de încălzit şi gătit, în trecut servind şi ca principală sursă de iluminat, formând, în Mehedinţi, ca şi în alte părţi ale ţării, un „bloc" în sensul că vatra cu căminete şi coş din cunie este legată funcţional şi tehnic de cuptorul-sobă din hodaie. Am descris câteva vetre şi nu mai este locul să revenim. Am adăuga doar câteva cuvinte despre cuptorul-sobă, caracterizat nu numai prin olcuţele încastrate, ci şi prin volumele sale foarte simple şi proporţionat alcătuite : din piatră sau din cărămidă, cuptorul-sobă mehedinţean este format din două sau trei cuburi sau paralelipipede suprapuse, descrescând ca volum în sus. Marginile rotunjite ale volumelor, liniile lor moi, din pricina lipiturii de pământ, dau farmec şi îndulcesc rigiditatea formelor. La casele înalte, greutatea vetrei şi a cuptorului în care intră multă piatră, se sprijină pe un picior de zidărie aflat la nivelul inferior.
Fumul este scos printr-un coş foarte înalt care dă o notă aparte siluetei casei mehedinţene. Coşul este construit în formă de trunchi de piramidă, pătratul de la bază având latura de circa 1,50 m, iar cel de la partea superioară micşorându-se până la a avea latura de 0,80 m, deci, aproape la jumătate. Cele două rame, de sus şi de jos, sunt făcute din „chingi" de gorun şi legate solid prin patru stâlpi tot de gorun, aşezaţi la colţurile celor două pătrate. Stâlpii sunt înalţi între trei şi patru metri, după cum este ele înalt acoperişul; coşul nu trebuie să treacă cu mult coama acoperişului, pentru că astfel îl dă vântul jos. între cele două rame se mai fixează două-trei rame, cam la 80 cm una de alta. Aceste rame de chingi intermediare se găuresc şi prin găuri se trec nuiele mai subţiri verticale, în jurul acestei rame verticale se ţes nuiele orizontale, împletindu-le. Pe acest schelet de chingi, stâlpi şi nuiele, se aplică lipitură groasă de pământ, balegă şi pleavă, mestecate şi udate, într-un strat ce merge pe o parte şi pe alta a nuielelor până la 10—15 cm. Pe dinafară corpul coşului se îmbracă în şindrilă de fag sau de brad, iar deasupra gurii se face fie un ..capac", fie un mic acoperiş în două ape.
Casă înaltă Ciovărnăseni
Casă înaltă Prejna
Şi la casele înalte am înregistrat cele două tipuri principale de construcţii : cu prispă parţială şi cu prispă de-a lungul întregii faţade. Fireşte că la casa înaltă nu poate fi vorba de absenţa totală a prispei aşa cum s-a întâmplat la casa joasă, întrucât ea deţine la casa înaltă un rol funcţional indispensabil, neputându-se face intrarea direct în casă fără intermediul Prispei ele la etaj.
Casă înaltă Carnicea
Casă înaltă Prejna
Iată câteva exemplare reprezentative, în ceea ce priveşte planul :
Casă înaltă Balta
Casa înaltă cu prispă parţială preia planul tipic mehedinţean despre care am vorbit cu prilejul prezentării caselor joase, lucru important, deoarece indică nu numai vechimea acestui plan, ci şi gradul lui înalt de funcţionalitate impunând prezenţa lui şi în categoria mai nouă şi mai evoluată a casei înalte. Acest plan are un răsunet important şi în cazul casei înalte în compoziţia faţadei accentuată de fapt existenţei celor două nivele. Despre aceasta vom vorbi însă în mod special în partea privitoare la elevaţie.
1. Casa cu prispă parţială la etaj cu două încăperi este tipul cel mai simplu de plan din această categorie. Prispa se întinde numai în faţa cuniei în care vatra cu căminete îşi are locul binecunoscut în Mehedinţi (la colţul dinspre faţadă al peretelui median). Din cunie se intră în „hodaia" de locuit în care se află cuptorul cu olcuţe încastrate şi cu aşezarea tipică a paturilor.
2. Casa cu prispă parţială cu trei încăperi la etaj, aşa cum este casa lui Ion Paloş din Prejna, are o tindă (prispă) încăpătoare, din care se intră în cunia cu vatră, căminete şi coş înalt, în fundul cuniei, ca de obicei, se află o laviţă lungă, groasă de 10 cm pe care stau două dulapuri vechi de fag şi berbeniţe. Din cunie se intră în hodaia de locuit cu laviţă lungă în fundul încăperii şi cu un pat spre faţadă şi cu cuptorul legat de vatră. Tot din cunie se intră şi în „hodaia de ţinut" în care cele două paturi stau la locurile lor din colţuri, masa sub fereastră, şi un dulap înalt în alt colţ. De observat că în hodaia de ţinut se poate intra şi de pe tindă direct prin altă uşă, pentru a evita, după cum am văzut la planul corespunzător de la casa joasă, intrarea oaspeţilor prin cunie şi pentru a păstra curată hodaia de ţinut.
3. Casa cu prispă parţială, cu trei încăperi, cu trei intrări, dispoziţia încăperilor este la fel cu cea a tipului de la nr. 2, cu deosebirea că în hodaia de locuit se intră direct de pe tindă, realizându-se, deci, şi în acest caz, separarea şi izolarea cuniei din circuitul direct.
Casă înaltă Prejna
Casă înaltă Prejna
Casă înaltă cu prispă de-a lungul întregii faţade este un tip generalizat pe teritoriul românesc incluzând două principale categorii de planuri :
1. Casa cu prispă întreagă la etaj cu două încăperi, înregistrată în Izverna, are prispa lungă de 10,30 m şi lată de 1,60 m alcătuind, deci, o mare suprafaţă. De pe prispă (tindă) se intră în cunia cu vatră în colţul din faţă, iar de aici în hodaia de locuit care are însă intrarea direct de pe tindă.
2. Casa cu prispă întreagă la etaj, cu trei încăperi este cea cu planul de trei încăperi cu sală mediană jucând în Mehedinţi rol de cunie cu vatra tipică cu căminete. Aşa am înregistrat casa Măriei Gligore Stoican din Prejna, casă mare cu faţadă de aproape 11 m, adîncimea casei de 5 m. Nivelul de jos înalt de 2 m, cel de sus de 1,90 m şi acoperiş nu prea înalt de şindrilă străpuns de clasicul coş mehedinţean. Din cunia amplasată central se intra în hodaia de locuit cu cuptor şi un pat, în care la acea vreme era instalat şi războiul de ţesut. Tot din cunie se intră şi în altă hodaie, acum dezafectată, avînd rol de celar, cu un pat şi o ladă de zestre veche, în cunie, în fundul ei, se găsea un dulap înalt. Tot acolo era şi gura podului la care ducea o scară făcută din întreg.
3. Casa cu prispă întreagă la etaj, cu trei încăperi dar cu două intrări am înregistrat la Izverna, una din intrări, cu uşă lată, dînd în cunie, iar alta în hodaia de ţinut.
Casă înaltă Prejna
Casa cu prispă întreagă la etaj şi trei încăperi dar dispuse într-un mod particular, este şi cea a Tătucilor din Cerna Vîrf, despre care am pomenit deja. Nivelul superior este împărţit în două părţi egale, una fiind ocupată de ,,hodaie" avînd intrare directă de pe tindă, iar alta tiind ocupată de „cunie" şi de un îngust iatac plasat în spatele cuniei. In cunie se intră, fireşte, tot de pe tindă, dar în iatac intrarea se face prin hodaie. Este un plan foarte rar întâlnit în Oltenia şi relativ frecvent la casele vechi ale ţăranilor mai bogaţi din Moldova şi sudul şi estul Transilvaniei. Şi poziţia vetrei diferă de cea clasică pentru Mehedinţi, adică nu este spre faţadă, ci spre fundul cuniei, avînd poziţia vetrei din restul O'teniei. Tinda se întinde nu numai de-a lungul faţadei principale, ci şi de-a lungul uneia din faţadele laterale conducând către WC-ul amenajat într-un fel de turnuleţ în spatele clădirii, după modelul culelor. Scara de acces este interioară, lucru rar în Mehedinţi, în sfârşit, să notăm că şi nivelul inferior este în întregime din lemn, iarăşi un element foarte rar în zona podişului mehedinţean, şi că în „prispa" (parmalîcul) tinzii sunt practicate lăcaşuri de tragere cu puşca, două în faţă şi două pe latura cu prelungirea tinzii. Parmalâcul este construit din bârne masive cioplite puse orizontal, în ansamblu, casa Tătucilor este o locuinţă fortificată, construită de moşnenii ridicaţi pe trepte de mici boieraşi, imitînd întru totul culele boiereşti de zid. Cred că este cea mai perfectă replică ţărănească de lemn la cula boierească de zidărie, nici unul din exemplarele asemănătoare din Gorj neavând masivitatea casei Tătucilor.
Inainte de a trece la prezentarea elevaţiei şi a faţadelor caselor înalte trebuie să amintim că, spre deosebire de restul arhitecturii olteneşti şi munteneşti, casa înaltă mehedinţeană are de foarte multe ori scara exterioară ieşind din perimetrul dreptunghiular al planului casei, nefiind deci apărată de parmalâcul prispei aşa cum se întâmplă în Gorj, Vâlcea şi mai ales Muscel, Dîmboviţa, Prahova şi Buzău. Scările mehedinţene sunt de piatră, chiar la casele de lemn, şi încă o caracteristică : nu sunt prevăzute cu vreun acoperiş protector.
Elevaţia şi faţadele caselor înalte. Varietatea faţadelor este destul de mare şi la casele joase, mai ales la acelea al căror soclu puternic de zidărie le dă uneori aparenţa apropiată de cea a caselor cu adevărat înalte, adică a celor având două nivele pe deplin dezvoltate. La casele înalte această varietate este şi mai mare, iar soluţiile constructive adoptate sunt uneori de o frumuseţe deosebită. Fireşte că este greu şi nu avem pretenţia de a putea înfăţişa în aceste pagini toată gama rezolvărilor arhitectonice pe care le prezintă casa înaltă mehedinţeană. Am ales însă câteva din cele mai semnificative asemenea rezolvări.
Incepând cu casa Tătucilor, avînd ambele nivele de lemn, lucru rar în Mehedinţi, vom remarca existenţa a cinci registre extinzîndu-se pe toată faţada principală care măsoară 9 m lungime: primul este format din temelie de piatră înaltă cam de un metru, fiind deci un registru plin susţinînd prin masivitatea sa întreaga construcţie şi succesiunea celorlalte patru registre ; al doilea este, dimpotrivă, un gol prelung, înalt de doi metri, întrerupt doar la mijloc de un stîlp puternic ; golul este prispa nivelului inferior în care sunt pivniţele casei ; al treilea de 1,10 m, este format din bîrne şi reprezintă un fel de apărătoare a prispei de jos ; al patrulea -este parapetul masiv de bîrne al „tindei" de sus înalt tot de 1,10 m,- al cincilea îl formează golul prelung şi îngust al tindei de sus, gol prins între parapetul masiv şi fruntarul cioplit de sub streaşină acoperişului, întrerupt la mijloc de un singur stîlp frumos cioplit, pandantul celui de la prispa de jos. De observat că meşterii, din Bobaiţa nu au lucrat la întâmplare, ci au calculat ca cele trei registre superioare să fie toate de aceeaşi înălţime : de 1,10 m fiecare. Aspectul casei Tătucilor este dintre cele mai impunătoare, registrele orizontale, sobre şi egale, surmontate de acoperişul înalt de şindrilă conferindu-i o monumentalitate impresionantă.
Soluţia unui mare gol la parter este adoptată şi de o casă din Prejna dar în cu totul altă manieră, determinată în primul rând că aici avem a face, ca în majoritatea caselor de pe podişul mehedinţean, cu un nivel inferior de piatră. Aşa că acel gol continuu al parterului este încadrat de două pile de zidărie puternică, de câte 50 cm lăţime fiecare şi înalte de 2,50 m. I e acest soclu de pietrărie masivă nivelul de sus, din lemn, pare uşor. Prispa inferioară este lată şi formează accesul către pivniţa mare a casei în care se intră pe o uşă lată de lemn lucrată în plăcuţe dispuse într-un sistem unic de romburi concentrice. Scara de lemn care urcă la nivelul superior taie într-un colţ golul prispei cu o linie subţire oblică. Grinda masivă de deasupra golului, susţinând tinda de sus, este groasă de 30 cm, peste ea fiind construit un parmalâc scund din scânduri puse în picioare, parmalâc de numai 50 cm înălţime, în sfârşit. golul prispei de sus este înalt de 2,30 m, mărginit de câte un stâlp de lemn şi întrerupt doar la mijloc de un al treilea stâlp. în ansamblu, construcţia apare foarte echilibrată, golul de jos încadrat de zidăria puternică fiind despărţit de golul aerian de sus, de cele două registre înguste de lemnărie ale grinzii şi parmalâcului. Este o compoziţie, am spune savantă, dacă n-am şti că este concepută de meşteri fără şcoală dar cu o mare experienţă a construcţiilor şi cu un simţ al proporţiilor şi al măsurii excepţional.
La alte case, tot din Prejna, dar şi din Izverna sau Costeşti, sau Gornenţi, golul nivelului inferior este întrerupt de cîte unul sau doi pilaştri, de zidărie, ajungînd să semene cu un contrafort subzidit de mari dimensiuni : 1,15 m/0,50 m. Când sunt doi pilaştri între cele două pile exterioare, sunt de dimensiuni mai mici (50 cm). Există şi case la care pilaştrii sunt înlocuiţi de stâlpi de lemn, compoziţia faţadei câştigând în general aspectul de uşurătate. Pe de altă parte, mai ales la Costeşti, există case cu două nivele la care şi parterul şi etajul sunt prevăzute pe prispe cu stîlpi de zidărie de secţiune pătrată, ilustrînd legăturile cu Banatul vecin.
Una din variantele importante ale compoziţiei faţadelor caselor mehedinţene este cea în care soclul masiv de zidărie înalt până aproape de doi metri are la faţadă blocul compact al scărilor de piatră, plasat cam la mijlocul construcţiei, iar la una din extremităţi, de obicei cea în care soclul este mai înalt (în cazul soclului rezolvând diferenţe de nivel), se află un gol adânc prin care se face intrarea la pivniţă. Nivelul superior al acestor case, făcând de fapt un fel de tranziţie între casa joasă şi casa înaltă, este mai totdeauna prevăzut cu o prispă cu stâlpi de lemn.
In sfârşit, aşa cum am amintit mai înainte, există case înalte cu prispă parţială la ambele nivele, compoziţia faţadelor acestui fel de case căpătând o notă aparte prin contrastul dintre suprafaţa plină a casei, avansând până la linia externă a faţadei, şi golurile celor două prispe, de sus şi de jos. Golul de jos este uneori încadrat de stâlpi de zidărie de secţiune dreptunghiulară, alteori de tălpi de lemn, după cum şi prispa etajului poate prezenta aceeaşi variaţie. Lăţimea registrelor, proporţia dintre plinuri şi goluri, străpungerile uşilor şi a ferestrelor, modalitatea de insercţie a scării exterioare sau a celei interioare, lăţimea şi extinderea pe laturi a prispelor, iată tot atâtea elemente a căror variată combinare şi dimensionare introduc în arhitectura populară mehedinţeană o mare diversitate, demonstrând puternica imaginaţie creatoare a meşterilor constructori de case din această parte a ţării.
La toate acestea, să nu uităm, se adaugă şi variaţiile determinate de volumetria acoperişurilor, totdeauna în patru ape, dar a căror înălţime, caracteristică vechilor case, scade odată cu trecerea timpului şi cu schimbarea învelitorii de la şindrilă la ţiglă. Accente deosebite pun şi volumele coşurilor înalte, tipice şi ele arhitecturii populare mehedinţene.
Casă înaltă Cireşu
Cula lui Tudor din Cerneţi
Calităţile estetice fundamentale ale casei mehedinţene, dealtfel ca ale întregii arhitecturi populare româneşti, rezidă în admirabile proporţii ale construcţiei, în armonia liniilor definitorii ale volumelor alcătuind unitatea casei. Pe aceste însuşiri de bază, rezultat al unei milenare experienţe constructive, se grefează ansamblul elementelor arhitectonice, formând ceea ce se numeşte decorul. Simţul măsurii şi echilibrului între părţile compacte ale acestuia şi între aceasta şi întreg, conducând la un anumit ,,clasicism", caracteristic artei populare româneşti în genere, se manifestă şi în acest domeniu special al decorului arhitectonic, regăsindu-1 şi în cuprinsul construcţiilor ţărăneşti din Mehedinţi.
Ca o caracterizare generală a decorului caselor din Mehedinţi am putea spune că, în raport cu cel mai cunoscut al Gorjului, decorul mehedinţean este mai simplu şi mai robust, impresionând mai mult prin armonia puternică a volumelor decât prin detaliile strălucitoare ale meşterilor gorjeni. Aceasta ne-a fost impresia atunci când pentru prima oară, în 1951, făceam .descoperirea" virtuţilor arhitectonice populare ale Mehedinţiului, văzînd cu uimire splendidul decor al caselor din Prejna. Remarcam atunci, pe lângă frumoasele proporţii ale caselor înalte, chiar ale celor noi, armonia raporturilor între plinuri şi goluri şi, mai ales, stâlpii şi grinzile adânc cioplite, ,,poate mai frumoase decât ale Gorjului" notăm la acea vreme în fişa respectivă. Umblând mai apoi pe îndelete în atâtea din satele mehedinţene, de pe podiş, din văile şi dealurile piemontului Metrului, din cîmpia înaltă a Bălăciţei, impresia iniţială mi-a fost confirmată de marele număr de realizări artistice ale meşterilor constructori ţărani, distingîndu-se prin vigoarea şi sobrietatea sculpturilor diferitelor elemente constructive şi decorative ale casei locale.
Principalul sistem decorativ al casei mehedinţene este plasat în lemnăria „tindei" (prispei), fie la casele joase, fie la cele înalte. Sistemul este compus din : stâlpi verticali care susţin grinda principală a tindei, numit local şi ,,prăgar", pe care se sprijină grinzile transversale arcuite sau drepte, numite ,,cai", care susţin la rândul lor cosoroaba pe care se sprijină căpriorii, susţinând lănteţii şi, în fine, şindrila.
Arcade şi coloane, cula din Broşteni
Stâlpi la foişorul casei Glogovenilor
Stâlpii mehedinţeni sunt mai groşi decât cei gorjeni, secţiunea lor fiind un pătrat cu latura între 12 şi 18 cm. Ei sunt ciopliţi de predilecţie în tetraede şi ornate cu x-uri şi cu zimţi pe margine, alternând cu duble sau triple „inele", de asemenea crenelate. Treimea de jos a stâlpului prinsă în balustrada prispei, este cioplită simplu într-un mare volum paralelipipedic alungit, iar cele două treimi superioare sunt acoperite cu volumele tetraedelor, succedîndu-se între 4—8 asemenea volume. Se întâmplă câteodată ca motivele sculpta-te să fie plasate la mijlocul fusului stâlpului, producând un efect singular prin nuditatea părţii superioare de sub grinda mare. Ciopliţi în lemn de gorun, stâlpii prezintă o alternanţă regulată, înregistrând, de pildă, 4 tetraede de câte 10 cm înălţime şi 3 X-uri de câte 12 cm înălţime sau, altă dată, 7 „inele de câte 6 cm alternînd cu 6 X-uri de câte 14 cm, ceea ce denotă o grijă deosebită a meşterului artist pentru imprimarea unui anume ritm acestor veritabile opere de sculptură modernă, semănând atât de bine, lucru banal azi, cu coloanele lui Brâncuşi izvorâte, fără îndoială, din acelaşi fond decorativ ancestral.
Rareori am întâlnit stâlpi de secţiune circulară şi atunci, distingându-se prin grosimea lor (neobişnuită pentru Gorj). Unii din aceşti stâlpi circulari erau şerpuiţi, jumătate de la stânga la dreapta, iar cealaltă jumătate de la dreapta la stânga, având şi un mic capitel în formă de trunchi de piramidă. Intr-un alt caz, la casa Tătucilor, stîlpul de secţiune circulară avea o struc-ură mai complexă, fiind alcătuit în esenţă din două volume tronconice alungite, lipite la baza lor mare şi sprijinite pe un volum împodobit cu patru discuri în relief ; mici „creneluri" marcau suprafeţele de contact.
Legătura între stâlp şi grinda mare a tindei se face în trei moduri în Mehedinţi : cea mai obişnuită este cea directă, în sensul că micul capitel al stâlpului se îmbuna printr-o mică limbă m corpul grinzii, alteori însă, stâlpul susţine „calul" arcuit sau drept al grinzii transversale, peste care se aşează grinda mare a tindei ; în sfârşit, o a treia modalitate este aceea a apariţiei între stâlp şi grindă a unui aşa-numit „florar" sau a unei mici „talpe", care se aşază la capătul stîl-pului şi pe care se sprijină grinda.
„Caii" grinzilor transversale, mai ales la cele două extremităţi ale tindei, sunt ciopliţi cu îngrijire, fiind fie arcuiţi, potrivit numelor lor, fie drepţi. Şi într-un caz şi în altul „caii" mehedinţeni sunt deseori împodobiţi şi cu o cioplitură mediană în formă de triplă acoladă.
Grinda principală, numită uneori „prăgar" sau chiar „florar", este de mari dimensiuni, cît lungimea casei, adică de 7,8,9 sau 10 metri, uneori şi de 11 sau 12 metri, şi de grosime apreciabilă, având secţiunea unui dreptunghi, pus pe cant, cu laturile de 30/20 cm. Grinda este cioplită în tăieturi adânci, alternînd suprafeţe curbe cu unele drepte, alternanţa având şi aici o regularitate ritmică perfectă. Ciopliturile sunt practice numai pe faţa inferioară a grinzilor şi sunt completate cu zimţi sau creneluri.
Sistemul stâlpi-cal-grindă este completat uneori, mai rar decât în Gorj, cu „undreaua", numită în Mehedinţi „andrea", un fel de pilastru semiangajat în perete, acoperind capetele ieşite ale bârnelor pereţilor transversali ai casei şi printr-o parte din greutatea şarpantei acoperişului descărcată prin intermediul „cailor". O astfel de „andrea" frumoasă, masivă şi simplu împodobită prin câteva tăieturi puternice, am înregistrat la aceeaşi prea frumoasă casă a Tătucilor, evident, una din capodoperele arhitecturii noastre ţărăneşti, lucrată de meşteri din Bobăiţa, un sat la circa 25 km sud-est de Cerna Vîrf.
La partea de jos a prispei sistemul decorativ se întregeşte cu balustrada lucrată din scânduri puse în picioare, înalte cam de 60 cm sau, mai recent, din scânduri traforate.
Faţada casei, simplă în rezolvarea ei constructivă, este marcată de golurile uşilor şi ale ferestrelor. Uşile sunt şi ele un element decorativ notabil, mai ales cele vechi, construite fie dintr-o bucată groasă de 15 cm, cu ţâţâni din întreg, fie din foi placate cu scândurele de brad, formând diferite combinaţii pe bază de romb, bine cunoscute şi în alte regiuni ale ţării.
Substructura şarpantei, pe care în parte am descris-o, alcătuită din „prăgar", „cai" şi cosoroabă, este de cele mai multe ori lăsată liberă la vedere pe tindă, dar uneori este închisă cu o tăvăncală, la fel ca tavanul din interior făcut din „pondilă", blăni groase de fag ce se îmbuna una în alta.
Etaj cu arcade, cula lui Tudor
Şi acoperişul, mai ales învelitoarea, este lucrată cu preocuparea pentru găsirea unor efecte decorative. Pe vremuri casele erau „astrucate" cu blăni groase de gorun sau de fag, modalitate pe care noi n-am mai apucat-o. Blănile erau fixate cu cuie de gorun care, ca să se poată înfige, lăcaşurile lor erau întâi găurite cu sfredelul. Acum învelitoarele obişnuite sunt din şindrilă de fag bătută în două rânduri. Aranjarea şindrilei pe acoperiş, sau ceea ce se cheamă local „astrucala", se face în două feluri :
a) astrucala „însolzită", adică şindrila este mult petrecută una peste alta, iar fiecare şindrilă este tăiată la cuţitoaie în aşa fel ca să fie „botoşită", adică să aibă un „bot", un capăt ascuţit ,
b) astrucala „dreaptă", cu şindrilă bătută în rânduri mari.
Acoperişul caselor mehedinţene este întotdeauna în patru ape, la punctul de unire al apelor pe coamă lăsându-se un trunchi mic liber. La acoperişurile care nu-s străpunse de coşurile de care am vorbit, pe „plasa" din faţă sunt practicate două „corlate", puţin ridicate, care sunt fumarele pe unde iese fumul. Ultimul rând de şindrilă de pe plasa din spate este lăsată ceva mai înalt, trecând cam cu 10 cm peste coama acoperişului, şirul acesta numindu-se „căşiţa" casei. Pe această căşiţa se bat „rândunelele", numele local al „ciocârlanilor" gorjeni, şindrilele tăiate în diferite forme geometrice, unele amintind siluete de păsări stilizate, de unde şi numele. Spre deosebire însă de ciocârlanii gorjeneşti, aşezaţi în şiruri lungi, compacte, rândunelele mehedinţene se aşează numai în trei grupe de câte trei, o grupă la mijlocul coamei, celelalte două spre extremităţi. Fiecare grupă este alcătuită din câte două şindrile mai mari, în formă de paranteze, prinzând la mijloc o şindrilă mai mică, ca un romb sau cerc.
Biserica de lemn din Canicea
Casa este, desigur, cea mai importantă construcţie dintr-o gospodărie, dar nu singura. Ea este înconjurată de o sumedenie de alte construcţii de diferite tipuri, forme şi dimensiuni, îndeplinind diverse funcţii economice, iar aceste funcţii sunt numeroase într-o zonă ca Mehedinţiul, caracterizată printr-o economie complexă în care, alături de agricultură şi creşterea vitelor, se practică şi viticultura, pomicultura, pentru a ne limita numai la cele mai importante, în afară de acestea mai există şi alte categorii de construcţii adăpostind activităţi nelegate de o anume gospodărie, ci deservind un grup de gospodării sau chiar tot satul, cum ar fi, de pildă, morile şi pivele. Iată deci o gamă variată de construcţii asupra cărora trebuie să aruncăm o privire cît de sumară, pentru a avea o imagine completă despre arhitectura populară mehedinţeană, uneori tocmai în aceste construcţii ieşind la iveală unele particularităţi extrem de interesante.
Iată cum arată o gospodărie de mijlocaş, a lui Gheorghe Doman, din Cerna Vîrf : intrarea în gospodărie se face printr-o poartă cu trei stîlpi de lemn ; imediat în dreapta intrării se află patulul pentru porumb construit din şipci de lemn încrucişate ; patului se află în apropierea casei, de unde poate fi supravegheat cu uşurinţă, casa fiind plasată pe latura de nord a curţii, privind adică cu faţada spre miazăzi; în faţa casei, pe latura de sud, se află „celarul", cămara, legată de şoprul în care se află vasele de ţuică ; în fundul curţii, închizînd patrulaterul se află pivniţa de lemn, caracteristică dealurilor olteneşti, acoperită aici cu ferigă, aşa cum în Gorj se acoperă cu corzile de viţă tăiate ; pivniţa lui Gh. Doman era veche de 130 ani (în 1951). Alipit de pivniţă este coteţul păsărilor şi ceva mai departe al porcilor. Aşa cum sunt dispuse acareturile, toate pot fi supravegheate din casa cu prispă. Fireşte, sunt unele gospodării mai cuprinse, în care numărul acareturilor este mai mare, după cum mai mari sunt şi dimensiunile lor. Dar sunt şi alte gospodării fie mai sărace, fie, din anumite cauze, cu acareturi mai puţine. Un caz interesant de gospodării fără acareturi 1-am întâlnit în cătunul Cănicea, aparţinând de Izverna, unde toate casele de pe „linie" stau singure în curţile în care aproape nu se vede nici un grajd şi nici altă construcţie. Uneori doar câte o pivniţă mai însoţeşte construcţia singuratică a casei. Situaţia aceasta se datorează faptului că oamenii din această parte a satului nu au locurile de muncă pe aproape, în „luncă", ci tocmai la munte, unde-şi au „conacele", adică anexele gospodăriilor lor. Dimpotrivă, pe cureaua Brîgleasa, care taie lunca, oamenii au şi grajduri şi acareturi în gospodăriile respective. Iată cum structura proprietăţii vechi a determinat structura arhitectonică a gospodăriilor.
Troiţa de lemn
Pasarela spre WC, Canicea
Uneori şi coteţele sunt foarte frumos lucrate, ca cel al lui N. D. Şeitan din Cerna Vârf, lucrat clin lemn de fag cu talpă de gorun. Are înfăţişarea unei case în miniatură cu acoperiş în două ape, cu două nivele : sus pentru păsări, jos pentru porc, avându-şi un ,,celar" în spate pentru raţe. Lung de 2,50 m, lat de 1,20 m şi înalt de 2,50 m, coteţul este făcut din bârne orizontale îngrijit cioplite, cele două nivele fiind separate printr-o cunună de bârne mai mari, cu capetele lăsate lungi ca pentru a sprijini o prispă la etaj.
Fântână, Canicea
Ca o caracteristică a caselor mehedinţene trebuie notat obiceiul de a lega, mai ales la casele înalte, fântâna, zisă aici ,,bunar" cînd e cu două ,,vedriţe", cu casa printr-o galerie închisă cu geamlîc. Plasat în faţa casei, lateral, uneori şi în spate, acest bunar, construit pe soclu înalt, dă o siluetă aparte acestor case. Este o caracteristică întâlnită şi la culele olteneşti, în aceeaşi manieră se leagă uneori şi ,,WC"-ul construit în foarte bune condiţii igienice.
Tot la capitolul fântânii să notăm existenţa şi în Mehedinţi a aşa-numitelor „fântâni cu cai", construite în câte o coastă, captând mici izvoare. Numele şi-1 trage de la terminaţia grinzilor laterale cioplite în chip de cap de cal stilizat, asemănător cu cel de la grinzile bisericilor de lemn şi de casele pe jumătate îngropate din câmpia Romanaţilor şi Doljului. Fântâna este ca un fel de cutie cu acoperiş înclinat spre spate, poate fi lungă de 2 m şi înaltă de 1,40 m. Acest tip de fântâna îmi pare a fi urmaşul unui arhaic sistem de captare a izvoarelor, aşa cum 1-am întâlnit la fântâna Cioncanilor, unde, un fir de apă curgând la rădăcina unei sălcii scorburoase era acoperit cu lespezi de piatră şi cu un copac vertical de scândură care se ridică.
Grajd vechi, Canicea
Între acareturile specifice Mehedinţiului, ca şi întregii zone subcarpatice dealtfel, se află şi grajdurile cu lînării, deasupra, şi pătulele, materializarea în construcţii a celor două ocupaţii principale, creşterea vitelor şi agricultura. Primele sunt construite din cunie de bârne orizontale, având în genere trei spaţii, două închise laterale pentru adăpostirea animalelor şi unul central deschis servind ca şopru pentru care, unelte, lemne. Deasupra, pe toată construcţia, este un nivel superior făcut din şipci încrucişate în care se depozitează fânul. Pătulele sunt fie construite din nuiele împletite, fie din şipci ; sunt suite pe stâlpi sau pe un suport de bârne de lemn sau pe un soclu de zidărie. Sunt mai mici sau mai mari, uneori de câte 10—15 m lungime, după puterea economică a gospodăriei.
Moară cu ciutură, Prejna
Meşterii constructori şi-au demonstrat îndemânarea şi în materie de instalaţii tehnice ţărăneşti. Nu este cazul să intrăm în acest capitol special, vom semnala numai tipul caracteristic de moară de apă mehedinţean asemănător şi el cu tipul bănăţean prin sistemul de aducţiune a apei. Este vorba de moara „butoi" în Mehedinţi sau cu „butoniu" în Banat, în care apa din iaz este forţată să treacă printr-un nou cilindru de lemn, imprimîndu-i în acest mod 3 Presiune crescîndă prin micşorarea secţiunii de curgere. Intr-o primă fază „butoiul" este format dintr-o „corobaie", cum am văzut la Costeşti, adică dintr-un trunchi lung de vreo 6 m, scorburos, prin care trece apa iazului şi din care ţîşneşte printr-un orificiu de vreo 7 cm, cu putere mare şi loveşte „matca" cu ciutura morii. Este un sistem de dirijare forţată a apei, mai ales pe cursurile cu debit mic, folosind la maximum volumul existent de apă ca forţă motrice. Mâtca cu ciutură mână pietrele morii aflate într-un „ocoli" dintr-o bucată de fag (ulei) scobit cu diametru de 75 cm şi înaltă de 40 cm, înscriindu-se şi această folosire a trunchiurilor de copac scobite în larga utilizare dată lemnului în zona Mehedinţiului. într-o a doua fază coro-baia este înlocuită chiar de un butoi de factură specială aşa cum am văzut la moara Burului din Prejna, unde 20 de oameni aveau pe rînd fiecare cîte o zi de măcinat. Butoiul era făcut din circa 20 de doage din inimă de pin, lungi de 8 m, strânse de cele două capete cu cercuri de fier. La capătul de jos butoiul era prevăzut cu un orificiu ce se putea astupa cu o „găleată" mare, fie cu o „găleată" mică, reglând, deci, debitul şuvoiului de apă.
Ca o curiozitate pentru zona înaltă a Mehedinţiului să notăm că la Costeşti fusese odată şi o moară de vânt adusă de învăţătorul Istodorescu şi pusă pe un deal. Randamentul nu a fost cel scontat şi, cu vremea, s-a părăginit. Morile de apă sunt însă şi azi numeroase în zonă.
Coşar de lemn, Canicea
Un acaret deosebit prin atenţia care i se dă la lucru este pimniţa, construcţie întîlnită şi în Gorj, de cele mai multe ori adusă de pe dealurile cu vii şi transferată în incinta gospodăriei în cămara de alimente şi de băuturi. De plan pătrat sau dreptunghiular, este făcută din lemn de stejar, arc uşi mari, dintr-o bucată, şi se deschide cu închizători de lemn. Uneori, ca la Şovarna, are prispă şi stîlpi frumos ciopliţi.
Poartă de piatră cu arcadă, Prejna
Poarta este un numai intrarea în gospodărie ci şi un fel de prezentare a ei şi a oamenilor ce locuiesc în gospodărie, fiind evident legată de ideea de prestigiu social. Aşa se explică. trecerea de la poarta simplă, pur funcţională, generalizată în întreg teritoriul românesc, anume de la cea făcută din doi sau trei pari înalţi, de care se leagă „aripile" la poarta malta, tip „portal" sau ,,arc de triumf" cum, metamorfic, i s-a spus deseori, împodobită cu sculpturi, frecventă mai ales în satele de moşneni, adică de ţărani liberi, aspirând la trecerea în rangurile boiernaşilor de ţară. Lucrul este limpede, de pildă în Maramureş, unde porţi înalte nu aveau voie să aibă decât ,.nemeşii", echivalentul social, într-un fel, al moşnenilor şi răzeşilor din Ţara Românească şi Moldova.
În zona podişului sunt răspândite porţile din doi sau trei stâlpi, înalţi de mai bine de 2 m, terminaţi cu un volum romboiedric sau cu un disc cu un „cap", spun localnicii, pe care deseori este crestată o rozetă solară de tipul crucii floare sau mai complexă. Cele mai multe asemenea porţi le-am văzut la Dâlma, sau şi în spre sud, la Şovarna.
Porţile înalte se împart în două categorii mari: în satele de pe podiş sunt foarte frecvente porţile cu pilaştri de zidărie, masivi, adăpostiţi sub un acoperiş într-o apă aplecată spre curte, sau cu două şi patru ape, din şindrilă sau ţiglă tipul acesta de porţi fiind, evident, legat de Banat. O variantă a acestor porţi de zid o constituie poarta cu arcadă de zid, masivă şi ea, în continuarea zidului împrejmuitor făcut tot din poartă ; a doua categorie este a porţilor de lemn înalte ,• uneori sunt de o construcţie cum n-am întâlnit în alte părţi, aşa cum era cazul unei porţi din Izverna la o curte veche, popească, înstărită pe vremuri ; avea stâlpi de stejar înalţi de 2,20 m, laţi de 0,40 m, depărtaţi între ei de 3,50 m. în capul stâlpilor (fiecărui stâlp) erau aşezate console puternice, ca la stâlpii caselor, legate cu o bârnă lungă, orizontală ; acoperişul era căzut la vremea aceea ; cele mai frecvente porţi sunt însă de tipul celor cunoscute gorjeneşti, de unde pare a fi venit pe la sfîrşitul secolului trecut şi respectiva modă, înlocuind porţile locale cu pari; unele diferenţe subsistă însă. De pildă, poarta lui Ion Paloş, lucrată de loan Madan din Prejna are structura celor din Gorj, dar e mai masivă, foarte mare (lungime 10 m, înălţime 5 m), cu stâlpi groşi de câte 0,50 m (trei stâlpi). Decorul însă este complet deosebit, constând în uriaşi şerpi ciopliţi în relief, câte unul pe fiecare piesă de lemn (deci trei verticali, doi orizontali), între şerpuiturile fiecăruia aflându-se câte o rozetă solară ; imaginea este deosebit de impresionantă, adăugându-se şi culoarea galben deschis, în care era vopsită lemnăria lucrată în jurul anilor 1900—1910.
Începând de pe la Rudina, frecvenţa porţilor ,,gorjeneşti", deşi încă nu întru totul asemănătoare, creşte ; aici, la Rudina, am văzut prima poartă înaltă cu motixul ,,X" cunoscut al „frînghiei" cioplit pe grinda orizontală. La Şovarna de Sus şi de Jos apar multe porţi înalte, cu cioplituri ca în Gorj. Una dintre cele mai frumoase era aceea de la gospodăria fostului învăţător Dumitru Moştioru (85 de ani în 1951); de dimensiuni mai mari decât cele din Gorj. Această poartă avea stâlpi laterali laţi de câte 40 şi 50 cm, iar cel central de 60 cm lăţime ; grinda orizontală de sus se leagă de stâlpii verticali şi prin intermediul unor ,,colţari" (la fel ca în Gorj) ce făceau să apară în ansamblu imaginea unei arcade mari la poarta pentru care, şi a unei arcade mici la poarta pentru oameni ; acoperişul era din blăni lungi cu muşchi verde prins pe ele. Poarta a fost lucrată pe la 1892—93 de doi oameni care nu erau chiar meşteri de meserie, Ilie Moştioru şi Gh. Moştioru, pe atunci în vîrstă de 45 de ani şi respectiv 35 de ani, care văzuseră asemenea porţi la Băleşti-Gorj (punct central, se pare, de răspîndire a porţilor gorjeneşti) şi au făcut şi ei „aşa, din vedere". Au luat gorun de la „cătune" (de la conace, de la munte) şi au lucrat cam o lună la ea ,• după asta a fost luată de model şi de alţii de şi-au făcut porţi pe la case, înainte, în Mehedinţi, fiind numai porţi simple de stâlpi, fără acoperiş şi fără crestături, în aceleaşi sate am întâlnit şi porţi cu arcade frânte, ogivale, cu rozete mai adânc sculptate ca în Gorj, cu frânghii de asemenea mai adânci. Cazul porţilor de la Şovarna este un exemplu de funcţionare a mecanismului modei şi imitaţiei în domeniul artei populare din mediul rural : învăţătorul şi-a comandat nişte porţi ca în Gorj, meşterii au mers acolo, au văzut, s-au întors şi au făcut o poartă frumoasă, dar mai mare ca cele de acolo, apoi au apărut cinci-şase porţi, pe care le-au văzut încă în 1951, făcute de alţi meşteri după modelul Moştio-rilor. Moda a ţinut cam între 1890 şi 1920, după aceea nemai lucrând asemenea porţi, fie din cauza scumpetei lucrului, fie din cauza răririi materialului lemnos, fie pentru că pur şi simplu „trecuse moda", lată deci începutul unei tradiţii recente locale şi sfârşitul ei. Rămâne de văzut cum a început tradiţia locală a Băleştilor, de n-o fi fost la mijloc şcoala de arte şi meserii din Craiova sau Tîrgu Jiu.
Stelă funerară de piatră din sudul Olteniei
În mijlocul acestor acareturi şi construcţii cu destinaţii speciale, casa mehedinţeană se integrează perfect, dovedind simţul echilibrului şi al măsurii pe care meşterii de case din partea locului îl aveau. Dintre mulţi meşteri de casă am reţinut numele lui N. D. Şeitan din Cerna Vârf, zidar şi lemnar totodată, care în viaţa sa a făcut 108 case în toate satele din preajmă, îi plăcea să lucreze lemnul şi se plângea că acum (1951) nu se mai găseşte lemn bun şi drept ca înainte, de nu are nevoie decât să-1 ciopleşti „linie" ca să-1 lipeşti, apoi doar cu degetul bârnă de bârnă. Aceşti meşteri lucrau şi bisericile de lemn, admirabile monumente de lemn ale arhitecturii populare mehedinţene.
Aspectele tradiţionale şi cele noi se întrepătrund în domeniul arhitecturii populare ca şi în celelalte domenii ale artei populare în genere, în ce priveşte casa mehedinţeană fireşte că şi aici înregistrăm schimbări şi apariţii de elemente noi, atât în materiale şi tehnici, cît şi în decor de distribuţia planurilor. Un element important de transformare, având şi el deja o anumită vechime se leagă de nevoia de mărire a spaţiului locuibil şi folosibil al casei ca atare. Ca şi în alte zone etnografice şi în Mehedinţi apar prelungiri ale streşinii acoperişului care adăpostesc „celarul", cămări şi magazii, iar uneori chiar mici animale : miei, viţei. Numite local „şatre", aceste prelungiri apar mai ales la spatele casei, dar şi în părţile laterale, conferind casei mehedinţene văzute din spate o siluetă aparte. Uneori în aceste spaţii adiacente îşi fac loc şi camerele de locuit sau bucătăriile, iar alte ori prin ele, se face legătura cu bunarul înălţat pe soclul de piatră şi legat de casă printr-o pasarelă de lemn închisă sau cu geamalâc. Prin îndemânarea meşterilor locali, elementele constructive şi decorative noi se integrează aspectelor tradiţionale, asigurând, astfel, continuarea unui mod de expresie arhitectonic de o străveche tradiţie, capabile de permanente înnoiri, dovadă a viabilităţii funcţionale a sistemelor arhitectonice mehedinţene, propunând şi proiectanţilor contemporani soluţii verificate de o experienţă îndelungată. Această experienţă se cuvine a fi folosită în marea operă de reconstruire şi sistematizare a localităţilor rurale, operă în curs de realizare în anii noştri de rodnice înfăptuiri.
Detaliu de lemnărie, Biserica din Canicea
Costume din nordul judeţului Mehedinţi
Costumul popular aparţine unui domeniu de mare complexitate al artei populare româneşti. Prin rolul ce-l deţine îmbrăcămintea în existenţa omului, costumul popular reprezintă un document de viaţă ; descifrarea şi analiza elementelor din care se compune, fiind în măsură să elucideze importante probleme de etnogeneză.
Despre portul popular românesc din trecut avem puţine documente istorice, iar din materialul real, care ne-ar putea ajuta în munca de urmărire a etapelor de dezvoltare, prin care a trecut costumul ţărănesc, nu s-au păstrat decât puţin din secolul al XVIII-lea şi ceva mai mult din secolul al XIX-lea. Astfel ne lipseşte veriga de legătură între multe secole din trecut, ceea ce face mai anevoios studiul portului popular sub aspect istoric.
Totuşi, ne sunt de mare folos unele vestigii arheologice scoase la lumină pe teritoriul ţării noastre, cum sunt unele reprezentări figurative (figurinele din epoca bronzului descoperite la Cârna — Oltenia) monumente funerare etc. Cele mai preţioase documente însă pentru portul popular românesc sunt monumentele romane : ,,Trophaeum Traiani" de la Adamclisi, din Dobrogea şi ,,Columna lui Traian" din Roma. Imaginile, care reprezintă poporul dac, de pe aceste monumente, ne arată îmbrăcămintea femeilor şi s. bărbaţilor în care descoperim elemente identice, păstrate până astăzi în costumul popular românesc.
Cercetările arheologice îndreptate înspre cultura epocii feudale au scos la iveală câteva fragmente de ţesături, dintre care broderiile din secolele al XV-lea şi al XVI-lea găsite la Suceava, ne arată modul de ornamentare a cămăşii, cu puncte de cusătură şi motive identice cu cele găsite şi astăzi în ornamentica textilelor populare româneşti.
Valoroase documente pentru studiul costumului sunt şi picturile murale ale ctitorilor din bisericile Olteniei şi Munteniei, unde numeroase chipuri de ţărani apar îmbrăcaţi în haine similare cu cele purtate astăzi.
Urmează scrierile cronicarilor cu prezentări ale ocupaţiilor şi obiceiurilor, legate de îmbrăcăminte, diverse documente care ne semnalează date asupra unor sisteme tehnice sau materiale (ca pivele de dimie, torcătoriile, importurile de fire de cusut etc.), tranzacţii comerciale, foi de zestre, care toate ne oferă informări asupra istoricului portului popular.
Preţioase documente constituie şi notele de drum ale călătorilor străini, care prin descrieri de detalii şi mai ales prin ilustraţii, ne ajută la identificarea, pe linie istorică, a unor piese de port.
După cum am arătat aceste dovezi înşirate peste veacuri şi milenii — deşi cu mari goluri între ele — ne înlesnesc totuşi cunoaşterea elementelor de bază ale portului popular şi înţelegerea evoluţiei morfologice care a dat costumului forma sa de astăzi.
Dar cea mai valoroasă sursă de informare o constituie materialul etnografic real păstrat în muzee şi, mai ales, pe care-1 găsim în cercetările pe teren. Prin analizarea formelor de port, ce apar într-o anumită zonă, prin analogiile cu variantele acestora din alte zone, raportate la formele tradiţionale, vom reuşi să stabilim caracterul specific al costumului ţărănesc, locul deţinut de acesta în viaţa poporului şi rolul pe care îl are în edificarea culturii şi artei noi.
Costumul popular s-a dezvoltat odată cu istoria poporului român, fiind expresia tradiţiilor formate de-a lungul veacurilor. Legătura strânsă între îmbrăcăminte şi condiţiile de viaţă ale omului constituie una dintre caracteristicile fundamentale ale portului popular.
Deşi portul românesc are o structură de bază unitară el a primit pe parcursul istoriei aspecte diverse de la o regiune la alta.
In epoca fărâmiţării feudale, pe teritoriul României s-au desprins unităţi teritoriale, provincii istorice, cu viaţa lor economică şi politică distinctă şi cu arta lor proprie. Astfel s-au creat particularităţile regionale, condiţionate de un complex de împrejurări care au determinat şi stilul portului popular, legat de fiecare provincie în parte.
Varietatea costumului popular din aceste zone distincte se înscrie însă în cadrul unei puternice unităţi ele fond, care este menţinută de structura unitară a costumului românesc, şi este prezentă în toate aspectele sale esenţiale şi anume :
Componenţa costumului prezintă ele asemenea un element de unitate a portului popular, care apare în structura unitară, atât la costumul femeiesc, cit şi la cel bărbătesc. Costumul femeiesc se caracterizează printr-o componenţă similară - aceeaşi cămaşă îmbrăcată direct pe corp, care este legată la mijloc cu brâul lat, piese croite deopotrivă în formă dreptunghiulară îmbracă corpul de la talie în jos. Capul se poartă descoperit la fete şi acoperit la neveste, iar sumanele şi cojoacele păstrează aceleaşi forme. La costumul bărbătesc, uniformitatea este atât de mare, încât numai unele detalii de croială şi particularităţi de ornamentică constituie o diferenţiere de la o zonă etnografică la alta.
Totuşi varietatea portului popular românesc — menţinută în cadrul unei evidente unităţi de stil — este remarcabilă. Datorită condiţiilor de viaţă diferite, fiecare din ţinuturile ţării noastre şi-a impus o notă dominantă în caracterul local al costumului popular, iar în limitele acestor ţinuturi, variantele tipului principal de costum prezintă, la rândul lor, diferenţieri de detaliu, care duc la o mare variaţie şi bogăţie de forme.
Inainte însă de a trece la analiza costumului de Mehedinţi se cere a stabili care este etapa în dezvoltarea portului popular, ce prezintă forma valabilă de costum, pentru a fi studiată şi valorificată de noi astăzi ?
Ca toate fenomenele de cultură materială, costumul popular este supus unei continue evoluţii. Legătura sa strânsă cu viaţa socială îl face să apară ca un fenomen în continuă transformare, adaptându-se condiţiilor mereu schimbate de viaţă. In general costumul, pornit iniţial de la cele mai simple forme, s-a perfecţionat şi complicat însuşindu-şi, pe lângă funcţiunea sa de ordin practic şi atribute estetice.
Factorii care au contribuit la evoluţia costumului popular autohton, până la forma complexă, pe care o cunoaştem astăzi, sunt nenumăraţi şi aparţin unor domenii diferite.
Vom încerca, prin selecţionarea formelor valabile care păstrează şi valorifică cele mai intacte elemente tradiţionale pozitive — reprezentând valoare de document — să urmărim etapa culminantă în evoluţia portului popular, care îmbogăţit pe parcursul istoriei cu elemente noi, pătrunse şi stratificate pe fondul străvechi, s-au cristalizat într-un ansamblu armonios de îmbrăcăminte, ce îmbină utilul cu frumosul şi serveşte în mod firesc cerinţelor de viaţă.
Ocupându-ne de costumul acestei etape ele evoluţie, vom încerca, ca deodată cu selecţionarea şi valorificarea formelor tradiţionale, să eliminăm ori ce element hibrid — de natură artificială — care contravine legilor de creaţie şi nu se poate integra organic în componenţa şi armonia costumului autentic.
Costumul femeiesc, în raport cu cel bărbătesc prezintă o tipologie mai variată şi o mai mare bogăţie a decorului, de aceea, ne va fi justificată preocuparea noastră susţinută în descrierea costumului femeiesc.
In clasificarea generală a portului popular femeiesc deosebim trei tipuri principale de costum. Tipizarea costumului este determinată de forma şi funcţiunea pieselor de port, care îmbracă corpul de la talie în jos şi care se încadrează în trei mari categorii şi anume :
Costum femeiesc, centrul judeţului Mehedinţi
Costumul femeiesc de Mehedinţi se încadrează, prin structura sa, atât în tipologia costumului cu vâlnic, cât şi a costumului cu catrinţe.
Costumul cu vâlnic reprezintă costumul ţinutei de sărbătoare, dar serveşte în mod practic şi ca îmbrăcăminte de iarnă, pe când costumul cu catrinţe este purtat mai mult în ţinuta de muncă şi reprezintă totodată costumul de vară.
In ambele formule, costumul femeiesc se compune din : îmbrăcămintea capului, cămaşa (pusă direct pe corp), brâul şi betele încinse la mijloc, iar de la talie în jos, prinse de mijloc, fie vâlnicul, fie catrinţele (una în faţă şi alta în spate), în picioare încălţămintea, în anotimpurile răcoroase cojocul şi haina.
Pentru o mai bună cunoaştere a pieselor ce compun îmbrăcămintea şi o mai bună înţelegere a rolului acestora în structura costumului, vom încerca să prezentăm fiecare piesă în parte, ca la urmă să arătăm costumul în componenţa sa, conturând şi tipurile zonale, ce se desprind din tipologia generală a portului popular mehedinţean.
Ca un proces firesc, determinat de condiţiile locale de viaţă şi de interpenetrările rezultate din contactul cu zonele etnografice vecine, constatăm şi în judeţul Mehedinţi desprinderea şi conturarea anumitor zone mai restrânse, în care costumul popular păstrează particularităţi strict locale.
Din cele două mari enclave etnografice opuse, zona de nord începând cu colinele Porcinei şi a Livezilor, până la Obârşia de munte, şi zona de sud care cuprinde Câmpia Dunării, tipologia portului popular se mai desprinde încă în alte două zone, mai restrânse : zona centrală (Ilovăţ, Şişeşti, Malovăţ, Prunişor), care reprezintă prin elementele sale esenţiale cel mai valabil tip de costum mehedinţean şi zona din colţul de est al judeţului (Brezniţa — Motru, Stângăceaua, Grozeşti, Butoeşti) al cărei costum cu „zăvelca cu beteală" prezintă o formă unică în tipologia costumului oltenesc cu vâlnic.
Femeie îmbrobodită
Costum femeiesc din nordul judeţului Mehedinţi
Costum femeiesc
Cârpe de cap
Maramă
Femeie purtând cârpă de borangic
Femeie legată cu cârpă de borangic
Cămăşi femeieşti specifice Mehedinţi
Ornamentaţie cămaşă
Cămăşi femeieşti centrul judeţului Mehedinţi
Cămăşi femeieşti centrul judeţului Mehedinţi
Cămăşi femeieşti nordul judeţului Mehedinţi
Cămăşi femeieşti
Vâlnice, sudul judeţului Mehedinţi
Din marea varietate în unitate, ce o prezintă vâlnicul pe teritoriul judeţului Mehedinţi, se desprind unele particularităţi locale conturate pe zone etnografice mai restrânse. Denumiri diferite ale aceloraşi forme, sau a unor forme ce se izolează într-un anumit loc, ne arată interpretări şi concepţii, ce rezultă din alte condiţii de înţelegere şi gândire în zona munţilor şi altele în Câmpia dunăreană.
In Izverna sau Cireşu, vâlnicului i se spune ,,opreg creţ" (spre deosebire de opregul îngust, prezent şi el în portul femeiesc de aici) ; în Pristol sau Gruia este numit „catrinţă călcată", iar la Salcia, Cujmir şi Oprişor „zăvelcă aleasă", denumirea de opreg fiind trecută în Câmpia dunăreană unui vâlnic de categorie mai modestă, în izolarea zonei ele munte surprindem păstrarea unor elemente arhaice, cum este „opregul creţ în tangală" cu simple vărgi uniforme (mai rar câte o ,,brăţarie" sau un ,,râuşor de zimţi") fără rânduri alese, în colorit potolit, rezultat al coloranţilor vegetali. Este ,,opregul creţ" autohton al Mehedinţiului, creat şi păstrat fără alterări. De asemenea surprindem aici şi urma opregului creţ, purtat cu un „fâs-tic" în faţă, ca dovadă a dezvoltării opregului creţ din opregul îngust de la spate, singurul care s-a purtat pe vremuri în asociaţie cu fisticul în faţă, forma de opreg creţ fiind pătrunsă aici din zonele din sud.
Vâlnic, sudul judeţului Mehedinţi
Un alt element păstrat în aceste locuri este ornamentul de „strază" sau ,,poală", un grup de vărgi orizontale albe, „rânduri culcate" care se întind, ca o bordură, la poala opregului creţ. Straza sau poala aparţine vechilor oprege creţe.
Sobrietatea coloritului şi ornamentul de ,,poală" s-au perpetuat până astăzi în această zonă. Opregele creţe de astăzi, denumite tot ,,cu poală", au pe porţiunea de jos a aglomerare de vărgi, de data aceasta însă verticale (una lungă până sus şi alta întreruptă la jumătate) acoperind dens poala opregului. Alături de acestea, s-a mai dezvoltat opregul „creţ cu cot" cu aceleaşi vărgi verticale întrerupte la jumătate, dar la nivele diferite, crescând şi scăzând în scară (în formă de zigzag) pe porţiunea de jos a opregului creţ.
Ţesătura de fond în 4 şi 6 iţe, cu năvădituri în diverse motive reliefate, ca de exemplu „mura", este curentă şi astăzi la opregele creţe. Vărgile sunt realizate fie din simpla „bătaie cu suveica" a unui fir de culoare distinctă (cele scurte) urmând modelul reliefat al fondului, fie că sunt alese (cele lungi) în cocleţi.
Vâlnice, nordul judeţului Mehedinţi
Cămaşa se încinge cu brâul, iar peste brâu se încing betele denumite în Mehedinţi „brăcira".
Brâul reprezintă o fâşie lungă de ţesătură de cea 3 m ; având o lăţime variabilă, între 0,20—0,30 m se poartă îndoit pe lungime, servind şi ca loc de păstrare a diverselor obiecte necesare.
Funcţia brâului fiind pur utilitară, fie de a strânge cămaşa pe mijloc, fie că are şi un rol în păstrarea sănătăţii, el este confecţionat clin firul rezistent al lânei „părul", ţesut fiind în 4 iţe.
Iniţial brâul a fost alb, dar femeia a preferat culoarea roşie, care s-a perpetuat în cromatica brâului.
Brăcira, mai îngustă decât brâul (de cea 5 cm) se încinge fie peste brâu, fie deasupra, peste opreg. Fiind lungă, depăşind 3 m, ea cuprinde mijlocul de 3—4 ori, înfăşurându-se „resfirat".
Brăcira, care se ţese cu urzeala năvăclită în mod special, este ornamentată cu motive mărunte ,,ochiuri", „şerpi", „codricei", „cârligu", ,,pui" etc. în colorit policrom, derivat din urzeala care creează modelul. Băteala este un fir de culoare închisă, care bătut prin urzeală, rămâne invizibil, ca un fir de suport.
În Mehedinţi, ca şi în Gorj, brăcira adeseori înlocuieşte brâul în portul bărbaţilor şi în acest caz ea se confecţionează mai lată de cea 8 cm şi într-o ţesătură mai solidă. In zonele din sud, brăcira bărbătească este denumită şi „cicic", atunci când coloritul acesteia este roşu, fără modele ornamentale.
Brăcirile din Mehedinţi prezintă un bogat repertoriu de ornamente şi culoare.
Vâlnice, Mehedinţi
Coborând spre centrul judeţului, găsim o mai mare îmbelşugare a decorului, interpretat şi tratat însă cu respectul formelor tradiţionale, în această zonă, bogată în mărturii ale portului autentic mehedinţean, este nelipsit „opregul-vâlnic" cu impresionante „rânduri alese" în motive geometrice pe câmpul roşu învărgat al opregului. Este prezent de asemenea şi „opregul creţ mărunt" ţesut, „pânziul" (deşi năvădit în 4 iţe). „Straza" din vărgile „culcate" este nelipsită la poala acestor oprege, care păstrează şi aici esenţa si specificului mehedinţean.
În Câmpia dunăreană, unde contactul cu zona Doljului şi mai ales unde pe substratul autohton s-au suprapus elemente pătrunse din cultura balcanică, apare o neîntâlnită varietate în portul popular local, care se reflectă, în mod special în factura vâlnicului.
Denumirile multiple ale acestei piese de port, fie din aceeaşi categorie, fie sub aspectul varietăţii, care se schimbă aproape de la o comună la alta, produc unele confuzii la primul contact cu costumul femeiesc din această zonă.
Putem stabili totuşi, de la bun început, două mari categorii ale vâlnicului purtat aici : 1) „catrinţă sau zăvelca aleasă" şi 2) „opregul".
„Catrinţă" sau „zăvelca" aleasă din Câmpia dunăreană este similară cu „opregul-vâlnic" din zonele de centru şi de nord amintite, caracterizată în primul rând prin sistemul de ţesătură „bătută" (cu urzeala ascunsă) şi în al doilea rând, prin ornamentul de „rânduri alese". Acest tip de vâlnic se prezintă în mod masiv şi în formă opulentă în zona de câmpie, constituind piesa ţinutei de sărbătoare, a costumului femeiesc, şi fiind riguros respectată ca indispensabilă în vestimentaţia de ceremonie a miresei şi a naşei.
Catrinţă aleasă are totdeauna câmpul roşu „cicic", învărgat fie cu vărgi mărunte, fie mai late. între particularităţile locale ale catrinţei, se înscrie, în primul rând, sistemul de delimitare de-a lungul rândurilor alese, prin „îngrădeală" sau „mărginar", care aici apare frecvent şi adeseori în conture libere de motive meandrice („codricei", „pui" etc.). O altă particularitate locală este şi policromia vărgilor de pe câmpul catrinţei, colorate uneori în nuanţe de verde, galben, albastru etc., reflectând aceeaşi bogăţie şi opulenţă în concepţia decorului din această zonă însorită. Firul de cicic, tors subţire, din care rezultă o ţesătură deasă şi fină, se înscrie de asemenea între caracterele locale ale acestei piese de port.
Vâlnic
Vâlnice
În timp ce „catrinţa aleasă" prezintă o puternică unitate pe întreg teritoriul zonei de sud, ,,opregul" apare într-o mare varietate de ornamentaţie şi tehnică de executare.
Remarcăm în primul rând factura de piesă de purtare a opregului, făcut mai mic, mai scurt, din ţesătură ,,pânzească" în 2 iţe, sau ,,dimiască" în 4 iţe : ,,Să fie uşor şi sprinten la purtare"5.
O caracteristică fundamentală a opregului o constituie culoarea de fond, care niciodată nu este roşie (în contrast cu catrinţa), ci în nuanţe potolite de cafeniu, vişiniu, vânăt sau negru, surprinzând şi cazuri când opregul în 4 iţe este ţesut în 2 nuanţe (una coloritul urzelii şi alta a bătelii).
Formula cea mai simplă este ţesătura simplă fără ornament, sau cu „vărgătură" a „opregului încutat pe joarde", cutele mărunte, nepermiţând un ornament complicat, în afară de decorul linear. In schimb acest ornament ele vărgi se dezvoltă într-o mare varietate de dimensiuni, sensuri şi colorit, ceea ce a determinat şi diversele denumiri ale acestor oprege : ,,opreg învărgat cu vrâstele" (cu vărgile monocrome), ,,opreg cu vărgi" (din fire colorate diferit), ,,opreg lăcrat" (cadrilat) etc.
Un tip de opreg mai evoluat este ,,opregul cu rând la poale" sau ,,cu împrejuroi", o bordură de alesături cu speteze pe porţiunea de jos sau „opregul în iţe", o formulă nouă de opreg ornamentat pe toată suprafaţa cu motive geometrice alese în cocleţi.
În tipologia opregelor clin zona de sud apare un exemplar puţin întâlnit, care ridică problema unor interpenetrări cu zonele vecine : este „opregul cu ochiuri", cu mărunte motive, ce apar policrom pe muchia cutelor şi formează un ornament de romburi intercalate. O particularitate a acestui opreg este urzeala din borangic „pentru a fi mai scorţos" 6. Opregul în ochiuri reprezintă o creaţie preţioasă, de o mare virtuozitate tehnică.
Fastac
Piese de port dreptunghiulare, purtate în sens perpendicular, prinse fiind la talie, una în faţă şi alta la spate, cu poalele vizibile pe părţi, se încadrează în tipologia costumului cu două catrinţe, răspândit în mod general în Transilvania şi cu o mare frecvenţă şi în Oltenia.
în judeţul Mehedinţi acest port are o mai pronunţată utilizare în zona de nord, unde este considerat de veche tradiţie, anterior costumului cu vâlnic, despre care se presupune a fi de provenienţă din Câmpia dunăreană. Fiind mai puţin preţuit decât portul cu vâlnic, este folosit la muncă, de către bătrâne şi în ţinuta modestă a fetelor, iar în anotimpul de vară de către toate femeile.
Această piesă dreptunghiulară este ţesută de asemenea din lână, în tehnica uzitată vâlnicului, obişnuită fiind ţesătura în 2 iţe „bătută", cu urzeala ascunsă, în mod izolat însă se ţese şi în 4 iţe. Ornamentaţia urmează de asemenea aceeaşi regulă ca şi la vâlnic.
Şi aici ca şi la vâlnic, constatăm o distinctă diferenţiere între ,,opregul îngust" cu ,,fisticul" din zonele de nord şi centrală şi „prestelca" Câmpiei dunărene.
Fastac
,,Opregul îngust" se poartă numai la spate, fiind mai lat (cea 50 cm X 80 cm) decât ,,fisticul" purtat în faţă (cea 40 cm X 80 cm). Ambele reprezintă o ţesătură ornamentată linear — opregul în sens orizontal ,,rânduri cle-a doua" sau ,,rânduri culcate", iar fisticul în sens vertical ,,rânduri drepte" sau „rânduri în picioare" — care se ţese în lungime nelimitată şi din care se taie atât cât cere dimensiunea piesei respective. Deci ornamentul se repetă în mod egal, fără borduri şi fără delimitări. Ca şi vâlnicul zonei de nord şi aceste piese, prezintă aici un colorit mai sobru şi o mai redusă ornamentaţie. Dat fiind suprafaţa mică a acestora, motivele ce se înşiră în rânduri, fie orizontale, fie verticale, sunt mărunte, repetându-se aceleaşi la o pereche : opreg şi fistic, începând cu simplele vărgi, denumite „tăngi", ornamentaţia urmează în, evoluţia sa, toate fazele : ,,ridicaturi", „spetezc", „zâmtoaică", ,,rânduri cu pui schimbaţi" etc.
Pe Câmpia Dunării ,,prestelca" (în vechime denumită „zuvelcă") apare sub altă formă, fiind purtate perechi, ambele ornamentate egal în sens vertical. Aici confecţionarea prestelcii se simplifică prin faptul că se taie clin ţesătura ,,catrinţei alese" câte o lăţime de cea 50 cm pentru prestelca din spate cu trei rânduri alese — şi cea 40 cm pentru cea din faţă — cu două rânduri alese, în transformările ce au urmat, prestelca din faţă creşte în preţuire, ţesută fiind special cu alt gen de ornamentare de ,,boboci săriţi", răspândiţi omogen pe toată suprafaţa prestelcii.
O altă categorie de prestelca mai recentă, este aceea „cu chenar la poală" sau „împrejuroi", o bordură pe porţiunea de jos.
Ca o influenţă pătrunsă din zona limitrofă a Doljului, apare în părţile estice ale zonei de câmpie „prestelca de trei coţi", o prestelca lată (l m) purtată încreţită pe două aţe, pe care se strângea, să se îngusteze, vara, când ţinea prea cald.
Atât în nord cât şi pe câmpie, s-a dezvoltat în ultimul timp portul prestelcilor perechi, cu ornamentul orientat orizontal, cu un chenar mai dezvoltat în porţiunea de jos.
Fastac
Poalele cămăşii de Mehedinţi
Deşi în formă de fustă încheiată, reprezentând o influenţă a oraşului, calităţile estetice şi mai ales preluarea unor elemente tradiţionale de ornament şi tehnică, îi conferă „sumnei ţesute" un loc între creaţiile artistice din portul popular femeiesc de pe Câmpia dunăreană.
Integrată în costumul femeiesc ca o replică a opregului, sumna ţesută este confecţionată casnic din fir de bumbac, vopsit în gospodărie, păstrând nuanţele de fond specifice opregului : vânăt, cafeniu, vişiniu şi negru. Largă şi mai lungă decât opregul (acoperind poalele) era încreţită pe baer la talie (cea veche) sau „încutată pe degete" cu procedeele tradiţionale (aceea mai recentă). Ţesută numai din bumbac (niciodată din lână), sumna reprezintă o piesă de port de vară şi preţuirea de care se bucură între piesele de port, au situat-o după ,,catrinţa cu rânduri alese" în ţinuta de sărbătoare a costumului femeiesc.
Sumna, produs al industriei casnice, este ţesută în mod obişnuit în 2 iţe, cu urzeala „bătută" (ascunsă), apar însă şi sumne ţesute în 4 iţe, ,,năvădite în ochiuri". Ornamentul caracteristic sumnei este „varga", care se desfăşoară într-o mare varietate de compoziţie şi o bogată cromatică. Vărgi dispuse vertical, ,,sumna în picioare", vărgi orizontale ,,de-a douălea", vărgi întretăiate „sumna lăcrată", sau „cadrilată", sau grupe de vărgi, ce formează o bordură la poală „rând la poală", ,,varga mare", „împrejuroi" sau „cerc" sunt dispuse într-o mare diversitate de sensuri şi în pronunţate nuanţe de culori clare.
Printre vărgi apare — în cazuri izolate — şi câte o alesătură măruntă făcută cu speteaza la „sumna pe speteze".
În partea de vest a zonei de câmpie găsim denumirea de „câţă" la sumna, denumire pe care o poartă şi opregul din aceste locuri.
Portul sumnei ţesute se limitează numai la zona de câmpie, ca o dovadă a varietăţii şi bogăţiei de forme ce deţine această parte a judeţului Mehedinţi
Vâlnic, sudul judeţului Mehedinţi
Vâlnicul, denumit în Mehedinţi ,,opreg creţ", „catrinţa", ,,zăvelcă" sau ,,vâlnic" este piesa caracteristică portului femeiesc din Oltenia, in tipologia căruia se încadrează şi costumul de Mehedinţi, îmbrăcat de la talie în jos, are înfăţişarea unei fuste, care fiind încreţită (încutată) dă siluetei o linie evazată. Forma lui derivă dintr-o ţesătură dreptunghiulară — ele cea 3,50 m largă şi cea 0,75 m lungă — care, deşi încreţită asemenea unei fuste, ea se poartă despicată, cu capetele suprapuse lateral, dat fiind că în portul popular românesc nu există forma de fustă încheiată.
Vâlnicul este ţesut de mână, iniţial cu urzeala şi băteala din lână, mai recent şi cu urzeala din bumbac, sau chiar integral din bumbac. Materialul principal, folosit în confecţionarea vâl-nicului este Una, „părul" firul de calitatea I-a, servind la urzeală, iar calitatea a Il-a denumită „ştim" se foloseşte la băteala. Stimul este denumit — sub formă de fir tors — şi „cicic". Cicicul reprezintă lâna adecvată bătelei, „lâna de zăvelcă", toarsă foarte subţire în zona de sud a judeţului şi mai gros în zona de munte.
La sfârşitul secolului trecut, s-a introdus în mediul rural bumbacul, care a înlocuit firul de păr de lână, folosit la urzeală. Dar firul de bumbac, pătruns sub diverse calităţi, a determinat şi confecţionarea integrală a unor vâlnice din ,,amici", ,,aţişoară" sau ,,coton", o îmbrăcăminte uşoară şi agreată vara, având în vedere greutatea şi consistenţa vâlnicelor confecţionate din lână.
Pentru ornamentaţie s-a utilizat lina de calitatea a III-a, „cănuri", toarsă şi vopsită casnic, fie cu coloranţi vegetali (sovârf, serpet, pătlagină etc.) fie cu produse industriale „bob" sau „zgrunz de lulaic" (piatră vânătă), „boabe de cicic", sau alţi coloranţi de fabrică. In cazuri izolate se folosea la motivele alese şi „mătase de gogoşi", prelucrată şi colorată casnic. Cel mai preţuit material pentru ornamentare a fost însă „lânuţa" industrială, care s-a bucurat de o largă frecvenţă şi care a adus cu sine şi noua şi străina ornamentaţie florală ,,flori de pe hârtie" difuzată prin cataloagele fabricilor de prelucrare a lânii şi a coloranţilor.
Sistemele de ţesut, atât ale fondului, cât şi cele de ornamentare ale vâlnicului, determinate de posibilităţile războiului de ţesut orizontal, sunt multiple şi variate, cuprinzând principalele tehnici, frecvente în industria textilă ţărănească astfel : bătaia cu suveica, alesătura cu mâna, alesătura cu speteaza, alesătura cu cocleţi şi năvăditura. Datorită varietăţii ce o prezintă, vâlnicul de Mehedinţi — o varietate nemaiîntâlnită în alte regiuni ale ţării —, tehnicile amintite apar în mod curent în tipologia acestuia, eşalonate cronologic, de la cele mai simple, arhaice, până la cele mai complicate.
Ţesătura curentă a vâlnicelor — şi totodată cea mai veche — se face în 2 iţe, care apare sub două formule, ambele cu o mare frecvenţă în Mehedinţi :
— ţesătura denumită ,,vâlnic", în zona de nord şi „bătută" sau „călcată" în zona de câmpie, reprezintă o textură deasă cu firele de urzeală acoperite, apărând la suprafaţă numai stratul format din firele dese de băteală. „Catrinţa bătută" sau „călcată" cu „urzeala ascunsă" sau „cu urzeala îmbrăcată" este denumirea în zona de sud şi simplu „vâlnic" în zona de munte, a acestui vâlnic, preţuit pentru consistenţa sa şi pentru consumul mare de material;
— a doua formulă a ţesăturii în 2 iţe este aceea denumită „pânziului" în zona de nord şi „pânzeşte" în zona de sud, care lasă vizibile, în mod egal atât firele de urzeală, cât şi cele de băteală, asemănător ţesăturii de pânză. In cazul acesta se impune ca firele care se încrucişează să fie de aceeaşi calitate (lână) şi de aceeaşi grosime. Ţesătura „în pânză" este mai uşoară şi dat fiind că se pretează mai puţin la alesătura cu mână pe rost (a ,,rândurilor"), acest gen de vâlnic constituie categoria a Il-a în ierarhizarea valorică, fiind şi ornamentat mai simplu.
Un alt sistem de ţesătură, de asemenea de veche tradiţie în Mehedinţi, este neveditura în 4 iţe, denumită în nord ,,dimiului", iar în sud „dimieşte" (referindu-ne la ţesătura dimiei) rezolvată în diverse forme: fie în „coaste" sau „rânduri" (linii diagonale), fie în „coaste întoarse" (în linii zigzag), fie „în ochiuri", mici romburi). Cum aceste motive apar în reliefuri, ca un strat pe suprafaţa ţesăturii, se rezolvă deodată şi problema ornamentaţiei, care se completează, la acest vâlnic, cu simple vărgi colorate.
Un sistem similar îl constituie ţesătura în 5 iţe, practicată în Vechime şi revenită la vâlnicele de tip nou din zona de nord a Mehedinţilor, având motive în relief, specifice aici, denumite sugestiv „pituţe" sau „mură".
Mult obişnuită în aceste locuri este formula de nevedit în 4 sau 5 iţe, dar ţesut în 2 iţe (printr-o manevră a călcătorilor), realizându-se astfel o ţesătură rezistentă.
Ultimul şi recentul sistem de ţesătură este „în cocleţi" (iţe suplimentare adăugate în număr mare, celor două iţe principale), prin care se execută motive de alesătura, răspândite omogen peste întreaga suprafaţă a ţesăturii, rezolvându-se prin ţesătura de fond, simultan şi ornamentul vâlnicului.
Ornamentaţia vâlnicului este realizată prin ţesut (sistem generalizat la toate piesele din lână (purtate de femei de la talie în jos), totuşi surprindem o excepţie la vâlnicul cusut cu beteală, din colţul de est al judeţului Mehedinţi.
Decorul urmează şi la vâlnic aceeaşi orientare lineară, caracteristică ornamentaţiei portului popular românesc : „vărguţe", ,,tăngi", ,,zimţişori", ,,speteze", ,,rânduri alese" şi „mărginari" străbat în sens vertical întreaga suprafaţă a vâlnicului, într-o succesiune ritmică şi simetrică.
Cel mai simplu ornament este ,,vărguţa", denumită în zona de nord şi ,,chinguţă", „tănguţă" sau „trăsură", realizată prin bătaia cu suveica a 2 fire — dus şi întors —, colorate distinct de coloritul fondului, ceea ce nu reclamă o tehnică diferită de aceea cu care se ţese fondul vâlnicului. „Vărgat cu suveica" este denumirea acestui procedeu. Numele de ,,vărgi bătrâneşti" ne confirmă vechimea acestui decor simplu, răspândit peste întreaga suprafaţă a Mehedinţiului, cu o pondere deosebită în zona de nord, muntoasă, unde acest ornament mai persistă în forma sa iniţială. Când aceste dunguliţe se dezvoltă în dimensiuni mai lărgite şi în colorit policrom, ele primesc denumirea de „vărgi" („varga mare") şi se repetă în lăţimi diferite, respectând o succesiune ritmică prin revenirea aceloraşi grupe de vărgi de la un capăt la altul al vâlnicului.
Simplul ornament arătat, se îmbogăţeşte pe parcurs cu „zimţişorii", mărunte motive (înşiruite în două culori alternate), realizate cu două suveici, fiecare introducând câte un fir de culoare diferită de a celeilalte.
Printre vărgi şi zimţi, apare „rândul" sau „rând de râuri", „rând ales" cu mâna pe rost, sau „cu rostul închis", ornament ce conferă o deosebită preţiozitate „opregului", „catrinţei" sau „zăvelcii alese" din portul popular mehedinţean. Denumirea acestuia şi de „rând în picioare" sau „rând în deal şi vale" ne indică orientarea în sens vertical al acestui decor, care nu se abate de la tradiţia „canonului" ce stă la baza ornamentării vâlnicului din aceste locuri.
Decorul de „rând ales" nu exclude decorul de vărgi, care apare alături de rânduri, brăzdând „câmpul" (ţesătura de fond) a vâlnicului. Vărguţele şi vărgile rămân, primind însă un rol secundar (auxiliar) alături de ornamentaţia evoluată a rândurilor alese, ele nu mai variază în lăţime şi colorit, ci se înşiră modeste, subţiri şi egale pe intervalele dintre rânduri, sub denumirea de „vărgătură" sau „vărguţe pe câmp".
Decorul principal al vâlnicului „rândul ales" deţine întregul repertoriu de motive, specifice ornamenticii din aceste zone, cu denumiri care ne sugerează mediul înconjurător şi confirmă spiritul inventiv al creatorului popular : „suveici", „postai", „pituţe", „cârligul", „berbecul", „flori", „izvoade cu păpuşi" etc., „rând ţinut" sau „înzelat" (când ornamentul rândului se întinde legat) şi „boboci rupţi" sau „mutaţi" (când motivele înşirate apar izolate). Ornamentaţia rândurilor alese la vâlnicele vechi este geometrică şi supărător de florală — ca rezultat al cataloagelor — la cele noi.
O particularitate, ce apare la rândurile alese este delimitarea acestora prin „vărguţe de îngrădea", „mărginar la rând", „îmbrăcătura rândului" etc., ce apare la unele vâlnice (mai ales în zona de sud) cu mici motive înşirate, fie delimitate în linie dreaptă, fie în conture libere, ce se întind pe lungime, la marginea rândului ales.
O altă particularitate a rândurilor alese este variaţia lor ; la vâlnicele de tip vechi apar şi cinci „mode" sau ..neamuri" (modele) diferite de rânduri. La vâlnicele ce au urmat, regula era de trei variante de rânduri, iar la cele recente numai de două.
Tehnica de realizare a rândurilor este alesul cu mâna pe „rostul închis" trecând cu degetele firul motivului ce-l urmărim „călcând şi ridicând" tot câte un fir din urzeala prin care tragem firul colorat al ornamentului. Acest sistem de alesătură numit ,,ales pe rost", ,,ales cu pânză", sau „în tangală", sau „alesătură în sec" s-a dezvoltat în două formule tehnice, dintre care cea mai veche este „alesătură nelegată" sau „în toege", căruia i-a urmat „alesătură legată" sau ,,muşcată". La prima apare, printre motive, mici spaţii libere, ca un ajur (genul Caramani) iar la a doua, motivele sunt unite prin firele de alesătură care ,,se leagă", cum spune ţăranul atât de sugestiv „se muşcă firele între ele".
Un alt sistem de ales, mai recent, este acela cu firul ornamentului dus peste mai multe fire de urzeală, realizându-se un motiv bombat, sistem numit „alesătură pe deasupra" sau „pe tangală".
Din alesul cu mâna s-a dezvoltat alesul cu „spetează", prima fază mecanică, care accelerează operaţia alesului. Din acest sistem rezultă „alesătură cojocărească", introdusă mai recent în tehnica de ornamentare a vâlnicelor.
Toate sistemele de ţesut, în mai multe iţe decât două, prin care se realizează fondul ţesăturii de vâlnic, privesc şi ornamentarea, dat fiind că reliefurile ce rezultă din aceste sisteme, constituie însuşi ornamentul.
In coloritul vâlnicului deosebim două elemente : culoarea fondului (a ţesăturii însăşi) denumit „câmp" şi culoarea ornamentaţiei. Pe întreaga suprafaţă a Olteniei, vâlnicul apare în colorit de fond roşu, excepţie făcând Mehedinţiul, unde vâlnicul deţine şi un colorit mai sobru : negru, vişiniu şi cafeniu, în zonele de munte, mai puţin sobru în zona centrală şi colorat mai intens în Câmpia Dunării, unde frecvenţa vâlnicului roşu „cicic" este mare. Vâlnicul ornamentat cu „rânduri alese" are câmpul roşu „cicic", sau roşu mai potolit (în zonele din nord, purtat chiar şi de femeile în vârstă cu ocazia de mare sărbătoare).
Având o lărgime mare, vâlnicul se poartă încreţit sau încutat la talie, ceea ce în zona de nord se numeşte „încreţit ca după cap" (sistemul vechi fiind încreţirea), iar încutarea „înbetit" sau „rochiului" (referire la rochia oraşului plisată).
Încutarea vâlnicelor se face cu vechi practici acumulate printr-o experienţă îndelungată, reflectând ingeniozitatea şi abilitatea creatorului popular. Două sisteme se folosesc la „strângerea în cute" a vâlnicului : cel mai vechi este „încutarea din degete pe blană", sau ,,pos-tavă" (cutele întinse, legate pe o scândură, sau pe dosul unei albii) căreia i-a urmat „încutarea pe joarde" prin introducerea unor beţigaşe din trestie sau brad sub fiecare cută. Materialul umezit şi încutat astfel se aşează, legat strâns, pe pământ pentru a se usca încet. Cutele realizate astfel sunt mărunte, cu muchia ridicată (identic cutelor govrate) în portul ţărănesc neexistând — până recent — „cute culcate", realizate cu fierul de călcat. Vâlnicele de factură mai nouă, acelea cu rânduri alese, se încutează „culcat", în cute late, având grijă să se vadă rândurile alese : „scoatem numai rândul şi câmpul îl băgăm în dos".
Vâlnice, nordul judeţului Mehedinţi
Valnic, nordul judetului Mehedinti
Ca o mărturie a timpurilor trecute apare în zona de câmpie a Mehedinţiului „vălănicul", sub formula cea mai originară a acestui tip de vestimentaţie. Compus din două foi înguste de ţesătură cu fondul roşu vişiniu, vălănicul păstrează prin vărgile colorate şi rândurile alese, înguste, ca şi prin ţesătura de o deosebită fineţe şi subţirime, tradiţionalele calităţi ale acestei piese, specifice Câmpiei dunărene.
Părăsind zona sudică a Mehedinţiului, cu marea sa varietate de forme, ne îndreptăm înspre colţul din extrema estică a judeţului, unde descoperim un fenomen izolat în tipologia vâlnicului şi anume : „zăvelca cu betea". De origine necunoscută zăvelca cu betea răspândită într-o restrânsă enclavă, unde se întâlnesc trei judeţe : Mehedinţi, Dolj şi Gorj, aparţine unei forme de ornamentaţie încă neîntâlnită în tipologia vâlnicelor. Pe fondul negru de ţesătură din lână „pânzească" sunt cusute cu beteală argintie ornamente reliefate. Compoziţia decorului se centrează la poala zăvelcii, unde găsim „ghenarul din şerpi" şi „prejuroiul din chite de beşici" (motive de buline), iar pe partea superioară „flori mutate" şi „crăcuţe", care ne amintesc de motivul simbolic „arborele vieţii". Zăvelca cu betea prezintă un caz izolat în tipologia vâlnicelor şi oferă o interesantă temă de cercetare.
Repertoriul bogat al diferitelor forme de vâlnic, ce apar pe suprafaţa judeţului Mehedinţi, ne arată — spre deosebire de celelalte judeţe din Oltenia — rezultatul condiţiilor de viaţă, ce apar mereu altele pe întinsa arie a judeţului, dintre Carpaţi şi Dunăre.
Valnic
Aspecte de port popular, judeţul Mehedinţi
Imbrăcămintea capului în portul popular femeiesc constituie unul dintre elementele importante privind studiul costumului. Legată de străvechi cutume care au impus o anumită ţinută femeii căsătorite, învelirea capului nu are la bază intenţia de înfrumuseţare — fiind greşit numită „găteala capului" — ea semnalează trecerea femeii de la o stare civilă la alta şi sub acest aspect are un rol de simbol social.
Femeia supunându-se acestei străvechi legi nescrise, care nu-i îngăduie să-şi mai dezvăluie podoaba capului, părul, după ce s-a căsătorit, şi-a acoperit capul, folosind o ţesătură, care a luat de-a lungul timpului diverse forme.
Invelitul capului miresei în ziua nunţii este subiectul unui ceremonial, păstrat în unele regiuni până astăzi cu un convins respect faţă de această tradiţie.
Formele de îmbrobodire a capului în portul popular femeiesc la români sunt diferite, apare însă aceeaşi piesă de bază, ştergarul, care stă la originea tuturor sistemelor folosite în învelitul capului la femei de pe întreaga suprafaţă a ţării noastre.
In practica de învelire a capului surprindem trei elemente principale : 1) pieptănatul şi strânsul părului; 2) cuprinsul acestuia cu ajutorul unei piese auxiliare (conci, legătoare etc.) care-1 ţine adunat şi 3) îmbrobodirea capului cu ştergarul.
In Mehedinţi unde se mai păstrează portul ştergarului de cap, sub forma nealterată, diferenţierile ce apar între cele două zone distincte — zona de nord şi câmpia dunăreană — aparţin mai mult sistemului de fixare a părului. Felul de îmbrobodire cu ştergarul (numit aici „cârpă", „proboadă", „peşchir" sau „cârpă de borangic"), condiţionat şi de anotimp, vârstă şi ocazie, are multe similitudini în cele două zone, totuşi surprindem şi unele note locale.
Fetele poartă capul descoperit, cu părul împletit în 2 cozi din dosul urechilor, care atârnă pe spate, legate fiind la capete cu ,,fonte". Iarna poartă basmale.
In zona de nord, mireasa se cunună cu „sovon" sau „cuşmă", o glugă făcută din ,,cârpă" (ştergarul) de cânepă sau in, care este cusută pe lungimea unei margini în formă de glugă. Sovonul se aşeza pe capul miresei, tras adânc pe ochi ; în vârf se prindea o crenguţă de busuioc.
Îmbroboditul tinerei neveste se începea prin adunarea părului, strâns împletit în două cozi, „corniţe", începând de la cărarea din mijloc şi duse spre spate, sub creştet (,,mai sus decât vârful urechilor") unde se adunau în ,,ciuciuloi" i (un coc legat cu aţa coadelor) sau în două „mocioace" -, (două cocuri alăturate), în unele zone ale Mehedinţiului, femeile îşi îngroaşă coadele cu ,,pleteri", trei viţe de păr false (din lână sau păr căzut) pentru a-şi mări dimensiunea cocului.
Peste părul adunat în modul amintit, se aşeza „conciul", care cuprindea strâns cocul. Conciul reprezintă un tub, sau o formă tronconică, confecţionat din coajă de tei, frasin sau din corn de vită (în dimensiuni cea 8 cm diametru şi 7 cm lungime) având la bază 2 găuri, prin care se înfigea un „bruconi" :] sau un ,,piroi" '' (ace lungi cu gămălia răsucită) pentru a fixa conciul de coc. Conciul (care mai recent se confecţiona şi din tablă) era învelit în pânză albă pentru a se putea prinde de el ştergarul, pus deasupra.
In Mehedinţi, ştergarul poartă denumirea generală de „cârpă", primind în zonele de nord (limitrofe cu Transilvania) şi numele de „proboană" sau „proboadă de conci", iar în zonele din vest şi sud de „peşchir", care reprezintă un ştergar de cap mai puţin preţuit, purtat de bătrâne şi în ţinuta de muncă a femeii (dar totodată şi ştergarul de perete pentru împodobirea interiorului).
Ţesută iniţial din cânepă, apoi din in, cârpă (sau proboană) are dimensiunile mai mari (cea 3 m lungime şi 0,60 m lăţime) faţă de peşchirul mai neânsemnat (cea 2,50 m lungime şi 0,45 m lăţime). Ornamentaţia liniară a cârpei realizată iniţial din fire de cânepă şi in, colorate casnic în cafeniu, s-a dezvoltat în „vărgături" din grupe de fire, albe de bumbac, care se aglomerează la capetele cârpei în sens orizontal. Cu pătrunderea bumbacului în industria casnică din mediul rural, cârpă s-a confecţionat din această fibră, folosindu-se diverse calităţi : „bumbăcel", „aţă", ,,sacâz", „inişor", „coton" etc., ceea ce a determinat şi evoluţia decorului în motive ornamentale mai complicate, depăşind decorul simplu de vărgi orizontale.
Dar cârpă de cap îşi atinge apogeul cu pătrunderea borangicului, încă din secolul trecut, în mediul rural. Creşterea viermilor de mătase, ca şi industria casnică a borangicului — mai ales în zonele de sud ale Mehedinţiului — a dus la o pronunţată producţie a „cârpelor de borangic", care au înlocuit cârpă de bumbac în ţinuta de sărbătoare a femeii.
Sistemele de prelucrare ale borangicului, începând cu opăritul ,,gogoliilor" de mătase, erau diferite. Firul se trăgea din gogoşi fie cu mâna într-o sită, în care se punea făină de porumb (ca să nu se încurce firele) fie că se trăgea cu fusul şi simultan se şi torcea. Adunat pe mosoare în „ceacâr" (o vârtelniţă specială) se „răşchia" apoi se „urzea pe gard" şi se introducea în războiul de ţesut, ca orice alt fir textil. Măiestria urma la ţesutul borangicului — totdeauna în 2 iţe — care reclamă o desăvârşită practică.
Iniţial borangicul s-a folosit numai la băteală în urzeala de bumbac sau ca ornament de ,,vărgi bătute în pânză" la capetele cârpelor. Confecţionarea cârpelor integral din borangic — ce a urmat — a dus la ornamentaţia somptuoasă, realizată prin alesături cu motive specifice maramelor („şebace", „pui", „boboci", „cadrele cu pui" etc.) care a înlocuit simpla vărgătură ale vechilor cârpe, dobândind valori artistice deosebite. Dar cele mai preţioase atribute estetice ale acestei ţesături vaporoase sunt nuanţele de culori cu care este agrementat decorul realizat din alesături, ceea ce conferă o deosebită valoare, mai ales costumului din centrul judeţului, zona Ilovăţ, Şişeşti şi Malovăţ.
O notă caracteristică a cârpelor de borangic din zonele de sud ale judeţului Mehedinţi, pe care o menţionăm, este decorul de vărgi longitudinale, răspândite pe întreg fondul cârpei, sau numai, ca delimitări, pe mărgini.
Un alt element component din îmbrăcămintea capului la femei este „legătoarea" (tulpanul) denumită în sud „cornurar" sau „colţ", datorită formei sale triunghiulare. Reprezintă un triunghi din pânză albă, cu danteluţă „spiţuri" şi mărgeluşe, înşirate pe margine. Legătoarea a urmat conciului din zona de nord, iar în câmpia Dunării, unde nu s-a purtat conci pe păr, ea a folosit în mod curent la acoperirea şi strângerea părului sub cârpa aşezată peste legătoare. Dar legătoarea se poartă şi independent, la suprafaţă, folosindu-se un sistem generalizat ele a se lega cu capetele înnodate lateral, pe creştet în „fontă". Este portul modest de muncă al bătrânelor.
Felul de a se îmbrobodi cu cârpa peste conci sau legătoare este diferit, fiind determinat în afară de factorii amintiţi : vârstă, anotimp, ocazie, de categoria cârpei, ca şi de stilul şi tipologia zonală a costumului respectiv. Altfel îşi leagă capul femeia cu peşchirul, altfel cu cârpa din fibre vegetale şi altfel cu cârpa de borangic. Cu privire la tipologia zonală, semnalăm înainte de toate diferenţierea bine conturată dintre zona de nord, unde se poartă conciul şi cea de sud, unde se poartă numai legătoarea.
In zona de nord, peste conci, care cuprindea cocul, se punea cârpa, care se fixează de conci cu „spelcile" (ace decorative) numite şi „mărginele", confecţionate din argint sau alamă. Aceste interesante podoabe populare, având şi o funcţie practică, reprezintă un element caracteristic al portului popular femeiesc din Mehedinţi. Cu aspect de pandantive, spelcile sunt compuse clin câte 3 lănţişoare cu bănuţi „zvanţuci" în capete, sau cu oglinzi rotunde, încadrate în cercuri de metal. Se înfig, câte două pe fiecare parte a conciului, peste cârpa.
Este uşor de înţeles că în îmbrobodirea capului cu conci, ţăranca evită acoperirea spelcilor, de aceea niciodată nu va arunca capetele cârpei peste creştet. Acestea atârnă sau la spate sau unul în faţă şi altul pe spate, după ce au fost trecute pe sub bărbie. Cârpa de borangic fiind mai bogată în dimensiuni, atârnă, lungă ,,de bate călcâiele", la spate.
In zona de sud, lipsind conciul, femeia şi-a luat mai multă libertate şi a dat curs fanteziei şi inventivităţii, creând diverse forme de îmbrobodire a capului. Cu peşchirul ea urmăreşte în mod curent unele rosturi practice ; dar în îmbrobodelile cu cârpa — mai ales cu cea ele borangic — femeia realizează unele forme intuite cu o subtilă înţelegere a frumosului, reuşind să creeze deosebite valori artistice.
Aici cunoaştem portul cârpei cu capetele atârnate drept (din creştet) pe lângă obraji, în faţă, sau atârnate, tot drept (după urechi) pe spate. Cunoaştem îmbrobodirea ,,cu fontă", cu unul sau ambele capete încrucişate la spate (după ce au fost trecute pe sub bărbie) aduse în faţă şi vârâte ambele, sau unul, cu un colţ, la obraz. Observăm că aici cârpa se leagă drept peste frunte, cu capetele duse spre spate, unde se încearcă diverse mişcări, care dau capului un aspect vaporos şi o linie de o mare preţiozitate de stil.
Recent, de la războiul din 1918 au pătruns în portul popular basmalele industriale, sub denumirea de „testemel", „basma", ,,broboadă cu igliţa" etc., care au scos din uz tradiţionalele forme de îmbrobodire cu ştergarul de cap.
Cămaşa, care se îmbracă direct pe corp, este piesa principală în componenţa costumului popular. Se confecţionează, în mod obişnuit, din fibre vegetale, cânepă, in sau bumbac ; în unele regiuni ale ţării şi din borangic, iar în Moldova găsim cămaşa confecţionată şi clin lână.
In judeţul Mehedinţi, unde cultura cânepii a constituit o îndeletnicire importantă a femeii, până la începutul secolului al XX-lea, ţesătura destinată cămăşii era clin „tort" de cânepă în trecut. Inul, cultivat în măsură mai mică, servea numai ca băteală în urzeala de cânepă, pentru cămăşile ,,de sus", din ţinuta de sărbătoare a femeii. Cu pătrunderea bumbacului în mediul rural, cele două fibre prelucrate în gospodărie, cânepă şi inul, au fost înlocuite treptat cu firul industrial de bumbac, răspândit în multiple calităţi, ceea ce a determinat marea varietate a pânzei folosite în aceste locuri.
In zona de nord pânza are o consistenţă mai pronunţată, datorită nu numai firului mai gros de bumbac utilizat, ci şi sistemului de ţesătură practicat aici, pânza fiind năvădită în 4 iţe, dar ţesută în 2 iţe, „ca să iasă mai adunată". Coborând spre Câmpia Dunării, găsim „pânza cu margini" sau „pânza învărgată", mai subţire, care prezintă o variată suită de ciungi, tot albe, rezultate, fie din urzeală, fie din băteală, în care se introduc, din loc în loc, grupe de fire mai groase, pentru a realiza ornamentul de vărgi al pânzei.
In unele cazuri, aceste fire se încrucişează, realizându-se „pânza în cadreluri". în zona de sud, datorită creşterii viermilor de mătase, se introduceau în ţesătură şi fire de borangic, care dădeau o nuanţă galbenă vărgilor.
Pânza se ţese în război orizontal — răspândit în sud-estul Europei — şi totdeauna în 2 iţe, ceea ce permite executarea cusăturii pe fir.
Cămaşa se croieşte în foi drepte (de cea 45 cm lăţime), respectându-se sisteme simple, de veche tradiţie. Grija pentru economia de material duce la o chibzuită împărţire a pânzei, din care se foloseşte, cu un calcul precis, şi cea mai mică bucăţică de ţesătură, fără risipă.
In îmbrăcămintea femeii găsim două tipuri principale de cămaşă : cămaşa încreţită în jurul gâtului şi cămaşa dreaptă, ambele tipuri aparţinând celor mai vechi forme din istoricul portului popular românesc.
„Cămaşa încreţită''' în jurul gâtului, denumită în graiul mehedinţean „cămaşă creaţă după gât", sau „ciupag cu mâneca de sus" este atestată de imaginile monumentului istoric Trophaeum Traiani, ca fiind purtată şi de femeile dacilor. Prezintă cea mai simplă croială: foile drepte din faţă („stanul din faţă"), acelea din spate („stanul din spate") şi foile mânecilor sunt încreţite în jurul gâtului. Creţurile susţinute de o simplă aţă (cum se mai păstrează încă la cămăşile din Moldova) au fost fixate pe parcursul timpului într-un guleraş îngust, denumit „bentiţă".
In forma sa arhaică, cămaşa este lungă, până la glezne, fiind croită într-una, (din aceeaşi foaie de pânză) de la umeri până jos, numită în Mehedinţi ,,cămaşă cu totul" sau „cămaşă de-a-ntregul" ; ea se compune din „ciupag" (porţiunea de sus, cămaşa propriu-zisă) şi „poale" (porţiunea inferioară), în Mehedinţi formula „cămăşii cu totul" a fost părăsită încă din secolul trecut, datorită structurii mai complicate a ciupagului, faţă de aceea a poalelor, şi astăzi, deşi găsim ciupagul unit de poale printr-o cusătură, aceste două piese de port sunt confecţionate individual, în mod separat.
Deşi la prima vedere, croiala ciupagului încreţit la gât pare a fi uniformă, ea prezintă evidente diferenţieri, în funcţie de sistemele de lărgire, aplicate la subraţul cămăşii şi care reflectă aceeaşi ingeniozitate, caracteristică creatorului popular.
Elementul de lărgire, generalizat în croiul cămăşilor, este „broasca" sau „pava", un mic pătrat intercalat la subraţ. Dar pentru a facilita mişcarea, cămaşa se lărgeşte — pe lângă broască — şi prin „clin", o fâşie de pânză aplicată în diverse formule între foile stanului din faţă, a stanului din spate şi a foilor mânecii, care a primit diverse denumiri ca : „lărgământ", „clin ascuţit", „pui sub mână", „pui sub mânecă" etc., după forma sa şi după locul unde este introdusă.
Mânecă cămăşii poate fi largă jos, poate fi încreţită pe o „bentiţă", denumită în Mehedinţi şi „pumn", sau este terminată într-un volan, cu numele de „pâlnie", „rotiţă" sau ,,ieca" în graiul mehedinţean. „Gura cămăşii" se deschide în mod frecvent în faţă, pe mijlocul pieptului, în funcţie de asamblarea foilor din care se compune cămaşa (2 foi în faţă, 2 în spate şi 2 foi mânecă) fie că foaia de pânză trece întreagă peste mijlocul pieptului (cămaşa lărgindu-se pe părţi cu două jumătăţi de foi) fie că cele două foi care compun pieptul cămăşii se unesc la mijloc, gura cămăşii poate sau să despice pânză cămăşii (în primul caz), sau să se formeze din marginile celor două foi de pânză, care se unesc în faţă (în al doilea caz), în funcţie de fiecare caz, gura cămăşii este întărită adecuat. O caracteristică a cămăşilor din Mehedinţi este gura despicată până la talie.
Poalele se compun în mod curent din două foi drepte (faţă şi spate) şi câte doi clini pe părţi (croiţi oblic) ceea ce reprezintă 4 foi întregi de pânză a cea 0,80 m lungime. O notă caracteristică a costumului de Mehedinţi este structura poalelor din 4 foi de pânză, drepte, care se prind, încreţite la şolduri, de ciupag.
In unele zone din Mehedinţi se foloseau la costumul „de sus" (ţinută de sărbătoare) a femeilor înstărite poale mult mai largi — croite din 6 foi — ca un semn distinct al categoriei sociale cu posibilităţi materiale superioare.
Iniţial foile cămăşii au fost unite cu o cusătură pe muchea marginilor „muchiată" având un rol pur utilitar. Dezvoltată în „cheiţă" şi primind valoroase atribute estetice, această cusătură de unire a foilor a evoluat într-una din cele mai savante realizări în arta cusutului, care în Mehedinţi primeşte sugestive denumiri, ca : „cheie cu acul", „gura păpuşii", „furculiţa", „furnica", „unghia caprei", „puricei" etc. şi reprezintă una dintre practicile tradiţionale în arta textilă mehedinţeană.
Aceeaşi cale — de la funcţia practică, la rolul artistic — a urmat şi măiestria creţurilor, cu care „se adună" cămaşa în jurul gâtului şi mânecă, la bentiţă. Denumită în Mehedinţi „braţarie", „pomezar" sau „curpenea", ea perpetuează o cusătură peste muchea creţurilor, de veche tradiţie şi cu o largă arie de răspândire, atât în portul popular românesc, cât şi în acela al altor popoare.
Ornamentaţia cămăşii, ca şi a celorlalte piese de port, este dispusă pe suprafeţele vizibile şi nesupuse uzurii. Dintre aceste suprafeţe, mâneca a fost destinată ca deţinătoare a celui mai bogat decor, care constituie totodată şi elementul de bază în criteriul de clasificare al cămăşilor şi de orientare în tipologia acesteia.
In funcţie de sistemul de ornamentare al mânecii, cămaşa încreţită la gât a costumului mehedinţean se înscrie în marea familie a cămăşilor cu „altiţă", răspândită, deopotrivă, în cele trei provincii istorice : Moldova, Muntenia şi Oltenia, ceea ce atestă şi străvechea unitate, ce a legat aceste trei teritorii. Prin organizarea sa, decorul — cu origini îndepărtate şi necunoscute — se grupează pe mâneca în trei categorii de ornamente distincte şi anume : ,,altiţă" pe umăr, ,,încreţul" sub altiţă şi „râurile" pe braţ.
Altiţă constituie ornamentul principal, plasat pe locul cel mai vizibil, umărul. Iniţial altiţă constituia o bucată de pânză dreptunghiulară, ce se croia separat şi se integra în structura cămăşii, prinsă de la gât şi acoperind umărul, în continuarea altiţei, care era mică (atât cât acoperea umărul) se prindea ,,mâneca" încreţită, fiind mai largă decât altiţă (pentru a permite mişcarea liberă a braţului). Ornamentul plasat pe altiţă şi-a însuşit acelaşi nume, iar cusătura de încreţire a mânecii situată sub altiţă a primit denumirea de ,,încreţ". Astfel a generat ornamentaţia — ciudată — care împarte suprafaţa mânecii în cele trei porţiuni : altiţă şi încreţul în sens orizontal, iar râurile pe braţ în sens vertical.
La cămăşile de Mehedinţi — ca şi de altfel în general — decorul altiţei se supune unor reguli precise de compoziţie. Este compus din rânduri orizontale (de la 3 la 8 rânduri) alăturate strâns, a căror motive mărunte se repetă omogen, acoperind în mod compact suprafaţa ornamentată, în graiul mehedinţean rândurile orizontale ale altiţei (numită aici şi ,,umăraş") poartă denumiri plastice ca „rânduri culcate" sau „rânduri de două". Rândurile sunt delimitate între ele prin cusături lineare de „piezuri", ,,la un fir", ,,şăbăcit" etc. adeseori realizate cu fir metalic.
La cămăşile vechi altiţă croită separat „başca" este unită de mâneca şi stani printr-o cusătură de cheiţă, care îngrădeşte cele trei laturi ale altiţei (sus rămâne liber !). La cămăşile recente cu altiţă încorporată în croiala mânecii (făcând corp comun cu mâneca) numită şi „altiţă cu totul" se păstrează această încadrare, marcată printr-o cusătură numită „îngrăditura", sau „îmbrăcătura altiţei".
Un fenomen interesant, ce apare la cămăşile vechi (şi deopotrivă şi la cele noi, care păstrează elementele tradiţionale) este faptul că rândul de sus se desprinde din corpul altiţei printr-un interval alb al pânzei, formând o unitate independentă, având şi decorul mai dezvoltat. „Rândul de sus" sau „rânduleţ pe lângă altiţă" se numeşte acest rând despărţit de altiţă, care se-nscrie între aceleaşi străvechi canoane, păstrate prin tradiţie în structura decorului de astăzi şi ale căror rosturi şi origini s-au pierdut în timp.
Pe lângă structura clasică a altiţei „în rânduri culcate" mai apar, ca o excepţie şi alte formule de decor, legate de sistemul ele ornamentare a braţului, astfel este ,,altiţa în blană" cu decorul omogen, răspândit în mod compact, „altiţă cu izvod sabiat", cu rânduri oblice, sau ,,altiţă cu boboci prerupţi" cu mici motive, dispuse izolat, în zona de câmpie găsim o altiţă care ne aminteşte forma iniţială a acestui element de croială, fiind decorat cu un singur chenar pe margine „mărginar la altiţă", centrul altiţei fiind alb, neornamentat. Surprindem de asemenea o particularitate locală a zonei dunărene prin amplasarea ornamentului altiţei foarte sus, pe umăr, acesta pornind de la guler.
Sub altiţă se întinde în acelaşi sens orizontal, „încreţul" care a avut, iniţial, funcţiunea practică de a încreţi porţiunea mânecii, mai largă decât altiţă. In acest scop încreţul se realiza cu un anumit punct de cusătură organizat în aşa fel, ca fiecare fir tras să încreţească rândul de pânză prin care trece. Cusut pe dos, încreţul păstrează o tehnică do veche tradiţie, cu un aspect de reliefuri consistente, încă clin secolul trecut încreţul şi-a pierdut rostul utilitar, prin creşterea altiţei la dimensiuni potrivite cu lărgimea mânecii ce se prindea, de acum întinsă, de altiţă.
Încreţul a rămas totuşi în compoziţia ornamentală a mânecii ca un simplu chenar decorativ, păstrat de femeie pe acelaşi loc, ca un semn al unor legi apuse.
Punctul vechi al încreţului a fost înlocuit cu puncte noi de cusătură decorativă, iar culoarea galbenă a cânepii cu care se încreţea mâneca în trecut, s-a schimbat în nuanţe de albastru, galben sau alb ,,ca să se despartă de altiţă".
In Mehedinţi încreţul poartă multiple denumiri ca ,,rând sub altiţă", ,,creţ la altiţă", ,,rând cusut cu alte mode", „rând revărsat" etc. şi apare adeseori ales în război, la cămăşile recente. Constatăm că încreţul este adeseori eliminat din decorul mânecii, în zona ele câmpie, ca un element cu funcţia practică pierdută, care nu-şi mai are locul şi considerat inutil în compoziţia ornamentală. Astfel râurile de pe mânecă, pornesc de la baza altiţei, fără intermediul încreţului.
Braţul mânecii, denumit şi simplu, mânecă" (ca dovadă că mânecă pornea abia de la încreţ, deasupra fiind umărul, ,,altiţă") oferă prin suprafaţa sa largă un bun prilej de ornamentare.
Pe mânecă se întind ,,râurile", a treia categorie din compoziţia ornamentală a mânecii. în Mehedinţi, „râurile" cămăşii prezintă o mare varietate de sensuri şi compoziţie. Dispoziţia clasică a râurilor este sensul vertical : unul, trei sau cinci dungi, brăzdează mânecă de la încreţ până jos, fie delimitate de linii drepte, fie în contururi libere. Dungile verticale cu denumiri de ,,rânduri drepte", ,,râuri în deal şi vale", „rânduri lungi pe mânecă", ,,rânduri de pene", ,,rând ţinut", „înzelat" sau ,,râuri bătuţi" etc. în graiul mehedinţean, s-au dezvoltat în ,,rânduri sabiete" sau „chiţi", având sensul oblic, din care au generat ,,rândurile în furci" sau ,,chiţi cu coturi" în formă de unghiuri.
Dar cel mai răspândit sistem de ornamentare al cămăşii de Mehedinţi este „blana pe mânecă" un ornament compact, dispus omogen peste întreaga suprafaţă superioară a mânecii. îngrădită într-un dreptunghi „blana" se întinde de la încreţ (sau altiţă) până la tivul mânecii, formată din motive mărunte ce se succed ritmic şi alternat fie în sens vertical, fie în sens oblic. Denumirile sugestive ne arată varietatea acestui decor : „blană năsipită" compusă din motive mărunte, „blană săbiată" motive dispuse în sens oblic, „blană cu boboci" cu motive izolate etc., care se desfăşoară într-o mare bogăţie şi opulenţă.
Ca o excepţie de la formula clasică a cămăşii cu altiţă, apar în Mehedinţi — mai ales în zona subcarpatică, unele cămăşi cu un sistem de ornamentare mai simplificat. Renunţându-se ia decorul altiţei „râurile pe mânecă", ca şi ,,blana de-a-ntregul" pornesc de la umăr şi brăzdează mânecă, fără întrerupere până jos. La tivul mânecii găsim „rândul de la pumn", ce se înşiră în sens orizontal.
Pieptul cămăşii urmează modelul braţului, în mod curent acesta repetându-se pe „foile din piept", unde apare întreg repertoriul de ornamente : „rânduri drepte", „săbiete", „năsipite", „furci", „blană" etc. O caracteristică a cămăşilor de Mehedinţi este dimensiunea largă a rândului de pe piept, care acoperă, ca un strat porţiunea de lângă gura cămăşii. Arareori, acest decor, denumit şi „bată" se compune din mai multe rânduri, el păstrându-şi forma de „blană" compactă.
Spatele cămăşii, cu numele de „spătoi", spre deosebire de alte regiuni este ornamentat de asemenea bogat cu „blană" (ceva mai îngustă) sau cu fragmente din ornamentaţia mânecii ca ,,rânduri mutate", „boboci prerupţi" etc., dezvoltate câteodată în câte patru rânduri.
Gulerul îngust oferă prilejul valorificării motivelor mărunte, delicate, care apar în mare varietate pe această mică „bentiţă", în mod general gulerul este ornamentat prin cusătură în „muşte", „piezuri", „la un fir" sau „cusătură pe dos". La margine gulerul se întăreşte printr-un „brânaş" sau „strejă" cu aspect de împletitură.
Poalele, faţă de ciupag, prezintă o mai redusă ornamentaţie Deasupra tivului, făcut cu găurele, se înşiră de obicei un rând de motive izolate, cu denumire de „vârtelniţă", „boboci rupţi", „tuturoci" etc. în zona de sud găsim ornamentul de „rând ţinut" sau „prejuroi". Pe marginea tivului este o dantelă croşetată denumită „margine" în nord şi „şpiţuri în sud.
„Cămaşa dreaptă" reprezintă al doilea tip principal din portul românesc, având de asemenea o croială simplă în foi drepte. Foaia din faţă întinsă trece peste umeri spre spate ; la gât se răscroieşte şi se despică gura cămăşii. Mânecile se prind drepte de la umăr şi sunt largi jos, pe părţi sunt intercalaţi câte doi clini (pe o parte, tăiaţi câte doi dintr-o foaie), la subraţ se introduce „broasca" ; gulerul mic, drept se leagă cu o „cheptoare", care are un „smoatec" (ciucure) la capăt, în Mehedinţi cămaşa dreaptă este denumită „cămaşă copilărească".
Ornamentaţia cămăşii drepte este redusă : se plasează la gura cămăşii, sub forma de „râu pe piept" şi la mânecă deasupra tivului, păstrând motivele ornamentale şi tehnica de cusătură a cămăşii încreţite. Pentru a compensa lipsa ornamentaţiei mai bogate, constatăm la cămaşa dreaptă o preocupare deosebită pentru ornamentarea tivurilor — la gură şi mânecă — cu „şabace", iar la margine cu „colţişor! cu acul" sau „bebiluri", o danteluţă măestrită, realizată cu acul prin înnodarea firului.
Cămaşa dreaptă, considerată mai modestă, este purtată de bătrâne şi în ţinuta de muncă ; are o mai pronunţată frecvenţă în zona de câmpie.
Deşi nu se încadrează în tipologia cămăşilor originare a costumului popular, românesc „cămaşa cu plătea", pătrunsă în îmbrăcămintea tărăncii încă de la începutul secolului al XX-lea şi purtată până astăzi, se impune a fi prezentată ca un produs al industriei casnice ţărăneşti.
Cămaşa cu plătea se compune din „plătea" — un dreptunghi aşezat pe umeri şi răscroit rotund la gât ,• de aceasta se prind „foile din piept" şi din spate, încreţite. Mânecă se prinde tot de plătea, la umăr, fie încreţită, fie dreaptă, jos având o „banta", manşetă. Din cămaşa cu plătea s-a dezvoltat „cămaşa cu umeraş", simplificată, având două dreptunghiuri — „umeraşii" — aşezate pe umeri, de care se prind feţele, spatele încreţite şi mânecă ; la gât este decoltată în pătrat, ceea ce rezultă din structura cămăşii cu umeraşi.
Aceste cămăşi, care reflectă o influenţă a bluzei de oraş, sunt confecţionate de obicei din pânză învărgată în culori : vânăt sau cafeniu, denumite fiind şi „cămăşi învărgate". Ornamentul de cusătură sau alesături este plasat la gura cămăşii, păstrând formă de „râuri". De asemenea, apar — în zona de sud — „colţişorii cu acul" sau „bebilurile" la tivurile cămăşii.
Motivele ornamentale ale cămăşii păstrează în general caracterul artei populare româneşti prin perpetuarea unor imagini cu valoare de simbol, sau al unor aspecte luate din natură, din viaţa înconjurătoare, care, prin stilizare şi adaptare la posibilităţile tehnice de cusut şi ţesut, au primit contururi de linii drepte, motivele fiind schematizate în figuri geometrice.
Fiecare porţiune ornamentală a cămăşii îşi are genul propriu de ornamentare, adaptat locului şi valorii, ce prezintă în compoziţia ornamentală porţiunea respectivă. Gulerul îşi are motivele sale specifice de ,,covei", ,,musculiţe", ,,piezuri" etc. ca şi tehnica — totdeauna cusătura — în puncte adecuate, din care nu lipseşte ,,brânelul" de întărire la marginea gulerului.
Tivurile lucrate cu „puricei", „găurele" sau „şăbace" răspund şi funcţiei de întărire a marginii, iar creţurile „curpenea" sau „braţario" păstrează motive totdeauna geometrice, rezultate din această tehnică.
Motivele ornamentale ale mânecii prezintă genuri diferite, fiecare categorie deţinând repertoriul propriu. Altiţa se distinge prin motive mărunte şi delicate tratate în puncte adecvate de „piezuri", „la un fir", „şăbăcit", ce dau relief şi formă distinctă motivelor îndesate strâns în rânduri.
Increţul care strângea pânza mânecii este rezolvat în puncte de cusătură savante, executate cu multă măiestrie pe dos, tehnică specifică, de încreţire a pânzei.
Râurile de pe mânecă şi piept oferă cea mai largă posibilitate de valorificare a unor motive variate ca ,,postai", „suveicuţă", „pituţe", „bobocel", „boboci închişi", ,,pene" etc. care înşirate fie în „rânduri drepte" fie „sabiate", ,,în furcă" sau „nisipit în blană" ele constituie cel mai bogat şi opulent decor al cămăşii femeieşti. Cusătura în „punct bătrânesc", bombată, care dă relief motivului, se încadrează în particularităţile specifice cămăşilor mehedinţene.
Cusătura decorativă a atins înalte virtuozităţi tehnice în portul popular din Mehedinţi şi poate fi considerată însăşi ca o creaţie artistică, datorită unei perfecte intuiţii de care dispune ţăranca mehedinţeană în interpretarea motivelor ornamentale, şi a ingeniozităţii sale, prin care ştie să dea expresie ornamentului cusut. Punctele de cusătură folosite se leagă organic de structura motivului ornamental.
Tehnica cusăturii ornamentale, considerată fiind ca cea mai veche tehnică de ornamentare a cămăşilor, a fost înlocuită treptat — fără însă să dispară — cu tehnica alesului în război, ce asigură o mai mare rapiditate în executarea decorului, începând cu alesul cu mâna, apoi cu ajutorul spetezei, această tehnică a evoluat în alesul „cu cocleţi" (o serie de iţe suplimentare introduse în dosul iţelor principale) care permite realizarea unor motive mai complicate. Această tehnică impune însă anumite condiţii de confecţionare, îngrădite în posibilităţile mecanice ale războiului de ţesut : prin nevedirea în iţe şi alesul cu speteaza motivul ornamental se repetă, acelaşi, în mod automat peste întreaga suprafaţă ţesută şi nici un alt motiv, decât cel nevedit iniţial, nu se poate realiza pe parcursul alesului. Astfel se explică de ce motivul umărului (altiţei) se repetă acelaşi şi peste încreţ (care doar îşi schimbă culoarea !) şi peste întreg braţul.
Materialul folosit la ornamentarea cămăşilor în Mehedinţi a fost iniţial firul de cânepă şi de lână, produse casnice. Cu pătrunderea borangicului în mediul rural, acest fir preţuit, a constituit materialul preferat în ornamentarea cămăşilor „de sus" (de ţinută) vopsit fiind cu coloranţi vegetali : în „poroinic" (roşu închis) rrnucăriu" (cafeniu) şi „vânăt". Contemporan cu borangicul a apărut şi „lânuţa", produs industrial, care se folosea în fir subţire ,,dezdoit". Dar cea mai mare răspândire a avut-o arniciul, bumbac dezlânat şi fără strălucire, care prin coloritul său în roşu şi negru, a determinat şi cromatica cămăşilor într-o anumită perioadă. Dar ţăranca mehedinţeană a intervenit şi la colorarea acestui fir, realizând din firul roşu o culoare sobră de vânăt, denumit „amici stricat" sau „modur", nuanţa caracteristică pentru cămăşile vechi din Mehedinţi.
Pe lângă firele amintite, ornamentul a fost agrementat cu firul metalic şi beteala, ambele strălucitoare, ca şi cu mărgeluţele colorate diferit, care înviorau coloritul monocrom al cămăşilor de Mehedinţi.
În general cămăşile de Mehedinţi se integrează în cromatica cămăşilor olteneşti, colorate monocrom, cu excepţia încreţului care se diferenţiază în culoare şi a gulerului cu mici accente policrome.
In cadrul tipologiei celor două forme de cămaşă din portul popular femeiesc: cămaşa încreţită în jurul gâtului şi cămaşa dreaptă, constatăm o frecvenţă mai mare a cămăşii încreţite faţă de cea dreaptă, în costumaţia judeţului Mehedinţi. Până când cămaşa dreaptă este purtată mai mult de bătrâne şi în ţinuta de muncă, cămaşa încreţită şi-a menţinut o mare frecvenţă peste întreg teritoriul Mehedinţiului purtată de toate vârstele.
în funcţie de ţinuta costumului (de sărbătoare sau purtare) şi de vârsta femeii, cămaşa încreţită variază în sistemul de ornamentare, păstrându-şi neschimbată numai structura. Diferenţierile ce apar în ornamentarea cămăşii sunt determinate de tipologia zonelor mai restrânse, impuse de condiţiile locale, care au generat particularităţi, ce se referă la materia primă, tehnică şi ornamentică, privite şi prin prisma evoluţiei istorice.
In judeţul Mehedinţi extins între Carpaţi şi Dunăre, cămaşa costumului femeiesc a primit diverse aspecte dintre care tipul cămăşii din zona centrală, cuprinsă între colinele Livezilor şi a Poroinei din partea de sud, iar spre nord de Izvorul Bâîrzii, Ilovăţ, Sişeşti şi Căzăneşti, reprezintă cămaşa autentică de Mehedinţi cu valoare de document. Nota caracteristică a acestei cămăşi cu privire la croială este dimensiunea largă (câte 2 foi fiecare stan şi 2 foi mâneca), croită în abundenţă din pânză netedă (fără dungi), cu mâneca jos largă şi gura despicată până la talie. Atenţia ce se acordă micilor detalii — cheiţa, tivurile, creţurile — este impresionantă, înscriindu-se fiecare element în perioada de apogeu al costumului popular mehedinţean. ,,Cheiţa", care uneşte foile, „brăţara" de sub guler, tivul întărit discret cu ,,piezuri" sau ,,găurele" (fără rând la pumn) sunt calităţi de originalitate, care conferă valoare de autenticitate cămăşii. Ornamentaţia specifică tipului mehedinţean se încadrează în sistemul de decor cu „altiţa", ,,încreţ" şi „râuri" pe mâneca, care în Mehedinţi se marchează prin anumite particularităţi locale cum sunt : altiţa (croită separat şi intercalată în corpul cămăşii) compusă din rânduri alăturate strâns ; încreţul cusut în tehnica specifică cu cânepă sau borangic ; mâneca (braţul) cu ,,râuri sablate" compuse în „blană". Pe piept „blană" lată, fără alte rânduri, iar spatele cu 2—4 rânduri de ,,pui rupţi" (izolaţi). Ornamentaţia caracteristică legată şi de tehnică, este de tipul „năsipit" cu motive mărunte, repetate, lăsând vizibil şi fondul alb al pânzei. Tehnica de punct reliefat este legată de ornamentul năsipit. Firul de cusătură este lâna, borangicul şi arniciul în colorit vânăt, vişiniu, ,.nucăriu" (cafeniu), negru şi „modur" (amici vopsit în liliachiu).
In zona de nord, cămaşa femeiască reflectă o sobrietate prin ornamentul tratat robust în linii largi şi preferinţa pentru soluţii simple, altiţa fiind adeseori eliminată, „blana" întinzându-se de la umăr până jos. Tehnica alesului în război, practicată şi în trecut se valorifică şi astăzi în frumoase cămăşi alese în cocleţi, specifice zonei de munte.
In Câmpia dunăreană apar uncie formule care se înscriu în varietatea caracteristică acestei zone : alături de tipul specific ce apare în zona centrală în mod masiv, găsim aici unele particularităţi locale legate de aria largă dunăreană. „Pânza cu mărgini" este primul element de diferenţiere între cămăşile de la munte şi cele de la câmpie. Altiţa tratată în puncte de cusătură delicate cu un efect rafinat din Câmpia dunăreană, apare adeseori singură pe mânecă, încreţul fiind eliminat, ca inutil, iar mânecă rămâne albă, fără ,,râuri".
O altă particularitate a acestei zone este amplasarea decorului altiţei foarte sus, pe umăr, ornamentul pornind de la guler. Legat de această dispoziţie amintim şi fenomenul interesant ce apare la cămaşa din localităţile apropiate de Dunăre a cărei altiţa mică, plasată sus pe umăr (pornind de la guler) este lipsită de ornamentaţia obişnuită, având numai un simplu chenărel pe mărgini („mărginar la altiţa"). Aceste forme, care păstrează elemente originare, ne arată funcţia practică şi rostul iniţial al altiţei ca element de lărgire în structura cămăşii şi nu ca element de decor.
Prin continua evoluţie şi în dorinţa de a găsi soluţii noi şi practice, surprindem în această zonă o modificare în croiala tradiţională a cămăşii, prin retezarea sau „scobirea" porţiunii superioare a mânecii şi a stanilor „ca să nu se îngrămădească creţurile". Sunt transformări şi noi adaptări de astăzi, ce vor contribui pe parcurs la părăsirea vechilor canoane, ce au dus timp de secole şi milenii firul tradiţiei, cu legile nescrise ale portului popular străvechi.
Componenţa şi tipologia costumului popular
Componenţa şi tipologia costumului popular
Cheiţa Puricelu
Costum femeiesc sudul judeţului Mehedinţi
Pe teritoriul judeţului Mehedinţi, portul popular femeiesc prezintă două forme principale, care se încadrează în tipologia generală a provinciei istorice Oltenia şi anume : 1) costumul cu vilnic denumit ,,opreg creţ" în zonele din nordul judeţului ; „catrinţă", ,,zăvelcă" sau ,,opreg" în zona de câmpie şi 2) costumul cu două catrinţe dreptunghiulare (perpendiculare), numite ,,opreg îngust" şi ,,fâstâc" în nord şi ,,prestelcă" sau ,,zuvelcă" în Câmpia dunăreană.
Componenţa costumului cu cămaşa lungă (sau deosebit ciupagul şi poalele), încinsă la talie cu brâul şi brăcira, unde se prinde fie vâlnicul, fie cele două catrinţe (una în faţă şi alta la spate), rămâne aceeaşi la toate variantele, ce le prezintă diferenţierile zonale mai restrânse de pe teritoriul Mehedinţiului. Deosebirile de detaliu, care se desprind clin aceste două forme de port, de la un loc la altul, nu privesc componenţa costumului, ci structura însăşi şi compoziţia ornamentală a pieselor ce compun costumul. Singura excepţie — care însă se referă la ordinea în îmbrăcare a pieselor de port — apare la felul de împerechere a brâului cu brăcira (prezente ambele în costumul femeiesc) dat fiind că în unele zone, la costumul cu două catrinţe, peste brâul încins pe cămaşă se încinge imediat şi brăcira, ca cele două catrinţe să fie prinse, pe urmă, peste acestea (mod de a se îmbrăca şi în Banat). In alte zone însă ordinea rămâne cea obişnuită, cu brâul încins peste cămaşă, apoi prins vâlnicul (sau catrinţele) peste care se încinge brăcira, ce, în mod normal, fixează aceste piese de talie.
Pe harta etnografică a judeţului Mehedinţi, privind portul popular, se conturează între cele două zone extreme: zona subcarpatică de munte şi Câmpia dunăreană (cu aspecte net diferenţiate) o largă zonă centrală, cuprinsă între colinele Livezii şi a Poroinei la sud, şi acelor dintre Izvorul Bârzei, Ilovăţ, Sişeşti şi Căzăneşti la nord. în această enclavă etnografică, ce cuprinde comunele Malovăţ, Huşnicioara şi Prunişor, costumul femeiesc păstrează elementele tradiţionale cele mai valabile, care reflectă, în contururi bine definite, valoarea documentară a costumului autentic, specific Mehedinţiului.
Vom prezenta acest tip de costum pentru a arăta apoi filiaţia ce îl leagă de portul femeilor din celelalte zone, cuprinse în teritoriul judeţului Mehedinţi.
Cea mai simplă formulă a costumului femeiesc, care reprezintă totodată şi componenţa străveche a vestimentaţiei din aceste locuri, este costumul cu două catrinţe, denumite local ,,opreg îngust" şi „fâstâc", având ornamentaţia lineară : opregul de la spate cu vărgile orizontale iar ,,fisticul" din faţă, cu vărgile verticale (,,ca să se cunoască din opreg"). Nota caracteristică a acestor piese este, înainte de toate, sensul divers al vergilor (orizontale şi verticale) ce se succed uniform fără întreruperi (fără chenare) reprezentând motive mărunte modeste, alese în mod curent, cu spetează. Fondul roşu (mai aprins sau mai închis) este de asemenea specific acestor piese, care se poartă perechi, ornamentate fiind cu aceleaşi motive. Poalele cămăşii rămân descoperite pe părţi. Este costumul de vară, purtat frecvent de bătrâne şi de fete tinere. Potrivit şi în acord cu factura modestă a acestui costum, cămaşa prezintă în mod cronologic toate fazele celor două tipuri : cămaşa dreaptă, sau cămaşa încreţită la gât, începând cu ornamentul redus la un singur rând orizontal pe umăr „umeraş", din portul bătrânelor, până la decorul cu altiţă, încreţ şi râuri pe mânecă.
Capul este îmbrobodit cu peşchir, sau cârpă, peste părul adunat în ,,conci" ; la muncă se poartă legătura triunghiulară.
Din acest costum a evoluat aşa-numitul „costum naţional", cu opregele înguste egale, ornamentate ambele cu vergi orizontale, care se aglomerează la marginea de jos într-un chenar dezvoltat cu o ,,vargă mare" sau ,,rând mare la poală".
Al doilea tip de costum, cu vâlnic numit local ,,opreg creţ", reprezintă costumul sărbătoresc purtat însă în formă mai simplă şi ca îmbrăcăminte de iarnă. Aspectul său diferit faţă de costumul cu 2 catrinţe apare în primul rând în linia evazată a siluetei, vâlnicul fiind încreţit la talie, lărgit la poală şi cuprinzând de jur împrejur corpul femeii, în mod firesc, poalele cămăşii sunt acoperite, şi ceea ce se vede din ele — fiind mai lungi decât opregul — este porţiunea tivului de jos.
în zona centrală, de care ne ocupăm, găsim formele ele bază ale multiplelor categorii, ce le prezintă vâlnicul în judeţul Mehedinţi :
1. Cea mai veche categorie este „opregul creţ", ţesut integral din lână, „pânzeşte" (năvădit în patru iţe şi ţesut în două, practică specifică Mehedinţiului), denumit şi „opreg mărunt". Ornamentaţia o constituie vărgile subţiri şi dese în sens vertical „vărgat cu suveica" şi un grup de vărguţe şi orizontale, jos la bordură, denumite „strează". Tivul este ,,bătut" (un drug din cusătură) cu fir de lână.
2. Găsim opregul „ţesut vâlnic" (cu urzeala ascunsă) ornamentat cu .,râuri alese", vertical, pe câmpul roşu „cicic", ceea ce-i conferă o mare preţiozitate, în aprecierea colectivă. Acest opreg „vâlnic" răspândit peste întreaga suprafaţă a Mehedinţiului reprezintă, atât prin tehnica ţesăturii, cât şi prin ornamentaţia de rânduri alese, piesa costumului de sărbătoare.
3. Găsim aici opregul ţesut în 4 iţe, „dimiului", sau în „ochiuri".
4. Este prezent şi opregul de tradiţie locală, ţesut în 5 iţe, cu motive reliefate, de „pituţe" şi „mură".
5. Şi în fine, „opregul cu iţe" — cea mai recentă formă — realizat clin alesătură cu cocleţi.
Cămaşa purtată la costumul de sărbătoare — cu opregul creţ — prezintă cele mai valabile elemente ale tipului autentic de Mehedinţi. La prima vedere costatăm abundenţa materialului folosit şi somptuozitatea decorului. Celor patru foi de pânză ale stanilor, se alătură câte două foi ale mânecilor, care ajung până la talie prin lărgimea lor. Gura cămăşii este despicată până la brâu. Specifică acestei zone de baştină a costumului mehedinţean, este decorul „năsipit" al cămăşii, desfăşurat larg, în motive mărunte bine conturate şi dispuse de obicei în ,,râuri sablate" (oblice) pe mânecă. O notă caracteristică apare în decorul feţelor cămăşii, totdeauna în ,,blană de râuri", lată, plasată mai îndepărtat de gură. Altiţa croită separat, compusă din rânduri alăturate strâns şi „săbăcite" între ele, respectă canonul străvechi al decorului, având rândul de sus totdeauna desprins, încreţul este prezent şi cusut, în mod curent, în tehnica tradiţională.
Ornamentaţia cămăşii executată prin cusătură (arareori prin ţesătură) în puncte specifice, dintre care „punctul bătrânesc năsipit" realizează aspectul reliefat, păstrează coloritul natural al lânei sau al borangicului şi nuanţele de vânăt „poroinic" (roşu închis) şi „nucăriu" (cafeniu) ai coloranţilor casnici. Arniciul negru şi cel roşu, ce a urmat, apare adeseori vopsit în „modur" (o nuanţă liliachie).
Mijlocul este încins totdeauna cu brâul roşu, iar peste brâu cu brăcira nevedită în „ochiuri" sau ,,şerpi".
Femeia îşi înveleşte capul cu ,,cârpa de borangic" bogat ornamentată, cu accente de culori, adeseori pe fondul gălbui al borangicului. ,,Conciul", care cuprinde părul, este nelipsit, de asemenea şi „spelcile" sau „scăluşele" cu care se fixează cârpa de conci.
Camaşă femeiască
Faţă de simplitatea, uniformitatea şi sobrietatea din zona de nord, costumul femeiesc din Câmpia Dunării, extrema de sud a Mehedinţiului, prezintă o mare varietate de forme, o exuberanţă coloristică şi o virtuozitate tehnică, ce reflectă o continuă căutare de noi şi rafinate atribute estetice. Dar aspectul complex al costumului popular din această zonă se datorează şi filierii cu străvechea cultură a spaţiului dunărean, care a cuprins deopotrivă zona de nord, ca şi cea de sud din cursul bătrânului fluviu. Marea unitate a formelor de cultură de pe întreaga Câmpie dunăreană se înscrie şi în tradiţia străvechilor legături ale acestei zone cu aria culturală bizantino-orientală, al cărei strat de civilizaţie s-a suprapus pe trunchiul viguros autohton din aceste locuri.
Unitatea tipologică a costumului românesc se păstrează, puternică şi bine închegată, dat fiind că elementele de suprapunere, ce marchează caracterul local al portului din Câmpia dunăreană, vizează mai mult detaliile de decor şi tehnică, fără să desprindă forma costumului de tipologia sa de bază şi, în cazul nostru, de structura costumului mehedinţean.
Elementul caracteristic al costumului din această zonă este „vâlnicul", pe care îl mai găsim aici sub aspectul său originar : compus clin două foi, ţesut subţire, ornamentat cu vărgi şi alesătură înguste şi purtat scurt, cu poalele cămăşii pronunţat vizibile. Este denumit local „vălănic".
Tipul de costum cu două catrinţe perpendiculare, denumite aici ,,prestelci", are o frecvenţă redusă şi nu pare să aparţină portului de origine locală. Prestelca derivă din vâlnic, din ţesătura căruia se taie ; deci preocuparea pentru confecţionarea prestelcii în sine, pe baza unei forme tradiţionale (aşa cum o găsim în zona de nord, la ,,opregul îngust" şi la ,,fâstâc") este inexistentă aici.
În schimb vâlnicul, care prezintă o neîntâlnită varietate, este purtat în toate ţinutele, forma lui cea mai preţuită „catrinţa" sau „zăvelca" cu ,,rânduri alese" pe câmpul roşu „cicic", fiind răspândită masiv peste întreaga suprafaţă a câmpiei şi purtată în componenţă cu o cămaşă de calitate, având decorul clasic de altiţă, încreţ şi râuri cusute cu borangic, sau amici.
Aceeaşi componenţă apare şi cu ,,opregul în ochiuri", de asemenea preţuit, dar apar-ţinând însă unei arii de răspânclire foarte restrânse.
Cârpa de borangic, care îmbracă capul în această ţinută de sărbătoare, nu se leagă peste „conci" (inexistent aici) ci peste legătura triunghiulară, care susţine părul.
Alături de îmbrăcămintea cu aspect luxuriant a ,,catrinţei alese" şi a ,,opregului în ochiuri" s-a dezvoltat în mod inevitabil şi ţinuta de muncă a femeii, marcată prin ,,opregul învărgat" de factură modestă, asociat cu cămaşa simplă numai cu un ,,rând peste umăr" sau altiţă cu ,,îngrădea" fără ele încreţ şi râuri pe braţ.
O formă nouă de port este ,,sumna", o fustă din bumbac ţesută şi încutată artistic, care se poartă cu cămaşa cu plătea, ambele prezentând forme influenţate de îmbrăcămintea oraşului. Aceste piese de port apar numai în Câmpia dunăreană, în zonele din nord, fiind inexistente.
În colţul ele est al judeţului Mehedinţi, găsim o interesantă categorie de vâlnic negru (mai rar galben sau roşu) cu origini necunoscute, „zăvelca cu betea", ornamentată prin broderie cu beteală argintie. Costumul cu această ,,zăvelca" strălucitoare se încadrează în tipologia unei restrânse enclave şi reprezintă o ţinută de sărbătoare în vestimentaţia femeii.
Cele două forme de costum : 1) cu două catrinţe şi 2) cu vâlnic, le găsim răspândite peste întregul teritoriu al Mehedinţiului. îndelungatul proces de evoluţie, dictat de diverşi factori locali — între care influenţele periferice au avut un rol important — a dus şi aici la cristalizarea unui stil propriu fiecărei zone mai restrânse, care a dat forma de astăzi portului popular mehedinţean.
În zona de nord, care se întinde de la poalele Carpaţilor, până la zona centrală amintită, surprindem manifestarea unei arte viguroase, printr-o pronunţată sobrietate în decor, culoare ca şi prin preferinţa faţă de materiale şi tehnici, ce asigură rezistenţă.
De asemenea se resimte aici respectarea formelor tradiţionale locale, care par mai puţin alterate de influenţe străine. Transformările şi suprapunerile intervenite în timp reflectă o filiaţie directă cu concepţia şi stilul local tradiţional.
Opregele cu fondul negru, vişiniu sau nucăriu păstrează decorul originar de vărgi şi robusteţea dimensiunilor mai largi. Decorul de rânduri alese pe câmpul roşu ,,cicic", atât de preţuit, este rar. Un element tradiţional ,,streaza" (bordura de la poala opregului) este nelipsită la opregele ţesute „pânziului" sau „dimiului".
Aceeaşi sobrietate caracterizează şi cămăşile cusute sau alese în război cu amici negru sau vişiniu, în motive mari, conturate sever, care se încadrează într-o ,,blană" pe mânecă şi pe piept. Altiţa este adeseori eliminată din decorul cămăşii în această extremitate a Mehedinţiului.
Capul, cu părul cuprins în ,,conci" este învelit în aceeaşi cârpă, denumită aici ,.broboadă", care a rămas din bumbac, borangicul fiind un material cu o frecvenţă redusă în această zonă.
Ca o notă caracteristică a microzonei, de munte, constatăm persistenţa tipului de costum cu două catrinţe : „opreg îngust şi „fâstâc" (purtat frecvent şi pe teritoriul vecin al Gorjului) forma de port cu (vâlnic ,,opregul creţ" fiind considerată ca pătrunsă mai recent aici clin zonele de sud. Aceasta o confirmă şi informările orale ale bătrânilor din Obârşa de munte şi Godeanu, ca şi faptul că în unele localităţi de aici, s-a purtat până recent opregul creţ în asociaţie cu fâstâcul în faţă, ca o reminiscenţă a formei de port băştinaş, cu opregul îngust în spate şi fâstâcul în faţă. în această zonă, costumul zilelor noastre prezintă — cum mai rar întâlnim în alte părţi — o justă valorificare, ca şi o potrivită soluţionare tehnică a elementelor tradiţionale. Cămaşa cusută sau aleasă în război cu mâna, odinioară, este astăzi aleasă cu cocleţi în variate motive geometrice, păstrând stilul local în organizarea decorului. De asemenea, opregul creţ a păstrat dispoziţia ornamentală ,,cu poală", fiind decorat astăzi cu o suită ele vărguţe dense pe porţiunea inferioară, ceea ce-i conferă denumirea de opreg ,,cu poală" sau ,,cu cot". Coloritul sobru este de asemenea menţinut.
Camaşă bărbătească dreaptă
Costumul bărbătesc are o componenţă mai simplă decât cel femeiesc, reflectând o mare unitate peste întreaga întindere a ţării noastre. Se compune din aceleaşi piese pretutindeni : căciula sau pălăria, cămaşa îmbrăcată direct pe corp, care se poartă peste cioareci sau izmene (cu excepţia unor cazuri, când cămaşa se vâră în cioareci), brâul cu care se încinge mijlocul, cioarecii şi încălţămintea. Costumul este completat, în unele regiuni, cu vesta din dimie şi în altele cu pieptarul din blană de ovine.
Păstrând aceeaşi componenţă, costumul bărbătesc de Mehedinţi se încadrează în tipologia mai restrânsă a Olteniei, având ca notă caracteristică portul cămăşii vârâte în cioareci la ţinuta de iarnă sau cea de sărbătoare, iar brâul încins în aşa fel, încât cămaşa rămâne vizibilă sub talie, dat fiind că cioarecii ajung cu betelia numai până la şolduri.
Faţă de costumul femeiesc, cel bărbătesc prezintă o mai redusă varietate, de la o enclavă etnografică la alta, totuşi diferenţa între portul bărbaţilor din zona subcarpatică şi aceea de Câmpia dunăreană este evidentă. Elementele definitorii care determină diferenţa între cele două tipuri principale de port mehedinţean apar atât în materia primă şi tehnica de confecţionare, cât şi în croiala pieselor de port.
La munte s-a păstrat în mai mare măsură cămaşa dreaptă, care s-a purtat paralel cu cămaşa cu plătea până astăzi. De asemenea, s-a perpetuat aici şi utilizarea firului de cânepă, care îndoit cu firul de bumbac dă pânzei o consistenţă specifică ; suprafaţa netedă ne arată că aici nu a pătruns decorul de dungi („margini") în ţesătura pânzei. In croială, cămaşa din nordul Mehedinţiului păstrează structura obişnuită, cu cele două foi drepte ale stanilor şi cei doi clini pe părţi. Lungimea cămăşii nu depăşeşte genunchii. Ornamentaţia redusă a cămăşii din această zonă este compensată prin ,,cheiţa" decorativă, ce uneşte foile cămăşii.
În Câmpia Dunării, cămaşa prezintă tipul specific acestei zone, cu o largă arie de răspândire pe cursul marelui fluviu. Este cămaşa de dimensiuni mari : largă, cu stanii din trei foi, cu câte trei clini pe părţi şi lungă, că ,,bate călcâiele". Se poartă suflecată la mijloc ,,cu sân". Dar cămaşa de câmpie prezintă şi în materia primă esenţiale diferenţieri faţă ele cea de munte, folosindu-se aici bumbacul şi borangicul, din care se ţese o pânză mai suplă, creaţă, ornamentată cu dungi din ţesătură („mărgini" sau „chenare"). Ornamentaţia mai bogată aici, apare sub forma de „sabace" pe pieptul cămăşii, iar la tivuri găsim „bebilurile", specifice şi nelipsite cămăşilor de aici.
Cioarecii din zona subcarpatică, făcuţi din dimie, ţesută integral din lână, îndesată la piuă, sunt croiţi mai strâmţi pe picior, având în faţă, sub betelie, totdeauna, acele două deschizători ovale, în jurul cărora se centrează decorul de bârnaşe şi găetane negre. Aplicarea găetanului pe cusăturile de unire ale foilor şi în jurul turului subliniază croiala cioarecilor de munte.
În Câmpia Dunării, unde clima indică o îmbrăcăminte mai uşoară, dimia ţesută cu urzeală de bumbac şi numai băteala din lână, se dă, pentru îndesat, la „gratie" care o păstrează mai suplă, în croiala cioarecilor, ce se încadrează în tipologia hainelor cu dimensiuni dezvoltate ale Câmpiei dunărene, lipseşte formula cu „tur" a cioarecilor de munte, aici, intervenind clinii mari, care dau acestei piese de port linia largă, specifică zonelor din sudul ţării.
Ornamentul de găetane negre lipseşte aici, apare însă — la cioarecii de mare ţinută, din „şaic" — un ornament de şireturi ce ocoleşte o „roată" de postav colorat, aplicat la buzunare şi care prezintă similitudini cu un stil propriu portului bărbătesc de peste Dunăre.
Bărbatul îşi încinge mijlocul cu brâul, iar peste brâu se înfăşoară cu ,,brăcira". Brâul roşu, specific costumului bărbătesc de pretutindeni, este, în Mehedinţi, adeseori înlocuit cu ,,brăcira" lată. Menţionăm sistemul de a purta cioarecii numai până la şolduri, lăsând vizibilă cămaşa între betelia cioarecilor şi brâul încins la talie.
Diferenţierea între munte şi câmpie apare şi în forma şi portul căciulii, care este ţuguiată la munte, unde se poartă ,,frântă într-o parte" şi rotundă la câmpie, purtată cu ,,ţarc" (îndoituri circulare pe creştet). Căciula ţuguiată, prezentă şi la câmpie, se poartă „înduplecată" spre spate.
Din cele de mai sus putem desprinde tipologia portului popular din Mehedinţi, atât cel femeiesc cât şi cel bărbătesc, din care reiese încadrarea sa în marile categorii de tipuri generale ale costumului popular românesc, dar totodată şi conturarea sa în tipuri zonale şi subzonale, ce apar atât de pregnant în Mehedinţi, care cuprinde în limitele sale zone etnografice — Carpaţi şi Dunăre — cu o pronunţată diferenţă între ele şi cu un distinct caracter local.
Croială cioareci, sudul Mehedinţiului
Costumul popular este completat, în anotimpurile răcoroase şi la drum, de haine confecţionate din dimie — stofă ţărănească — pe care, în portul popular din Mehedinţi le găsim sub două forme principale : „haina albă" şi „iepângeaua".
,,Haina albă", prin croiala în linii suple, de o lungime nemaiîntâlnită la alte haine din costumul românesc, prin ornamentaţia discretă în sens linear, care-i accentuează silueta lansată şi prin coloritul alb, reprezintă una dintre cele mai elegante piese din îmbrăcămintea ţăranului român. Purtată deopotrivă atât de femei, cât şi de bărbaţi, ea este legată mai mult de ţinuta de sărbătoare a costumului popular.
Iniţial a fost confecţionată integral în gospodărie, ca apoi să treacă în atelierele meşterilor din cadrul rural — „croitorii de dimii" —, care s-au specializat în croiala, devenită tot mai complicată a acestor haine şi mai ales în ornamentarea cu bârnaşe, găetanc şi suită. Astfel a rămas în sarcina femeii numai confecţionarea dimiei, a bârnaşelor şi a găetanelor.
Dimia este ţesută din calitatea cea mai bună a lânei, „părul" (tors subţire şi răsucit pentru urzeală) şi „stimul" (lâna mai moale „toarsă deslânat") pentru băteală. Pentru a-i asigura rezistenţa, ţesătura se face în 4 iţe, năvădită „dimiului" şi odată ţesută se „dă la piuă'' pentru a se îndesa şi a deveni impermeabilă. Consistenţa dimiei variază, fiind foarte groasă la munte şi mai subţire în zonele de câmpie, unde apare şi o calitate de dimie specifică Câmpiei dunărene, ţesută cu urzeală din bumbac şi numai băteală din lână. De asemenea găsim în această zonă şi un sistem local de a îndesa dimia prin piua cu apă de fântână, sau „la gratie" (cu dimia întinsă şi frecată pe o împletitură de nuiele şi stropită cu apă), din care rezultă dimia suplă „uşoară" a hainelor din aceste locuri. Iniţial haina se croia în foi drepte, fără clini. Astăzi cunoaştem o formă evoluată a acestei piese de port, croită destul ele complicat, în care nu lipsesc clinii. Principiul urmărit în croiala hainei este în primul rând de ordin practic, de a lărgi porţiunile, unde forma corpului o cere şi de a nu împiedica mişcarea. Astfel au generat clinii de la şolduri, de la mâini şi broasca de la subraţ, acestea fiind elemente principale în structura hainei. Felul cum se aplică, sau cum se amplifică clinii în jurul celor două foi drepte din faţă şi spate a hainei, este diferit de la o zonă la alta, variantele ele croială fiind determinate şi de consideraţii estetice şi categorii sociale.
Ornamentaţia hainei o constituie aplicaţiile de şireturi (în mod curent negre) denumite ,,bârnaşe", ,,găetane", confecţionate casnic, şi „suita", produs industrial. Bârnaşul, mai vechi clecât găetanul, se realizează prin răsucirea firelor de lână cu ajutorul uneltei, numită „popic", odată în două fire şi apoi „presucite" în patru, din care rezultă un şiret rotund. Găetanul se împleteşte dintr-un singur fir, cu ajutorul unei unelte, „furculiţa de găetan", printr-un sistem ingenios, caracteristic spiritului de inventivitate al meşterului popular.
Dispoziţia ornamentală urmează aceeaşi regulă la toate tipurile de haine, bârnaşul (găetanul) fiind aplicat în primul rând la unirea foilor de dimie ,,pe vinele mânecii şi ale clinilor" şi la tivurile hainei (guler, manşete, feţe şi poală), de asemenea la „pozunare", servind şi pentru întărirea acestor cusături. Ornamentul principal însă se centrează pe „feţele din piept", (de la guler, până la talie), unde se înşiră într-un strat dreptunghiular diverse motive, „colţurei", „pui", „spicul griului", şerpi" etc., terminate la bază cu o „floare înnodată", motiv de împletitură a bârnaşului. Unele tighele, sau cusături cu bumbac, ce fixează din loc în loc bârnaşul, ca mici accente albe pe şiretul negru, agrementează ornamentul.
La prima vedere hainele albe par egale, din toate zonele, examinând însă mai atent sistemul de croială vom observa că în zona ele nord — spre Banat — haina are o singură foaie în faţă, care despicată, este lărgită cu doi clini ascuţiţi, „clinii feţelor", spre deosebire de hainele din zona centrală şi din sud, unde fiecare faţă este compusă dintr-o foaie întreagă, fără să necesite clinii de lărgire. Găsim multe variante la sistemele de lărgire la subraţ, uncie se intercalează „broasca", sau „clinuşul", sau de unde porneşte clinul mare chiar de la subţioară.
Dar cea mai mare diferenţă apare între „haina dreaptă" şi „haina în clini" (ce aparţine categoriei sociale înstărite) din zona de câmpie. în timp ce haina dreaptă păstrează dispoziţia obişnuită a clinilor în sens vertical, „haina în clini" adoptă un alt sistem, cu clinii (puşi în patru foi întregi de dimie) în sens orizontal, care în cădere dau o mare lărgime „polpoanei" din clini, ceea ce'a sugerat denumirea de „haina rochiată" sau „pâlniată" a acestui tip de haină. Dat fiind că pentru confecţionarea acesteia sunt necesare 10,50 m dimie, având şi ornamentaţia de găetane mai luxuriantă, nu a fost confecţionată decât în puţine sate şi numai de către oamenii înstăriţi, constituind un privilegiu al acestora.
Între hainele femeieşti şi cele bărbăteşti intervin diferenţieri mici de ornamentare ; ceea ce este însă de reţinut, e faptul că femeia nu a purtat „haina în clini", înlocuind-o în ţinuta de sărbătoare cu „scurteica" făcută clin material industrial (mai rar din dimie colorată) având gulerul şi feţele garnisite cu blană de vulpe.
Preţuirea colectivă faţă de haina albă, care constituie îmbrăcămintea „de sus", i-a conferit rolul de vestimentaţie de ceremonial, fiind nelipsită (în trecut) în ţinuta mirelui şi a miresei ; de asemenea există obiceiul, ca oamenii să moară îmbrăcaţi în haină.
„Lepângeaua" denumită şi „manta voinicească" este îmbrăcămintea practică, care ocroteşte omul la drum, în viaţa de păstor şi la vreme rece ; „este scutul vieţii omului" spune venerabilul bătrân llie Mirescu, de 82 de ani, din Pătulele.
Se îmbracă peste cojoc, peste alte „haine calde", deci sunt justificate dimensiunile mari ale acestei piese ele port. Atât croiala, cât şi elementele din care se compune, servesc numai necesităţile practice.
Deosebim două forme de ipingea, aceea cu mânecă şi aceea în formă de pelerină, numite local şi „iepângea oarbă". Ambele categorii, servind aceleiaşi necesităţi, sunt croite largi „învolcate", cu clini mulţi, prevăzute cu un guler mare, pătrat, la spate „chepeneagul", care, ridicat, se încheie pe cap în formă de glugă.
Dat fiind frecventa mai pronunţată a „iepângelei oarbe", aceasta apare în două sisteme de croială : cu clini dispuşi vertical, sau cu foile de dimie puse orizontal (4 foi unite prin cusătură) şi cu intercalări de clinişori la gât. în ambele cazuri croiala iepângelei reflectă idei inedite şi multă originalitate.
Lepângeaua este confecţionată de asemenea din dimie, clar de culoare închisă : neagră sau brună, vopsită în gospodărie. Puţinul decor ce-1 are este plasat pe gulerul mare, „che-pcneagul", sub formă de ,,suită", şireturi colorate, făcute ,,cu cârligul" şi modeste aplicaţii din postav colorat.
Menţionăm că deşi informările orale confirmă existenţa iepângelei în trecut şi în zona subcarpatică, aria de răspândire, în mod masiv, a iepângelei s-a dovedit a fi Câmpia dunăreană, dat fiind originea de stepă a acestui tip de haină, pătrunsă în ţara noastră prin contactul cu populaţia slavă.
Cojocul sau pieptarul s-a purtat alături de hainele de dimie, în anotimpurile răcoroase. Confecţionate din blană de ovine prezintă mai multe forme : pieptarul înfundat (încheiat pe umeri), pieptarul despicat în faţă şi cojocul lung, folosit la drum. în aria judeţului Mehedinţi cojoacele nu prezintă deosebit interes sub raportul artistic al decorului.
Haină albă, sudul judeţului Mehedinţi
Faţă de îmbrăcămintea femeii, costumul bărbătesc prezintă o componenţă mai simplă şi o mai redusă ornamentaţie. Sub raportul diversităţii, costumul bărbătesc apare unitar, compus fiind peste întreaga suprafaţă a judeţului Mehedinţi din aceleaşi piese de port, diferenţierile ce le consemnăm se înscriu, mai de grabă, în fazele cronologice de evoluţie, care au supus costumul bărbatului la anumite transformări pe parcursul timpului.
Costumul se compune din : căciulă sau pălărie, cămaşă, cioareci, brâu, bete, vestă şi încălţăminte. Hainele de dimie şi cojoacele completează costumul în anotimpurile răcoroase.
Cioareci
Cioarecii prezintă o mare varietate de croială; de asemenea se deosebesc şi prin dimensiuni, purtaţi fiind mai strimţi în zonele din nord şi mai largi în zonele de câmpie. Sunt confecţionaţi din dimie — stofă ţărănească — ţesută din lână (urzeala din ,,păr" şi băteala din ,,canură") în 4 iţe „dimiului în rânduri" şi dată la piuă, ca să se îndesească şi să devină impermeabilă. In zona de câmpie, cu clima mai caldă, găsim dimia ţesută şi cu urzeala din bumbac, iar piua este înlocuită aici cu „gratia" (o împletitură de nuiele pe care se freacă şi se bate dimia udată).
Cioarecii sunt structuraţi în mod general din următoarele elemente de croială : foile din faţă şi din spate, care formează „crăcii" şi „turul", amplasat fie la spate, sub talie, fie între picioare. La talie cioarecii au o tivitură lată denumită ,,betilă", „beteică" sau ,,betelcă", prin care se introduce „brânişorul" (o aţă răsucită) sau cureaua, pentru fixarea cioarecilor pe corp.
Pe cele două părţi din faţă apar nişte deschizături ovale, denumite „pozonări" sau ,,ghizde", care se întind până la talie, unde despică şi tivitură şi astfel porţiunea din faţă a cioarecilor devine rabatabilă, pentru a facilita îmbrăcarea lor. Jos, cracul este adeseori răsfrânt, formând o manşetă.
Pe această structură de bază se axează — de la o zonă la alta — diversele variante în sistemul de croială a cioarecilor, cea mai mare diferenţă prezentând-o cioarecii din Câmpia dunăreană. Largi (cu un crac din 2 foi) fără tur, având intercalaţi numai nişte „clini lunguieţi" între picioare, cioarecii acestei zone se încadrează în tipologia hainelor cu dimensiuni mai dezvoltate, a Câmpiei dunărene.
Ornamentaţia cioarecilor, ca şi a hainelor albe, este realizată prin aplicarea de şiret negru, denumit „bârnaş" (cel vechi), „găetan" (cel nou) prelucrate casnic din lână, şi „suită", produs industrial. Procedeele tehnice de confecţionare a bârnaşului, prin răsucirea a 2 şi 4 fire cu ajutorul uneltei, denumită „popic" şi a găetanului, prin împletirea unui singur fir cu ajutorul „furchiţei", se înscriu între multiplele sisteme ingenioase de confecţionare a pieselor de port, ca rezultat al spiritului inventiv de care dă dovadă creatorul popular şi al practicii de milenii, acumulată în industria casnică ţărănească.
Şiretul se aplică pe cusătura de unire a foilor de dimie, „pe vinele crăcilor" şi tur, unde se întind liniile curbe şi drepte ale şireturilor negre. De asemenea, bârnaşul serveşte şi la întărirea tivurilor, la manşete, şi mai ales la „pozonări", unde decorul se complică în mai multe rânduri şi în motive numite „flori de găetan".
Spre deosebire de zona de nord, unde cioarecii sunt brăzdaţi de decorul negru al găetanelor, pe Câmpia dunăreană ei se poartă, în mod curent, simpli, albi, neornamentaţi. Excepţie face, costumul de ţinută — din unele comune — „cel de sus", cu cioarecii (confecţionaţi din „şaic" o dimie fină, „specială"), ornamentaţi îngrijit cu şireturi în motive de „roţi" şi cu aplicaţii de postav colorat, la „pozonare".
Alături de cioarecii din dimie, se mai poartă „ismenele" din pânză, croite simplu, cu un tur pătrat şi fără ornamente, aparţinând costumului de vară.
Brâul, sau brăcira, încinge mijlocul, deasupra cioarecilor. Remarcăm şi aici, ca şi în întreaga Oltenie, obiceiul de a purta cioarecii numai până la şolduri, lăsând vizibilă cămaşa între „beteica" cioarecilor şi brâu. în unele localităţi din zona de nord brâul roşu (sau ales), lat, purtat îndoit, îl găsim în asociaţie cu „brăcira" îngustă aleasă în „ochiuri" sau „şerpi" care se încinge peste brâu. în zonele de câmpie se poartă numai brăcira (mai lată, cea 8 cm) care poate fi şi aleasă cu motive şi numai simplă roşie, denumită „cicic". Recent brâul a fost înlocuit — mai ales în nord — cu ,,chimirul" sau cureaua de piele.
Bărbatul poartă peste cămaşă o vestă de dimie albă, denumită „jeletcă", care este încheiată cu nasturi în faţă, neornamentată, are uneori marginile tivite cu şiret negru.
Peste această îmbrăcăminte se purta „haina albă" sau cojocul simplu, lung, care serveşte la drum în timp de iarnă.
Cioareci, sudul Mehedinţiului
Haină în clin, sudul Mehedinţiului
Căciula, confecţionată din piele de miel neagră se face în formă ascuţită „moţăiată" şi se poartă „frântă într-o parte" în zonele de munte şi „cu moţul înduplecat spre spate" în câmpie. Se mai poartă de către „cei fuduli" şi „rotundă cu ţarc", având moţul îndesat în mijloc şi încercuit de o îndoitură a căciulii.
„Căciula mocănească" purtată de ciobanii ungureni nu aparţine tipului de costum mehedinţean.
Până la războiul din 1940 pălăria purtată de ţărănime păstra forma particulară portului popular, confecţionată special pentru mediul rural : neagră rotundă, cu borul uşor ridicat şi calota bombată, purtată fără îndoituri, în timpul din urmă au pătruns în portul popular pălăriile de modă curentă, sistându-se confecţionarea specială a pălăriilor ţărăneşti.
Cămaşă bărbătească cu plătea
Cămaşa bărbătească prezintă două forme principale, care sunt răspândite în mod general în portul popular bărbătesc şi se înscriu totodată şi în evoluţia cronologică a formelor de îmbrăcăminte bărbătească : este cămaşa dreaptă, care reprezintă tipul vechi şi cămaşa cu plătea, legată prin croială de forma cămăşii de oraş. Cămaşa este confecţionată din pânză ţesută din fibre vegetale în 2 iţe „pânziului". Cânepa, cultivată în mod intens până la începutul secolului al XX-lea, a fost treptat înlocuită cu bumbacul, astăzi fiind folosită numai la confecţionarea cămăşilor de muncă.
Cea mai veche formă, „cămaşa dreaptă" prezintă o structură simplă : aceeaşi foaie de pânză din faţă („stanul din faţă") este trecută peste umeri spre spate până jos („stanul din spate") ; la gât foaia este răscroită, şi în faţă se despică „gura cămăşii". Pe părţi sunt intercalaţi câte 2 clini, croiţi dintr-o foaie de pânză tăiată în diagonală, iar la subraţ este introdusă ,,broasca", sau ,,pava" pentru lărgirea cămăşii. Mâneca dreaptă, întinsă — compusă dintr-o foaie şi „lărgămintul", sau „clinul" (o jumătate de foaie) — se prinde de la umăr ; jos este largă, fără manşetă. Iniţial cămaşa dreaptă nu a avut guler, era tivită în jurul gâtului şi legată în faţă cu ,,cheptori" sau „aţe cu topi" (cu ciucuri). Gulerul ce a urmat era drept şi îngust, după cum confirmă şi denumirea de „betiţă". Cămaşa este tivită la gură, la mâneci („la pumni") şi la poală cu „tiv cu găurele", ceea ce constituie singurul ornament, alături de câteva puncte de „tighele", cusute în alb pe guler.
Al doilea tip de cămaşă, ce a urmat, care însă s-a purtat şi paralel cu cămaşa dreaptă, este „cămaşa cu plătea", care se deosebeşte de cămaşa dreaptă prin croială şi prin ornamentaţia mai bogată. Plătea reprezintă un dreptunghi plasat pe umeri care este răscroit la gât, unde este prins gulerul răsfrânt („frânt"). De plătea sunt prinşi şi „stanii", din faţă şi din spate, ambii încreţiţi, compuşi fiind, fiecare, din câte 2 foi de pânză. La subraţ cămaşa este lărgită cu clinul şi cu „broasca", sau „pava". Mâneca prinsă la umăr, fie întinsă, fie încreţită, este compusă dintr-o foaie şi jumătate, iar jos este încreţită şi susţinută de o „banta".
Cămaşa cu plătea are ornamentul plasat pe piept sub formă de cercurele, „bete", realizate cu tighel de mână, şi „sabace" (un sistem de cusătură perforată). Gulerul rămâne, în mod curent, neornamentat, iar plătea primeşte arareori un decor de chenar de jur împrejur.
În general ornamentaţia cămăşii bărbăteşti este simplă, realizată în alb, policromia fiind rară chiar şi la cămăşile mai recente. Un element de decor, care la cămăşile bărbăteşti devine mai preţios — dat fiind ornamentaţia acestora mai redusă — este „cheiţa", cusătura de unire a foilor de pânză, care apare uneori dezvoltată într-o preţioasă creaţie artistică.
În tipologia cămăşii bărbăteşti, deşi unitară ca fond, apar unele particularităţi locale, care marchează anumite elemente de diferenţiere — mai ales — între zona de nord şi cea de câmpie a judeţului Mehedinţi, între aceste elemente se înscrie calitatea pânzei şi dimensiunea cămăşilor.
În timp ce, în zonele de nord, cămaşa bărbătească „încroşnată" este confecţionată din pânză mai consistentă (în care a persistat firul de cânepă până recent), netedă, fără ornament de linii, materialul folosit în zona de câmpie este „pânză cu mărgini", cu vărgi dispuse pe lungime, care constituie însuşi ornamentul cămăşii. Pânză suplă, ţesută din fir de bumbac subţire este învărgată cu dungi, tot albe, realizate din fire mai groase, introduse în urzeală, fie câte o dungă singură, fie în grupe de dungi, ce se succed ritmic pe întreaga suprafaţă a pânzei. Câteodată bumbacul vărgilor este vopsit în „coajă de corcoduş" sau „călecan", în nuanţă de cafeniu, iar în zonele de sud vărgile sunt făcute clin borangic de nuanţă gălbuie. După spălat pânză se adună şi vărgile — mai groase — se ondulează. „Pânză cu mărgini" se face „zgârcită" după spălat, vărgile se încreţesc şi se înşiră ca mărgelele. Aşa este pânză bărbaţilor, spunea Curetin Gheorghe, de 94 ani, din Devesel.
O altă notă de diferenţiere între cămăşile celor două zone opuse este dimensiunea. Cămaşa din nord nu depăşeşte dimensiunea obişnuită de 1 1/2—2 foi la stan, şi 1/2 foaie la clini, iar lungimea ajunge până la genunchi. Cămaşa din sud, specifică Câmpiei dunărene, are dimensiuni neobişnuite : largă, ajungând până la 3 foi stanul cu „clini înfundaţi", având în plus şi clinul de la subraţ. Lungimea „bate călcâiele" şi, pentru a facilita mersul, cămaşa se „încinge cu sân" (ridicând mâinile se leagă la mijloc, ca apoi să atârne bluzată peste brâu).
Ornamentaţia este de asemenea mai abundentă în câmpie, unde pe lângă decorul vărgilor apar şi cusături de „sabace" pe piept, ca şi „bebilurile" (mici colţişori dantelaţi, făcuţi cu acul) la marginea tivurilor.
Deci diferenţierile de detaliu ale cămăşilor din cele două zone opuse ale judeţului sunt evidente, remarcând elementele specifice cămăşii bărbăteşti din zona de sud, care se încadrează în tipologia întinsei arii a câmpiei dunărene.
Ipingea oarbă
Şi în Mehedinţi, ca pretutindeni în ţara noastră, încălţămintea tradiţională a ţăranului a fost opinca. Confecţionată din piele de vită sau porc, argăsită sau „cu părul neras", era încreţită lateral, unită „cusută" la vârf, unde se termina în „gurgui" sau „cioc" şi unde tineretul prindea şi un ciucure roşu, „ţap din lână". Bărbatul îşi învelea piciorul în obială de dimie albă, sau „pestriţă" (în zona de nord, unde se purtau obiele cu „cadrele" negre). Iarna înveleau obială peste cioarec.
Femeile purtau „călţuni" din dimie, în formă de tureci (fără labă) care le înveleau pulpele până peste genunchi. Marginea de sus răsfrântă era ornamentată cu găetane. Peste călţuni, de la pulpă în jos, se punea obială albă din dimie, tivită „bătută cu cicic" (lână roşie), care înfăşură piciorul în linie diagonală.
În zona de munte, călţunii aveau şi talpă, primind forma de cizmă, şi serveau ca o bună încălţăminte în timp de iarnă.
Opincile se legau de picior cu „nojiţe", curele din piele de vită, înfăşurate de trei ori pe gleznă şi prinse cu o copcie ele fier, denumită „goangă".
Încă de la începutul secolului al XX-lea a pătruns în mediul rural încălţămintea confecţionată industrial, începând cu „imineii" papucii femeieşti, purtaţi în zona de sud.
Bineânţeles că din încălţămintea de oraş, s-au împământenit în primul rând bocancii, dat fiind calitatea lor de rezistenţă.
Velvniţă, Cireşu
Scoarţă, Vânju Mare
Studiul arhitecturii interiorului, efectuat pe o perioadă îndelungată de timp, duce la concluzii interesante cu privire la condiţionarea lui de mediul natural, de ocupaţii, de stadiul dezvoltării tehnicii la un moment dat, de schimburile culturale, diferenţiate în decursul timpului pe întinderea judeţului. In strânsă legătură cu funcţia de adăpost împotriva intemperiilor, interiorul a fost diferit echipat în partea de nord faţă de cea din sud. Sistemele de încălzit, ţesăturile de interior au fost adaptate mediului natural pentru care au fost create. Practicarea anumitor ocupaţii, legate în mare măsură de acelaşi mediu înconjurător, a determinat, de asemenea, modul de organizare a gospodăriei şi locuinţei. Astfel, după inventarul casei şi al construcţiilor anexe se pot desprinde concluzii cu privire la ocupaţiile specifice şi modul în care ele au influenţat interiorul locuinţei mehedinţene.
Soluţiile adoptate pentru repartizarea spaţiului şi rânduirea diferitelor obiecte ilustrează şi modul specific de organizare a familiilor şi, în acelaşi timp, spiritul lor inventiv, ingeniozitatea lor şi dragostea pentru frumos. Interiorul poartă, de asemenea, amprenta puternică a opiniei comunităţii respective, cu privire la ,,ce trebuie să cuprindă" şi ,,cum trebuie să fie amenajat".
Mai presus de acestea, în Mehedinţi, ca în oricare parte a ţării, factorii determinanţi care au imprimat un anumit mod de organizare şi au direcţionat evoluţia arhitecturii interiorului au fost de ordin social-economic şi istoric. Cu ajutorul acestor factori se pot explica astăzi diferenţierile în cadrul interiorului, ca urmare a stratificării sociale şi puterii economice în cadrul familiilor, elementele apărute ca urmare a schimburilor culturale cu alte comunităţi din zonele învecinate, procesul de aculturaţie din zonele de interferenţă etc.
Căutând să desprindem din multitudinea aspectelor acestei probleme caracterele arhitecturii interiorului mehedinţean, constatăm pentru perioade mai îndepărtate, secolul al XVIII-lea, o mare unitate manifestată prin prezenţa unor elemente componente specifice întregului spaţiu românesc, explicabil printr-un fond cultural comun străvechi ; pe baza acestui fond s-au cristalizat ca urmare a condiţiilor social-economice şi istorice diferite, a orientării schimburilor culturale în anumite direcţii, stilurile pe care le constatăm şi astăzi.
Unitatea interiorului locuinţei din Mehedinţi se manifestă mai ales în elementele de : numărul şi destinaţia încăperilor, sistemele de încălzit, dispoziţia laviţelor, a patului a mesei; ea se manifestă, însă, şi în domeniul „stilului decorativ".
Cu toate acestea nu se poate trage concluzia că, în ansamblul lor, interioarele locuinţelor ţărăneşti din această parte a ţării sunt uniforme, ci dimpotrivă, există o mare diversitate în această unitate, determinată, aşa cum s-a subliniat, de condiţii diferite. Astfel, dacă clin punct de vedere al elementelor de veche tradiţie aspectul interiorului mehedinţean apare unitar pe întreg teritoriul, din punct de vedere al modului de aranjare a obiectelor cu caracter decorativ, interioarele pot fi grupate în două subzone distincte :
— subzona nordică, de coline şi de munte ;
— subzona centrală şi sudică ;
Adăugind la aceasta diferenţierile din cadrul fiecărei subzone, a fiecărui sat şi chiar a fiecărei case, datorate talentului şi măiestriei fiecărui locuitor sau creator în parte ne dăm seama cât de mare este această diversitate.
În subzona nordică planul caselor vechi se caracterizează prin existenţa prispei parţiale şi a camerei supradimensionate, în cadrul planului amintit sunt cuprinse o tindă şi o cameră cu o singură intrare. Plafonul încăperilor este alcătuit din grinzi aparente şi scânduri de brad. Pereţii sunt lipiţi cu lut şi văruiţi pe deasupra, iar pardoseala este realizată din pământ bătut. La casele mai recente, de la începutul secolului nostru, planul s-a amplificat, prin adăugarea unei alte încăperi de cealaltă parte a tindei. Acest plan cuprinde o tindă şi două camere de locuit, având în partea din faţă o prispă care se întinde pe toată latura longitudinală a casei.
Velvniţă, Vânju Mare
Scoarţă, Dubova
Scoarţă Cireşu
Paschir Bâlvăneşti
Faţă de masă Tâmna
În subzona centrală şi sudică planul caselor vechi se caracterizează printr-o prispă care cuprinde toată latura longitudinală din faţa casei şi prin existenţa a trei încăperi : tindă, cameră de locuit şi cameră curată. Aceasta nu exclude însă şi planul mai simplu cu două încăperi având o singură intrare. Plafonul încăperilor a avut grinzi aparente şi scânduri de brad până spre sfârşitul secolului trecut, când au început să se construiască plafoanele având ca suport trestia, peste care se aşeza tencuiala. Pereţii erau lipiţi şi văruiţi pe deasupra, iar pardoseala era realizată ca şi în nord, din pământ bătut, într-unele case s-a introdus şi pardoseala din scândură, pe la începutul secolului nostru, mai întâi în camera de oaspeţi, iar după aceea în camera de locuit. Pardosirea tindei cu scândură s-a petrecut abia după schimbarea sistemului arhaic de gătit şi încălzit.
Reiese din cele de mai sus că în ceea ce priveşte planul, locuinţa ţărănească din Mehedinţi se prezintă foarte unitară, pentru perioade mai vechi. Diferenţierea planurilor şi diversificarea lor s-a petrecut abia în ultimii treizeci de ani şi, în ciuda materialelor diferite, oferite de condiţii materiale şi naturale deosebite în cele două subzone, planurile au urmat, cu mici diferenţe, aceeaşi linie de dezvoltare.
Un element foarte vechi conservat în Mehedinţi îl reprezintă vatra liberă cu coş suspendat.
În partea de nord, vatra construită pe piatră, de formă semicirculară, cu coş suspendat, este aşezată în colţul format de peretele median şi peretele longitudinal din spatele casei, întâlnim aici, destul de frecvent în casele foarte vechi şi vatra aşezată alături de peretele median, lângă uşă, având astfel o poziţie centrală în interiorul încăperii. Acest fapt constituie o caracteristică a interiorului locuinţei din această parte a ţării, în dreptul vetrei, peretele este căptuşit cu piatră sau cărămidă. De jur împrejurul vetrei pardoseala este din lut bătut.
In subzona centrală şi sudică se păstrează acelaşi echipament de pregătire a alimentelor şi de încălzit, vatra liberă cu coş suspendat. Vatra aşezată totdeauna în tindă se află într-unul din colţurile din spate ale încăperii. Diferenţa dintre vatra de aici şi aceea din nord constă în faptul că are formă pătrată sau rectangulară, fiind construită din cărămidă, la nivelul solului sau înălţată la 10—15 cm deasupra nivelului de călcare. Prin dispoziţie şi sistemul de construcţie ea face legătura cu toată Câmpia Dunării.
Ca un element specific mehedinţean, menţionăm încastrarea uneia sau mai multor oale de pământ în pereţii sobei, folosite pentru copt fructele, dar şi pentru mărirea suprafeţei de iradiere a căldurii.
Un alt element care demonstrează unitatea puternică din cadrul interiorului românesc este dispoziţia mobilierului cu caracter fix, respectiv patul, laviţele şi culmea.
În general, mobilierul din casele vechi a fost oarecum rudimentar şi se compunea din paturi şi laviţe de scânduri cu picioarele înfipte în pământ, sau laviţe realizate dintr-o scândură fixată între bârnele pereţilor şi o ladă de zestre.
Indiferent de aspectul lor exterior, aceste mobile care servesc pentru aşezat şi pentru dormit, fiind folosite şi ca suport pentru ţesături, au fost dispuse în cadrul interiorului după aceeaşi concepţie unitară în toată ţara. în casele vechi din Mehedinţi, mai ales în partea de nord şi în Clisura Dunării, se întâlnea destul de frecvent următoarea schemă de organizare : patul aşezat în continuarea sobei, de-a lungul peretelui longitudinal din spatele casei şi două laviţe dispuse în unghi pe lângă ceilalţi pereţi. Lada de zestre îşi avea locul aici ca şi în multe părţi ale ţării, la capătul patului.
În cadrul planurilor de locuinţe mai dezvoltate a apărut mai întâi în camera de oaspeţi, apoi şi în camera de locuit, o altă schemă de organizare : două paturi dispuse paralel, de-a lungul pereţilor longitudinali ai încăperii şi o masă înaltă între ele.
Din punct ele vedere al formei se pare că paturile mai vechi au fost identice în tot judeţul. Ele erau formate dintr-o platformă de scânduri sprijinită pe patru picioare înfipte în pământ sau pe „capre" mobile, în mod cu totul excepţional, într-unele sate de pe malul Dunării s-a construit, ca expresie a legăturilor cu ţinuturile de pe celălalt mal al fluviului, patul lat din pământ bătut având o înălţime care nu depăşea 0,40 cm. Către sfârşitul secolului al XIX-lea în partea ele nord a judeţului şi în Clisura înălţimea paturilor a crescut până la circa 1,20 m, ca urmare a legăturilor cu Transilvania, în faţa acestor paturi dispuse paralel pe lângă pereţii longitudinali ai camerei se aşează câte o bancă, folosită pentru odihnă în timpul zilei sau ca treaptă pentru cel ce dorea să se urce în pat. Laviţele sau băncile au fost în general simple, fiind lucrate dintr-o scândură de lungimea patului cu patru picioare înfipte puţin oblic, într-o etapă mai recentă băncile aveau şi spătar pentru rezemat.
Tot ca o reflectare a relaţiilor mai strânse cu Transilvania şi ca o dovadă a conservării elementelor de veche tradiţie, în partea de nord a judeţului şi în Clisura, în interiorul mehedinţean întâlnim „culmea" — o stinghie de lemn aşezată deasupra patului, uneori şi în dreptul sobei, care îndeplinea o funcţie utilitară, pentru uscat hainele, dar care a devenit cu timpul un element de podoabă, în perioada când culmea a început să joace un important rol decorativ, în nordul Mehedinţiului era folosită ca suport pentru expunerea hainelor de sărbătoare în camera de oaspeţi ; creţuri, vâlnice, bete, cârpe de cap se aşezau frumos rânduite pe culme ca un indiciu preţios al îndemânării şi măiestriei femeilor din casă.
Proboadă Isverna
Ştergar Bâlvăneşti
Ştergar Vânju Mare
Colţ de interior cu vatră, Cireşu
In cadrul locuinţelor ţărăneşti cu două sau chiar cu trei încăperi, cele mai răspândite în judeţul Mehedinţi, funcţiile camerelor sunt multiple. Astfel, tinda sau ,,la foc" cum se numeşte în sud, în care se află vatra, serveşte ca bucătărie, cameră diurnă, loc pentru servit masa, cămară, iar în trecut aici stăteau cloştile şi puii. A doua cameră era folosită pentru dormit, pentru petrecerea timpului în sezonul de iarnă, pentru primit oaspeţi, pentru ţesut etc.
Organizarea interiorului este în raport direct cu funcţiile încăperilor respective. Aceste funcţii sunt legate de planul casei şi au o importanţă deosebită, deoarece determină conţinutul şi modul de organizare a pieselor componente. De numărul încăperilor şi destinaţia lor depinde modul în care sunt repartizate atât obiectele cu caracter funcţional cât şi cele cu caracter decorativ, constatând că diversificarea planurilor de locuinţă aduce cu sine schimbarea interiorului. Pe măsura diversificării planurilor de locuinţă apar încăperile unifuncţionale — bucătărie, sufragerie, dormitor, baie şi odată cu acestea simplificarea organizării prin eliminarea obiectelor care devin inutile. Cu toate acestea, chiar în cadrul locuinţelor cu două încăperi sau cu trei încăperi, unde structura organizării este extrem de unitară pe toată întinderea judeţului, putând fi cuprinsă în două „modele" : a) casa cu pat în continuarea sobei şi laviţei dispuse în unghi ; b) casa cu paturi dispuse paralel şi masa înaltă în dreptul ferestrei; există diferenţieri apreciabile în ceea ce priveşte aranjarea pieselor de mobilier mărunt şi a textilelor, al concepţiei decorative.
Preocuparea omului de a-şi amenaja spaţiul de locuit conform cerinţelor lui practice şi estetice se poate urmări constant pe toată perioada pentru care există urme materiale. Ea se manifestă într-un proces neîntrerupt în care îmbinarea funcţionalului cu frumosul a avut loc în raport de condiţiile economice şi sociale, dar şi de capacitatea creatoare a fiecăruia. Plecând de la câteva elemente strict necesare, interiorul a evoluat, piesele de mobilier şi ţesăturile ele casă devenind tot mai mult şi obiecte cu caracter artistic, ajungând să formeze ansambluri care reflectă, ca şi arhitectura, stilul unei epoci.
În acest proces de continuă perfecţionare tehnică şi de maturizare artistică s-au produs în cadrul judeţului anumite diferenţieri, reprezentând mai multe căi de evoluţie, în funcţie de condiţiile specifice, de păturile sociale care le utilizează, ajungând treptat la două categorii mari de interioare şi anume, cele amenajate pe linia tradiţională şi cele care inaugurează în mediul rural aranjamentele specifice oraşului. Având iniţial câteva elemente comune, tradiţionale, evoluţia interioarelor a decurs de la un moment dat paralel în diferitele straturi sociale, raportul dintre cele două sisteme de organizare rămânând însă cel de permanentă interdependenţă.
Lăsând la o parte aspectele mai puţin esenţiale cauzate de situarea geografică, de gustul fiecărei familii sau de influenţele inerente din zonele de interferenţă, unde se simte un oarecare amestec, sub aspect decorativ interiorul locuinţei apare diferenţiat.
Căldare de aramă, Vânju Mare
În subzona nordică interiorul este mai simplu iar elementele de podoabă mai puţine în comparaţie cu cele din sud.
Dintre obiectele de interior cu funcţie decorativă se remarcă în mod deosebit lăzile de zestre aşezate pe pat, la unul din capete, ca şi tronurile pentru mălai, lucrate în vechime chiar in cadrul gospodăriei, iar mai târziu de meşteri specializaţi din satele Cloşani, Motru-Sec sau Baia de Aramă.
Decorul lăzilor, format din combinaţii de linii drepte şi curbe în care intervin uneori şi culorile — roşu şi negru — constituie o adevărată podoabă a casei. Prin aşezarea lăzii pe pat, aproape de nivelul ochiului, motivele apar imediat, atrăgând privirea.
Într-unele sate se simte în decorul scoarţelor coloritul cald, specific subzonei de sud. Motivele decorative sunt mai bogate. Astfel, în satele Sişeşti şi Ilovăţ, apare frecvent motivul călăreţului încadrat în benzi terminale la capetele scoarţelor. Tot aici se întâlnesc şi compoziţii decorative mai evoluate, cu motive dispuse pe fond monocrom, încadrate de chenar.
Ţesăturile de casă fac notă comună cu sobrietatea întregului interior. Păturile clin lină sau păr de capră, ţesute în carouri sau dungi alb cu negru, erau folosite pentru acoperit paturile sau pentru învelit. Scoarţele din lână decorate în dungi cu o policromie mai vie, în care intervin culorile roşu, alb, verde şi negru, cu alesături geometrice din loc în loc, se folosesc numai în zile de sărbătoare pe pat sau pe peretele clin dreptul patului. Teancul de ţesături de la capătul patului este şi el mai puţin înalt.
Centrul decorativ din cadrul interiorului îl formează colţul cu patul, în zilele de lucru el este acoperit cu o pătură sau cu un ţol ; pe peretele din dreptul patului se aşează o foaie de scoarţă în dungi, iar pe culme câteva piese de îmbrăcăminte ; în zilele de sărbătoare acest colţ devine mai colorat prin folosirea scoarţelor şi a pieselor de port scoase clin ladă spre a fi puse pe culme. Această pată de culoare tensionează aspectul întregului interior, în general sobru, în care predomină culorile închise ale lemnului de la plafon şi al mobilierului.
În cadrul interiorului cu paturile aşezate paralel, pereţii sunt acoperiţi cu scoarţe din dreptul plafonului până jos.
Masa rotundă, cu trei picioare, nu are un loc fix în cadrul acestui interior, fiind aşezată atunci când este nevoie într-un spaţiu liber, iar peste zi rezemată de perete.
Masa înaltă, având locul între cele două paturi, în dreptul ferestrei, a fost întrebuinţată mai întâi numai în camera de oaspeţi. Ea a intrat practic în uz abia după înlocuirea vetrei pentru prepararea alimentelor, printr-o maşină de gătit sau o sobă de cărămidă cu plită.
La acest ,,model" de interior, culmea pentru haine, ca mod de împodobire, este scoasă din uz.
Ţesăturile din bumbac n-au avut o prea largă întrebuinţare în părţile nordice ale judeţului, unde se folosea cu precădere cânepa. Un singur ştergar cu alesături în roşu şi negru dispuse la ambele capete era folosit pentru împodobirea icoanei pictate pe lemn. Moda ştergarelor s-a generalizat în cadrul interiorului cu scoarţe pe perete, numărul lor ajungând însă la cel mult trei, patru, într-o încăpere.
Ca o confirmare a legăturilor strânse cu aşezările bănăţene de dincolo de Cerna, întâlnim în aceste interioare şi leagănul pentru copil executat din scoarţă de copac, care stă agăţat de un belciug fixat în plafon.
În podurile caselor se întâlnesc adesea şi recipiente lucrate din trunchi de copac, golit la mijloc, având la un capăt un capac aplicat. Aceste tipuri de vase cunoscute şi de vikingi au avut o arie largă de răspândire care se întinde de la Pirinei şi Alpi, ajungând până la lanţul Munţilor Carpaţi. In Mehedinţi ele sunt mai răspândite în satele de munte : Izverna, Cireşu, Podeni, Prejna, Ponoarele, Rudina, Bala.
În subzona centrală şi cea sudică specificitatea interiorului se manifestă printr-un număr mai mare de ţesături decorative şi printr-o notă de voioşie accentuată, pe care o dau culorile vii ale ţesăturilor.
Mobilierul din aceste interioare este scund, format din paturi şi laviţe, mese rotunda şi scaune de aceleaşi dimensiuni. Acest gen de mobilier, considerat a fi exclusiv de tradiţie orientală are, însă, o veche tradiţie în Câmpia Dunării aşa cum rezultă din săpăturile arheologice. Câteva piese din lut, păstrate din neolitic, aparţinând culturii Gumelniţa — scaune cu patru picioare cu platformă pătrată şi o masă rotundă cu cinci picioare, de dimensiuni miniaturale — ne lasă să întrezărim forma pieselor de mobilier din acea vreme.
Prezenţa patului din pământ bătut în locuinţa din Oltenia este de asemenea atestată pentru secolul al XVIII-lea de săpăturile arheologice efectuate în 1957 la Cruşovu.
Dacă mobilierul din această zonă are, în general, forme simple, servind din punct de vedere decorativ ca platforme de expunere a textilelor, lada de zestre a avut şi aici un important rol estetic. Provenind din centrele meşteşugăreşti ale Mehedinţiului, dar şi din Gorj sau Vâlcea, venite pe calea schimburilor de cereale, aceste lăzi decorate cu motive geometrice în forme foarte variate n-au lipsit din nici o casă ţărănească în tot cursul secolului al XIX-lea.
In ultimele două decade ale acestui secol şi mai ales în primele decenii ale secolului următor, în cadrul mobilierului a apărut lada de zestre pictată, de factură braşovenească sau tapetată cu hârtie pictată în culori violente. Provenite iniţial din centrele transilvănene, treptat, ele au început să se lucreze în centrele urbane ale judeţului, mai ales în cele din apropierea Dunării sau la Craiova, de unde se desfăceau prin târguri.
Lada pictată îşi menţine locul de la capătul patului iar lada cu crestături este folosită în continuare ca tron pentru mălai, aşezată în tindă. Teancul cu ţesături aşezat deasupra lăzii pictate este acoperit cu ,,făţoaia de ladă" sau „masa de ladă", un fel de cearceaf din bumbac cu dantelă croşetată pe margini.
Ladă de zestre cu crestături, Bala
În interioarele ţărăneşti din această parte a Mehedinţiului, centrul de greutate sub aspect decorativ îl constituie colţul cu patul. Aici se adună laolaltă cele mai multe ţesături cu caracter decorativ. Pe patul aşternut în trecut cu o rogojină se aşează o scoarţă cu dungi şi motive geometrice sau vegetale alese. Pe pereţii din dreptul patului sunt aşezate scoarţe lucrate în acelaşi stil, peste care se agaţă în cuie două sau trei ştergare din bumbac sau borangic, înnodate la mijloc, cu capetele lăsate să cadă liber în jos.
Pe pat, împrejurul pereţilor, patru-cinci căpătâie din lână ţesută de asemenea cu ciungi şi alesături ca şi teancul de scoarţe intercalate de căpătâie, aşezat pe lada de zestre, completează acest ansamblu extern decorativ. Aşa cum se observă în cadrul acestui interior, se simte o preferinţă pentru culoare. Spaţiile albe ale peretelui văruit în alb au numai menirea să pună mai mult în valoare cromatica vie a scoarţelor. Ţesăturile acoperă patul şi peretele clin dreptul lui, îmbrăcându-1 până la plafon, deoarece aici nu se mai păstrează culmea cu haine.
Ca o compensare, creşte numărul ţesăturilor din bumbac, respectiv al ştergarelor care se aşează împrejurul pereţilor ca în zonele Dolj sau Romanaţi. Dealtfel, întregul aspect al interioarelor din sudul zonei Mehedinţi aminteşte de restul Câmpiei oltene.
Urmărind modul în care a evoluat concepţia decorativă cu privire la interiorul locuinţei în judeţul Mehedinţi, constatăm, mai întâi, pentru secolul al XVIII-lea, o mare simplitate. Acest fapt este explicabil dacă ne gândim că încăperile scunde cu ferestre foarte mici, uneori acoperite cu „borf de oaie", nu ofereau condiţii pentru expunerea obiectelor cu caracter ornamental. La aceasta se adaugă şi faptul că fibrele vegetale cele mai răspândite în epoca respectivă erau cânepa şi inul, iar majoritatea culorilor obţinute din plante aveau tonuri pastelate.
Casă din Butoieşti
Dezvoltarea planurilor de locuinţă şi odată cu aceasta creşterea spaţiului care putea fi afectat decoraţiunilor interioare, introducerea unor materiale noi — arniciul colorat, bumbacul, borangicul — au avut un efect pozitiv asupra interiorului, în acest sens se poate afirma că „stilurile decorative" în Mehedinţi s-au conturat abia în cursul secolului al XVIII-lea, pentru a se îmbogăţi în primele decenii ale secolului al XIX-lea cu noi obiecte. Această perioadă de înflorire a artei populare mehedinţene în general, se manifestă şi în cadrul interiorului, prin crearea celor mai unitare ansambluri pe care avem posibilitatea să le cunoaştem astăzi.
Privind în ansamblu interioarele locuinţei ţărăneşti din judeţul Mehedinţi, constatăm câteva caracteristici, care reflectă concepţia estetică a poporului nostru cu privire la locuinţă. Se poate spune că preferinţa pentru aşezarea obiectelor în frize sau pete de culoare intercalate de spaţii albe, gruparea mobilierului în colţurile încăperilor, pentru a crea un spaţiu liber în mijlocul camerei, folosirea echilibrată a obiectelor cu caracter ornamental, preocuparea pentru crearea unei ambianţe plăcute, sunt specifice poporului nostru, indiferent de particularităţile zonale.
Către sfârşitul secolului al XIX-lea, dar mai ales la începutul secolului nostru, conţinutul universului cristalizat din punct de vedere al vizualităţii se schimbă, în interiorul locuinţei ţărăneşti încep să apară o serie de obiecte cu caracter meşteşugăresc — orăşenesc sau industrial — care, aproape distonează cu ansamblul tradiţional. Se folosesc ţesături din bumbac imprimat pentru perdele şi feţe de pernă, se introduc piese de mobilier noi — scrinul, dulapul pentru haine, patul cu tăblii, obiecte de uz gospodăresc etc. Introducerea acestor obiecte şi schimbările din interiorul locuinţei ţărăneşti au loc în contextul unor transformări mult mai profunde petrecute în viaţa satului, care afectează toate aspectele — arhitectura, portul, industriile ţărăneşti, marcând apropierea civilizaţiei rurale de formele de viaţă specific urbane.
În prezent, fenomenul s-a generalizat. Construirea complexului hidroenergetic de la Porţile de Fier, construirea unor şosele mari, industrializarea judeţului şi permanenta lui dezvoltare se reflectă şi prin schimbări radicale ale locuinţelor. Planurile caselor cuprind trei-cinci încăperi cu funcţii diferenţiate. Structura interiorului nu mai poate fi încadrată în vechile modele, deoarece fiecare locuitor îşi procură mobilierul din comerţ potrivit standardului său de viaţă. Din bogata gamă de ţesături tradiţionale rămân doar acelea care se adaptează concepţiei estetice moderne cu privire la organizarea interiorului.
Transformările reflectă nivelul de viaţă crescut al locuitorilor din satele mehedinţene care înţeleg să folosească din plin avantajele industriei moderne. Rămâne ca specialiştii să pună la îndemâna industriei elementele valoroase ale tradiţiei pentru a fi folosite în obiectele care intră în mod curent în casa zilelor noastre, indiferent că se află în mediul rural sau urban.
Colţ de interior, tindă, vasele pentru apă, Vânju Mare
Icoană de vatră, Isverna
Detaliu decorativ de la un dulap-masa, Nadanova
Piua pentru sare, Isverna
BÂNAŢEANU T., Thypes d'âtres dans Ies villages Roumains d'un des regions marecajeuses de Danube, Ethnographica, II, 1960 ; Stoica G., Systemes de chauffage de Thabitation pay-sanne chez Ies Roumains, Etudes d'ethnographie et de folklore, Au VH-e Congres International des Sciences anthropologiques et ethnologiques I, Bucureşti, 1965.
BERCII! D., Zorile istoriei în Carpaţi şi la Dunăre, Bucureşti, 1966.
DONAT L, Cultura populară în Oltenia, Sociologie românească, anul IV, nr. 4—6, 1939.
DUMITRESCU V., Fouilles de Gumelniţa, Dacia, Seria veche II, 1925.
DUMITRESCU V., Un nouveau modele d'habitation de l'eneolitique Valaque, Seria veche, Dacia, 1941.
IONESCU G., Arhitectura populară românească, Bucureşti, 1959. IORGA N., L'art populaire en Roumanie, Paris, 1923.
MATEESCU C., Săpăturile arheologice de la Cruşovuţ, regiunea Craiova, raionul Corabia. Materiale şi cercetări arheologice, III, Bucureşti, 1957.
NOPCSA Fr., Albanien, Berlin und Leipzig, 1925.
OLTEANU ŞT., ŞERBAN C., Meşteşugurile din Ţara Românească şi Moldova în Evul Mediu,
Bucureşti, 1969. PETRESCU P., Zur Forschung der rumănischen băuerlichen Wohnkultur, Buc., 1969.
STAHL P. H., Interioare ţărăneşti din România (secolul al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea), Studii şi comunicări, Muzeul Brukenthal, 13, Sibiu, 1967.
STOICA G., Centre specializate în confecţionarea mobilierului pe teritoriul Olteniei, S.C.I.A., 15, 2, Bucureşti, 1968.
STOICA G„ Interiorul locuinţei ţărăneşti româneşti, Bucureşti, 1970.
Piua pentru sare, Isverna
Căuş pentru mălai, Isverna
Lingură de lemn, Isverna
Covor Cerventia
Chilim Salcia
Meşteşugul torsului şi ţesutului, atât de răspândit în România şi atât de apreciat în gospodăria mehedinţeană, până în zilele noastre, se pierde ca origine în timpuri îndepărtate.
Pentru dezvoltarea meşteşugului atât de necesar satisfacerii unor cerinţe de viaţă ca îmbrăcămintea şi amenajarea locuinţei, era nevoie de materia primă, în Mehedinţi materialele folosite au fost : lână, părul de capră, cânepa, inul, bumbacul şi mult mai târziu borangicul.
Folosirea unora dintre aceste materiale este atestată din cele mai vechi timpuri. Din antichitate datează ,,pintandere", ştampile de lut ars, care se foloseau pentru marcarea ţesăturilor, în afara numeroaselor fusaiole descoperite în săpăturile arheologice şi a unor capete de răşchitor, care atestă vechimea meşteşugului, este interesant, credem, să menţionăm o imagine după un vas grecesc din secolul al IV-lea î.e.n., care reprezintă un războinic trac călare, purtând pe umeri o ţesătură învărgată, asemănătoare unei scoarţe mehedinţene..
Cânepa şi inul sunt menţionate de părintele istoriei, Herodot, care scria în secolul al V-lea î.e.n. : „In ţară creşte şi cânepa, care este foarte asemănătoare cu inul, afară de grosime şi asprime. In această privinţă cânepa întrece cu mult inul, ea creşte şi de la sine şi semănată. Tracii îşi fac din cânepa haine, care aduc foarte mult cu cele din in, cine nu prea e obişnuit cu ca, nici n-ar putea deosebi dacă e vorba de in sau de cânepa, iar cine n-a văzut niciodată cânepa, îşi închipuie că şi hainele sunt din in".
Fragmentele de ţesături descoperite în săpături atestă că prelucrarea cânepii a constituit un meşteşug necesar şi în secolele X—XII, aşa cum a fost până în urmă cu 20—25 de ani. în Mehedinţi cânepa s-a folosit mai ales pentru confecţionarea unor piese de port (cămăşi, cârpe de cap) şi mai puţin pentru ţesăturile din interior.
Originare din estul continentului asiatic, cele două plante, cânepa şi inul, au ajuns probabil prin intermediul civilizaţiei pelasgice la greci şi la sciţi, de unde au fost preluate apoi şi de traci.
Menţionarea destul de frecventă a acestor fibre vegetale în documentele mai vechi indică importanţa pe care au avut-o în economia autarhică ţărănească şi în cea feudală. Astfel, la 1564, Al. Lăpuşneanu primea cânepa de la Bistriţa Ardelenească, iar mai târziu Paul de Alep amintea numeroase mori de meliţat inul şi cânepa, întâlnite în drumul său. Pe la 1702, documentele menţionează „iazurile" folosite ca ,,topile", iar mai târziu, în numeroase foi de zestre figurează cânepa şi inul.
Ocupându-se de „Istoria industriilor la români", N. lorga menţionează că, în condica de cheltuieli a domnitorului C. Brîncoveanu erau notate sume importante — ,,150 talanţi s-au dat pe sămânţa de cânepa, care s-a dat să se semene de astă primăvară" — pentru obţinerea unei recolte corespunzătoare.
Prelucrarea părului de capră, în gospodărie sau în cadrul meşteşugului specializat, a fost mai puţin răspândit în ţara noastră. Zona mehedinţeană se numără printre puţinele în care părul de capră s-a folosit relativ intens în cadrul meşteşugului casnic. Satele din jurul Băii de Aramă au întrebuinţat această fibră textilă, atât pentru realizarea unor textile de interior, cât şi a unor piese de port. Amestecând de obicei lâna cu părul de capră, femeile din Mehedinţi folosesc o tehnică veche menţionată în unele documente transilvănene. Astfel, la 1773 trăistarii braşoveni se plâng că ,,... locuitorii din Dârste şi Săcel cumpără păr de capră, îl amestecă cu lână, fac pături şi le vând înşelând pe cumpărători, căci astfel de pături nu sunt durabile".
Amestecul cu lână are ca scop creşterea rezistenţei ţesăturilor şi o oarecare înlesnire în procesul torsului şi ţesutului, prin folosirea ca urzeală a firelor de lână mai lungi şi mai răsucite.
Deşi cultura bumbacului nu este prea veche în ţara noastră — introdusă abia în secolul al XVUI-lea —, fibra de bumbac s-a întrebuinţat anterior acestei date, în special la ţesăturile fine. Folosirea lui în Mehedinţi a avut ca rezultat înmulţirea categoriilor de ţesături decorative din interiorul locuinţei şi a pieselor de port. Introducerea arniciului colorat, prin intermediul negustorilor, cu un secol înaintea culturii bumbacului, a contribuit de asemenea la îmbunătăţirea gamei cromatice şi concomitent a repertoriului motivelor decorative.
În partea sudică a judeţului s-a folosit în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea borangicul. Acest material fin, despre care europenii au crezut vreme îndelungată că este de origine vegetală, a fost obţinut după tradiţia chineză, la 2697 î.e.n., prin domesticirea viermilor de mătase. Primele ţesături de mătase au fost cunoscute de greci abia după cuceririle lui Alexandru Macedon în Asia, iar de către romani în timpul lui lulius Cezar.
Sericicultura este introdusă în Europa la mijlocul secolului al V-lea prin intermediul Bizanţului, apoi se răspândeşte în Grecia, Peloponez şi Sicilia. In Italia ajunge abia în secolul al XIV-lea, în Franţa în secolul al XV-lea, iar în Germania în secolul al XVI-lea. Aşa se explică de ce, borangicul, folosit mai întâi în atelierele specializate ale curţilor feudale, pătrunde atât de târziu în economia ţărănească. La 1552, vămile ardeleneşti percepeau ,,de centum Litris Serici, Litras tres", probabil pentru produse de import aduse pentru curţile feudale. Răspândirea mare pe care o avea meşteşugul în secolul al XVIII-lea, menţionarea tot mai frecventă a borangicului în documentele vremii, faptul că în prima jumătate a acestui secol Ţara Românească devenise exportatoare de mătase, ne duce la concluzia că începuturile sericiculturii erau mai vechi, dar ea nu a fost preluată de gospodăria ţărănească decât mai târziu, în secolul al XIX-lea.
Prelucrarea diferitelor categorii de fibre textile se face după aceleaşi criterii, în toată ţara. Fazele cunoscute : tuns, spălat, scărmănat, pieptănat, tors, la lână ; cules, uscat, topit, meliţat, răghilat, tors, la cânepa şi in ,- trasul firelor, scrobit, depănat, la borangic, diferă destul de puţin de la o zonă etnografică la alta. Ceea ce constituie specificul prelucrării sunt categoriile de fire care se scot în procesul de producţie, în funcţie de ţesăturile pentru care sunt pregătite Uneltele folosite în tot Mehedinţiul sunt puţine şi asemănătoare cu cele din zonele apropiate : foarfecă pentru tuns oile, pieptenii pentru lână, meliţa sau bătătorul pentru scos puzderia din cânepă şi in, roata pentru tras borangicul şi furca de tors. Dintre toate, furca de tors ca piesă care se dăruieşte de către flăcăi, fetelor, este singura cu valoare artistică deosebită. Fiind legată şi de anumite obiceiuri din zonă, ca „torsul în claca de fete", furca trebuie să aibă o formă atrăgătoare, pentru ca tinerele să aibă cu ce se mândri în aceste ocazii.
Întreaga muncă de pregătire a fibrelor se desfăşoară într-un scop precis : transformarea lor în ţesături necesare interiorului locuinţei sau confecţionării pieselor de îmbrăcăminte.
Operaţiile premergătoare ţesutului, răşchiatul, depănatul, urzitul, realizat cu ajutorul unor unelte simple ca : răşchitorul, sucala, vârtelniţa, urzitorul, nu prezintă caracteristici deosebite.
Scoarţă Iovăţ
Paschir Ciresu
Scoarţă Ilovăţ
Cea mai importantă unealtă pentru această fază de lucru este războiul de ţesut.
Documentele din diferite epoci şi descoperirile arheologice atestă existenţa unui tip de război primitiv, cel vertical, din timpuri străvechi. Acest război arhaic apare în diferite părţi ale globului, în două variante. La prima variantă folosită de egipteni şi de romani, firele de urzeală erau prinse la partea de jos pe o vergea orizontală, iar la cea de-a doua, găsită şi în multe aşezări din Mehedinţi, urzeala era întinsă cu ajutorul greutăţilor de lut.
Este interesant de observat şi modul în care se ţesea în antichitate. Dacă la egipteni existau mari ateliere în care erau folosiţi pentru ţesut doar sclavii, din epopeile homerice rezultă că această îndeletnicire se menţinea la greci în cadrul gospodăriei autarhice. Penelopa şi chiar Circe îşi petreceau timpul ţesând frumoase stofe.
Cel mai vechi document grafic care atestă existenţa războiului de ţesut orizontal, întâlnit astăzi în Europa, se află într-un manuscris care se găseşte la Cambridge, datând din secolul al XVIII-lea. In lumea slavă, acest tip de război apare în secolul al X-lea, aşa cum rezultă din săpăturile arheologice. Datorită descoperirilor arheologice de la Garvăn, avem posibilitatea să afirmăm că, în ţara noastră, războiul de ţesut orizontal era cunoscut încă din prima jumătate a secolului al Xl-lea. Acest fapt ne ajută să explicăm marea dezvoltare pe care a avut-o meşteşugul ţesutului la noi.
în Mehedinţi, spre deosebire de zona învecinată a Doljului, meşteşugul ţesutului s-a dezvoltat în cea mai mare parte strict în cadrul gospodăriei ţărăneşti. Nici în partea nordică, in satele aşa-zişilor ,,boieri de Motru" nu s-au dezvoltat ateliere de chilimuri şi nici pe lângă Mănăstirea Strehaia, aşa cum s-a întâmplat la Craiova sau Tismana. In satele mehedinţene, unde ţesăturile au îndeplinit în cadrul interiorului locuinţei mai ales un rol funcţional şi mult mai târziu unul decorativ, fiecare femeie lucra pentru satisfacerea cerinţelor gospodăriei sale. Obiceiul lucrului în comun, pentru realizarea unor scoarţe cu modele mai complicate este de dată recentă şi nu depăşeşte în nici un caz începutul secolului nostru.
Foaie de scoarţă
Scoarţă Bala
Scoarţă Podeni
Clasificate după materialul din care sunt lucrate, ţesăturile din Mehedinţi se împart în mai multe categorii :
1. Ţesături clin lână :
a) ţesături cu urzeală din cânepă sau bumbac şi băteală din lână ,•
b) ţesături cu urzeală din lână şi băteală clin păr de capră.
2. Ţesături din cânepă.
3. Ţesături din bumbac :
a) ţesături din urzeală din cânepă şi băteală de bumbac.
4. Ţesături din in :
a) ţesături cu urzeală clin cânepă şi băteală din in.
5. Ţesături din borangic :
a) ţesături cu urzeală de bumbac şi băteală clin borangic.
Folosind materia primă avută la îndemână creatoarele din Mehedinţi au realizat o gamă. foarte variată de ţesături. Cele mai vechi ţesături sunt din lână, păr de capră, cânepă şi in. îndelunga folosire a materialelor respective, a avut ca urmare o bună cunoaştere a posibilităţilor pe care le oferă acestea, a calităţii lor : trăinicie, fineţe, supleţe. Ca urmare, folosirea combinată a două categorii de fibre textile este foarte frecventă şi face posibilă economisirea unor materiale, adaugă un plus de trăinicie anumitor ţesături şi, în acelaşi timp, oferă posibilităţi de realizare artistică diferite.
Paschir Cireşu
Din punct de vedere al funcţionalităţii, ţesăturile din Mehedinţi pot fi clasificate de asemenea în mai multe grupuri distincte :
a) ţesături pentru acoperit patul sau pentru învelit ;
b) ţesături decorative pentru interior ;
c) ţesături realizate pentru confecţionarea diferitelor piese de port.
d) ţesături legate de obiceiuri.
O clasificare a ţesăturilor se poate face şi după modul de ornamentare, după stil :
a) ţesături cu decor geometric ;
b) ţesături cu decor vegetal;
c) ţesături cu decor zoomorf şi antropomorf;
În multe cazuri motivele decorative sunt combinate — geometric cu vegetal, geometric, cu zoomorf, antropomorf — formând compoziţii complexe, de o vigoare şi naturaleţe rar întâl-nite în arta populară românească.
Deoarece clasificarea după felul materialelor este mai puţin concludentă, considerăm mai utilă prezentarea ţesăturilor după funcţionalitate, ceea ce permite o cunoaştere mai exactă a diferitelor categorii de ţesături specific mehedinţene. în cadrul diferitelor categorii se va face şi o analiză sub aspect decorativ, urmând ca un subcapitol special să prezinte aspectele artistice caracteristice acestor ţesături.
Înainte de a trece la prezentarea diferitelor categorii trebuie să spunem că, sub raportul varietăţii, ţesăturile din Mehedinţi se prezintă în toată zona destul de unitar. Aceleaşi categorii s-au folosit atât în nordul cit şi în sudul judeţului, ceea ce face posibilă tratarea lor în ansamblu. Ceea ce diferenţiază textilele, realizate de muntencele de la Izverna şi Cloşani, de cele dinspre Dunăre este numai cromatica, sobră la nord, vie şi strălucitoare la sud. Oarecare diferenţă este marcată şi prin numărul mai maro al ţesăturilor cu caracter decorativ, realizate din bumbac sau bumbac cu borangic, pe care-1 întâlnim în satele sudice. Cu toate acestea, unitatea ţesăturilor mehedinţene este foarte pregnantă şi se conturează în cadrul Olteniei cu unele trăsături particulare, bine distincte.
Pătură, Cireşu
Categoriile de ţesături realizate în cadrul gospodăriei ţărăneşti din zona mehedinţeană, clasificate după funcţionalitate, nu sunt prea numeroase.
Ţesăturile pentru acoperit patul, confecţionate din lână sau urzeală de cânepă sau bumbac cu băteală din cânepă sunt, sub raportul frecvenţei, cele mai răspândite. O statistică realizată în timpul cercetărilor indică o frecvenţă de 100o/„, ceea ce înseamnă că ele nu lipsesc din nici o gospodărie. Din punct de vedere funcţional aceste ţesături îndeplineau în secolul al XIX-lea un dublu rol, acela de a fi aşternute pe pat, ori de a fi folosite pentru învelit, ceea ce explică frecvenţa lor.
Denumirile sub care le întâlnim sunt : zăveadă, în satele din nordul judeţului, scoarţă, atât în satele din nord cât şi în cele din sud, pătură în zona de coline şi de munte sau chiar velinţă în câteva sate de pe malul Dunării. Termenul cel mai răspândit este cel de scoarţă, care indică uneori şi ţesăturile care se pun pe perete. Diferenţierea după denumire nu indică numai aşezarea geografică în care se întâlnesc, ci ea desemnează categorii distincte ca formă şi uneori chiar ca ornament.
Zăveadă este o ţesătură executată în patru iţe, cu urzeală şi băteală din lână, compusă din trei „foi" (lăţimi de ţesături reunite printr-o cusătură în formă de cheie) având în medie o lungime de 3 m şi o lăţime de 2.80 m.
Având o circulaţie generală în trecut în satele : Izverna, Cloşani, Podeni, Cireşu, Ponoarele, Balta, Nadanova, Crainici, dar restrânsă în prezent, zăveadă era folosită în egală măsură ca aşternut pentru pat ori pentru acoperit în timpul nopţii. Dar, în afară de cele două destinaţii, zăveadă îndeplineşte astăzi în cadrul locuinţei mehedinţene şi o funcţie decorativă, în acest scop, ţesătura are un decor continuu, alternat, de dungi intercalate cu motive geometrice alese cu mâna, dispuse pe orizontală. Culorile cele mai frecvente sunt : roşu, negru, verde şi galben. Un farmec în plus îl constituie faptul că la încheierea celor trei foi ale ţesăturii, de obicei nu se ţine seamă de concordanţa dungilor şi alesăturilor, iar din nepotrivirea acestora rezultă un joc de motive geometrice deosebit.
Pătură, Izverna
(Aveţi nevoie de un webmaster? Click [666]!)
Paschir, Cireşu
În cadrul ţesăturilor decorative pentru interior, se înscriu căpătiiele şi pernele. Cele mai vechi piese din această categorie au fost răspândite pe toată întinderea judeţului, fiind confecţionate din lână. Din punct de vedere al formei ele se prezintă deosebit de unitare, având o lungime de 1,20 m şi o lăţime de 0,50 m. Diferenţierile se produc ca şi în cazul celorlalte textile de casă, în ceea ce priveşte decorul şi, începând cu primele decade ale secolului nostru, în ceea ce priveşte materialul.
Căpătîiele, care au fără îndoială ca scop funcţional crearea unui interior confortabil, au avut paralel şi o importantă funcţie decorativă. In zestrea unei fete intrau între 8—14 căpătâie, folosite pe pat, împrejurul pereţilor sau aşezate în teanc pe ladă, ca decor.
Ştergar, Obârşia Cloşani
În cadrul interiorului locuinţei ţărăneşti din Mehedinţi, masa înaltă, cu patru picioare, a fost introdusă mai târziu, abia în primele decade ale secolului al XX-lea. Din această cauză, faţa de masă sub forma în care apare astăzi este şi ea de factură recentă. Prezentă după această dată, fără excepţie în toate casele ţărăneşti, faţa de masă este o piesă decorativă importantă.
În zona colinară, ţesătura executată în 4 iţe, din bumbac mai gros, uneori din bumbac cu urzeală de cânepă, are la capete două grupuri de dungi sau dungi combinate cu mici alesături realizate cu negru, roşu închis, şi galben închis. Motivele, cromatica şi întreaga factură a ţesăturii amintesc unele piese similare din Transilvania.
În partea centrală şi de sud, satele Livezile, Plopi, Deleni, Petra, Porcina, Vânju Mare. Vlădaia, Pătulele, Oprişor ş.a., feţele de masă formează un ansamblu unitar din punct de vedere decorativ împreună cu cearceafurile şi „măsoaiele de ladă", ţesături cu care se acoperă teancul de pe lada de zestre.
Decorul se compune din grupuri de dungi roşii sau albastre ori carouri în aceeaşi culoare. Cele două foi ale feţei de masă sau cele trei ale măsoaiei de ladă sunt reunite printr-o dantelă realizată cu croşeta ori printr-o cheiţă lucrată cu acul. împrejurul feţei de masă sau numai pe trei laturi ale măsoiei, se montează o dantelă albă croşetată cu colţuri, care formează o terminaţie.
Scoarţă, Ogradena
Din categoria ţesăturilor destinate pentru aşternut şi învelit face parte şi lastaviţa folosită exclusiv pentru copii.
Din punct de vedere al formei, ea se diferenţiază de celelalte, deoarece este compusă dintr-o singură foaie (lăţime de ţesătură). Dimensiunile sunt în medie de 2 m lungime şi 0,55 m lăţime. Ca răspândire teritorială, lastaviţa este caracteristică satelor din nordul judeţului : Izverna, Cloşani, Cireşu, Podeni.
În strânsă legătură cu destinaţia pe care o are, lastaviţa este ţesută totdeauna din lână, pentru a fi plăcută la purtare şi cit mai călduroasă, în decorul ei se observă o grijă deosebită pentru aspectul atrăgător, deoarece tinerele mame ies cu copilul, purtat în spate sau pe umeri, duminica în sat şi se mândresc cu măiestria depusă pentru împodobirea ţesăturii.
Ornamentele cele mai frecvente în stil geometric au ca denumire locală : ,,vergi şi postăicuţe" (dungi alternând cu mici alesături romboidale sau în formă de bobite). Din punct de vedere tehnic lastaviţa este mai complicată, fiind ţesută ,,cu urzeală pitulată" (acoperită complet) şi cu alesături.
Cromatica este vie şi mult mai variată faţă de celelalte ţesături. Culorile frecvente sunt: „piersăciu", ,.liliachiu", verde, negru, galben, roşu, „vânăt", „păratec" formând un ansamblu plăcut, foarte viu nuanţat.
Chilil, Clisura Dunării
Pătura este o altă ţesătură destinată acoperirii patului, care apare sub această denumire în partea nordică a judeţului. Din punct de vedere al materialului şi al tehnicii de lucru, păturile se pot diviza în două categorii :
— pături alese în patru iţe din lână ;
— pături ţesute în patru iţe, cu urzeală din lână şi băteală din păr de capră, date apoi la piuă.
Ambele categorii de pături sunt compuse în cele mai multe cazuri din două lăţimi de ţesătură. Dimensiunile sunt variabile, între 2—1,80 m lungime şi 1,45—1,20 m lăţime. Păturile din păr de capră au fost întrebuinţate cu precădere în satele Obârşia Cloşani şi Brebina, iar altele din jurul Băii de Aramă. Folosirea părului de capră în cadrul anumitor gospodării constituie un indiciu după care se putea defini în trecut o stare materială mai precară.
Din punct de vedere decorativ pătura îndeplineşte acelaşi rol ca şi zăveadă. Fiind o ţesătură folosită mai ales în camerele de locuit, decorul ei este mai simplu şi se mărgineşte de obicei la o alternanţă de dungi dispuse orizontal sau la carouri. Pătura cu „rânduri" confecţionată din lână este bicromă sau policromă. Atunci când creatoarea se rezumă numai la alternanţa a două culori, ele sunt de obicei foarte contrastante : negru şi „piericiu", negru şi verde „aprins", negru şi galben, alb şi roşu când sunt folosite mai multe nuanţe, unde posibilităţile de combinare sunt mai mari, atunci apar şi culorile mai potolite, în ornamentica păturilor din păr de capră apar frecvent culorile : negru, roşu, vânăt, alb şi tonurile naturale de maron şi negru.
Scoarţă, Nadanova
Scoarţă, Bâlvăneşti
Ţesăturile decorative pentru interior, destinate expunerii pe perete în dreptul patului, n-au fost răspândite totdeauna, în toate satele mehedinţene şi au jucat un rol lipsit de importanţă în trecut.
Interiorul din partea nordică a judeţului a cunoscut ţesăturile decorative abia la începutul secolului al XX-lea, fiind caracterizat printr-o mare sobrietate. Primele ţesături folosite la decorarea interiorului şi poate pentru asigurarea unor condiţii sporite de confort au fost identice cu cele de pe pat, fără nici un fel de deosebire în ceea ce priveşte forma, decorul şi cromatica. Pe măsură însă ce planurile locuinţelor ţărăneşti s-au amplificat prin adăugarea unei camere de oaspeţi, ţesăturile decorative, cler urnite cu un termen general „scoarţe", au început să fie lucrate special în scop ornamental. Faptul a avut ca urmare o mai mare grijă pentru îmbinarea culorilor, amplificarea rândurilor de alesături şi reducerea registrelor de dungi orizontale, apariţia unor motive decorative noi, vegetale, antropomorfe şi zoomorfe neîntrebuinţate până atunci.
Astfel, apar în urmă cu cea 70 de ani în sate ca Ilovăţ, Bala, Nadanova, Podeni, Cireşu, o serie de scoarţe la care dungile sunt intercalate de motive alese cu mâna, denumite poduri, postăicuţe, şerpişori, şerăpău, pistornic, călăreţi, cai, zale, dinţi de ferestrău, care alternează ritmic de la un capăt la altul atât din punct de vedere al repartizării ornamentelor, cât şi al culorilor.
Ştergar, Obârşia-Cloşani
O piesă care a îndeplinit în cadrul interiorului locuinţei ţărăneşti, timp de aproape un secol şi jumătate, un important rol decorativ, a fost ştergarul. Cu toate că astăzi aproape că nu ne putem imagina un interior ţărănesc fără petele luminoase ale ştergarelor albe pe pereţi, ele nu sunt prea vechi şi nici nu au fost răspândite şi apreciate în mod egal în toate zonele ţării.
În Mehedinţi, ştergarul ca piesă decorativă de interior, apare în primele decade ale veacului al XIX-lea, mai întâi în satele din zona Câmpiei dunărene, unde bumbacul a pătruns de timpuriu, iar arhitectura locuinţei a evoluat mai rapid. Ca şi în cazul scoarţelor, expunerea ştergarului cerea suprafeţe disponibile şi mai multă lumină pentru a putea fi văzute. La început un singur ştergar aşezat la icoană constituia podoaba acestor interioare. Treptat, numărul lor a crescut, prin aşezarea unui ştergar la oglinda din casa curată, apoi a unor ştergare ferestrelor, pentru ca la sfârşitul veacului, într-unele case ele să se aşeze de jur-împrejurul pereţilor.
Această modă a ştergarului s-a reflectat în mod favorabil şi asupra structurii piesei în sine. Dacă primele ştergare nu depăşeau dimensiunea de 1,20 m lungime şi 0,50 m lăţime, fiind ţesute în două iţe din cânepă cu bumbac, având ca decor câteva dunguliţe, treptat ele au ajuns până la 2,50 m lungime şi 0,65 m lăţime. Aceste ştergare ţesute din bumbac fin sau din bumbac cu borangic devin somptuoase, prin decorul bogat de la capete, fie ales în diferite culori, fie ţesut în ,,şăbace", din aceleaşi culori. La capete, ciucurii împletiţi în diferite forme constituie o terminaţie decorativă.
Pe la începutul secolului nostru, în aceeaşi parte a Mehedinţiului, apar ştergarele cu motive brodate, mai puţin impresionante decât primele.
Decorul este de cele mai multe ori geometric sau cu motive arhaice, ca : pomul vieţii, însoţit de păsărele, care printr-o metamorfoză sunt plasate ceva mai departe de ele, viţa de vie cu aceleaşi păsări, motivul solar în diferite forme. Uneori, ca un ecou al schimburilor culturale cu zona învecinată a Doljului, în ornamentica ştergarelor din sud, apar reprezentări de femei cu rochii malacov şi umbreluţe, călăreţi în costume de cavaleri-turci cu iataganele în mână. Ca elemente recente, motivele vegetale liber desenate încep să pătrundă cu precădere în compoziţiile decorative ale ştergarelor brodate.
Cromatica ştergarelor mai vechi este redusă la două sau trei culori : roşu, negru, albastru. Treptat apar însă culori mai vii, în special la broderii : galben, verde, albastru deschis.
Spre deosebire de sud, satele din nord au adoptat mai târziu ştergarul ca piesă decorativă de interior, preferind timp îndelungat ca decor culmea cu haine, aşezată în dreptul patului. Ştergarul a jucat de aceea un rol mai puţin important, fiind mai simplu, ţesut din bumbac gros, cu câteva dungi mărunte ori alesături la ambele capete în roşu şi negru. Ştergarul de dimensiuni mici, cea 1,20 m lungime, ţesut în două sau în patru iţe, se aşeza numai îa icoană şi abia mai târziu la oglindă. Rezultă de aici că, ştergarul cu motive florale liber desenate pe care-1 întâlnim astăzi în multe clin aceste sate este de factură târzie, începutul secolului nostru, şi n-are prea mare însemnătate în arta populară mehedinţeană. O serie de ştergare, frumos împodobite cu mici alesături în negru şi roşu, au fost iniţial ştergare de cap, care nu s-au mai purtat la un moment dat, fiind scoase din modă.
Tot pe la începutul secolului nostru au început să se ţese în mod special şi perdelele, piese necunoscute în trecut interiorului locuinţei ţărăneşti, din cauza ferestrelor foarte mici ale caselor. Fiind ceva mai recente decât ştergarele, sunt influenţate de acestea, în sudul judeţului perdelele au fost ţesute cu dungi sau carouri albastre şi roşii având pe margine uneori un rând de alesătură. Pe o treaptă superioară a evoluţiei, ornamentul în „şăbace" a fost preluat de pe ştergare şi transpus pe perdele.
În partea colinară perdelele sunt, ca şi ştergarele, mai recente şi cu aspect deosebit de simplu.
Ştergar, Bâlvăneşti
Scoarţă, Vânju Mare
În cromatica scoarţelor compuse de obicei din două lăţimi de ţesătură, cusute peste muche, apar culori vii, în combinaţii armonioase dintre care cele mai frecvente sunt : negru, roşu, alb, verde, vişiniu, „piersăciu", „vânăt", galben. Se observă, în cromatica acestor scoarţe, o preferinţă pentru spaţiile închise, mărginite de spaţii luminoase — negru şi alb, roşu şi alb, verde şi alb. Ca o caracteristică a acestei părţi a judeţului apare frecvent culoarea verde în combinaţie cu albul şi galbenul, pe care nu le întâlnim în această formă în zona învecinată a Gorjului.
Scoarţă, Balta
Într-unele sate cum sunt Podeni sau Cireşu. În tehnica şi decorul scoarţelor apar elemente noi ca ţesutul în mai multe iţe, ţesutul cu ochiuri şi carouri policrome. Contextura acestor scoarţe se aseamănă mult cu betele specifice zonei, de uncie pare să se fi inspirat creatoarele. Culorile predominante sunt de obicei negrul şi verdele.
Scoarţă, Bâlvăneşti
În satele din apropierea Dunării şi în partea centrală, către începutul secolului nostru încep să se aştearnă pe paturi cearceafuri ţesute din bumbac, compuse din două sau trei lăţimi de ţesătură. Cele mai vechi erau decorate cu grupuri de dungi sau carouri albastre, vopsite cu „lulachiu". Altele au fost decorate cu roşu. pe părţile laterale, cearceafurile aveau o dantelă executată cu croşeta. La sfârşitul primelor decade ale acestui secol, la unele ţesături apar pe marginile laterale, ca un chenar, motive geometrice alese cu mâna sau motive vegetale cusute în ,,muşte". Nuanţele cele mai răspândite pentru realizarea decorului au fost : negru, albastru şi roşu.
Scoarţă, Clisura Dunării
În satele din sudul Mehedinţiului, scoarţa a jucat încă din a doua jumătate a sec. al XIX-lea un rol deosebit. Dezvoltarea mai rapidă a planurilor de locuinţă şi crearea unei încăperi destinate oaspeţilor, mai ele timpuriu, a pus la dispoziţie spaţii libere în care se puteau etala ţesăturile cu caracter decorativ. Legăturile şi schimburile culturale, care au avut loc cu spaţiile de dincolo de Dunăre, cu lumea turco-persană în care scenele de vânătoare, grădinile, reprezentările fitomorfe şi zoomorfe erau transpuse pe frumoase covoare şi-au spus cu-vântul, îmbogăţind repertoriul motivelor şi al cromaticii. Trecute prin filtrul satelor din sudul Mehedinţiului, aceste imagini s-au simplificat, păstrând numai unele contururi fără semnificaţie ; cămila s-a transformat într-un triunghi, coada păunului într-o linie frântă, piscurile munţilor într-un zigzag ş.a.m.d. Păstrând totuşi unele valenţe simbolice, aceste motive preluate şi adaptate gustului local, pot fi recunoscute după o descifrare atentă de orice specialist şi interpretate ca atare.
Chilim, Gruia
Un loc deosebit în evoluţia textilelor decorative clin lână, din partea sudică a Mehedinţiului, îl ocupă scoarţa cu motive geometrice romboidale. Ea reprezintă, pe scară evolutivă, o treaptă de trecere de la ţesăturile mai vechi, cu ornamentaţie continuă, spre chilimurile şi covoarele cu câmp şi motiv central delimitate de un chenar. Apărute probabil pe la mijlocul veacului al XIX-lea, aceste scoarţe au câmpul întreg acoperit cu motive geometrice de dimensiuni diferite, care se îmbină unele într-altele fără a marca începutul sau limitele motivelor.
Provenind dintr-un vechi sistem de ornamente de tradiţie egipteano-bizantină, rombul apare în scoarţele din sudul judeţului Mehedinţi în două forme : rombul concentric dinţat, răspândit de altfel în toată câmpia Dunării şi ca ocombinaţie de motive geometrice în meandru sau zigzag, în cadrul căreia rombul este nelipsit
Cromatica scoarţelor decorative din sudul judeţului, mai ales a celor apropiate de Dunăre, Dârvari, Branişte, Obârşia de Câmp, Gârla Mare, Gruia, Izvoarele, Pătulele, Gogoşu, Bistreţu, Crivina, Hinova, este mai potolită pentru ţesăturile de la sfârşitul veacului trecut — vişiniu, bleumarin, bej, albastru — şi mult mai vii pentru cele recente. Din punct de vedere al tehnicii, al motivelor decorative şi al cromaticii, ele fac parte din familia mare, foarte unitară, a textilelor din Câmpia Dunării. Unele accente cromatice sau unele interpretări ale motivelor le apropie însă de ţesăturile din partea centrală a judeţului, care sunt o îmbinare între ceea ce are mai specific zona colinară şi aceea de câmpie.
Velvnita, Vânju Mare
După cel de-al doilea război mondial prefacerile profunde care s-au petrecut in modul de viaţă al oamenilor, dezvoltarea impetuoasă a industriei, au avut ca rezultat schimbări importante şi în concepţia cu privire la interiorul locuinţei şi confort. Pătrunderea masivă a produselor industriale — mobilier, obiecte de uz gospodăresc ţesături ieftine şi durabile — au schimbat aspectul interiorului aproape în întregime. Apariţia tapetelor colorate a condus la scoaterea din uz a ştergarelor, scoarţele folosindu-se pentru aşternut pe podelele din scândură sau chiar pe parchet. Acest fapt a avut ca efect folosirea vechii îndeletniciri a ţesutului pentru alte scopuri. în acest context se lucrează numai două categorii de obiecte : acelea care din punct de vedere funcţional corespund noilor cerinţe sau cele care se menţin prin tradiţie. Această din urmă categorie este formată de ţesăturile legate de obiceiuri: nuntă, cumetrie, înmormântare. Piesele destinate celor mai fericite evenimente din viaţă, nunta sau cumetria, sunt ştergarele care se oferă mesenilor, rudelor apropiate, naşilor şi chemătorilor. Fiind vorba de obiecte pe care le vede întreaga comunitate şi cu care familia miresei trebuie să se mândrească, ştergarele destinate acestui scop sunt ţesute din bumbac fin sau bumbac cu borangic şi sunt mai bogat împodobite. Din punct de vedere al stilului şi cromaticii sunt asemănătoare cu cele destinate împodobirii interiorului.
Piesele pentru înmormântare, „foaia de tron" — o foaie de scoarţă ţesută anume — , ..peşchirele" — şervetele care se împart la înmormântări — sunt de asemenea lucrate cu grijă.
Foaia de tron, cu o lungime de cea 2 m, este ţesută din lână în patru iţe cu dungi şi motive geometrice alese cu mâna. Cromatica potrivită cu destinaţia este ceva mai potolită : negru, roşu-închis, alb, verde închis.
Peşchirele, şervete lungi de cea 0,50 m, au un decor simplu format din două-trei grupuri de dungi şi alesături mărunte dispuse la ambele capete. Coloritul este mai sumbru în comparaţie cu cel al ştergarelor de nuntă şi de interior şi numai în două-trei nuanţe : roşu-închis, negru, albastru-închis şi galben.
Velvnita, Izverna
Vâlnic
Proboadă, Izverna
O categorie importantă de ţesături, care se lucrau intens în trecut, au fost cele destinate a fi transformate în piese de îmbrăcăminte.
Pânza pentru ii şi cămăşi, ţesută în două iţe din bumbac, cânepă, in sau cânepă cu bumbac, se lucra în cantităţi mari în fiecare gospodărie. Materialul era în funcţie de destinaţie : mai fin pentru costumele de sărbătoare, cu cânepă pentru zilele de lucru. După ţesut, pânza era înălbită prin uscare repetată la soare.
Ştergarele de cap purtate în tot judeţul au fost ţesute în două sau patru iţe. Cele mai vechi lucrate din in sau bumbac, aveau ca simplu decor câteva dungi realizate dintr-un fir mai gros. Ulterior s-a produs o diferenţiere între nord şi sud. Cârpele de cap din zona coli-nară s-au ţesut cu câteva dungi la capete şi mici motive alese cu roşu şi negru sau motive alese, răspândite pe „trup". Aceste piese de reală valoare artistică cereau pricepere şi îndemânare deosebită ţesătoarelor. Cârpele de cap din partea centrală şi sudică a judeţului au fost ţesute în două iţe din bumbac fin sau, mai recent din borangic, fiind alese cu motive ajurate. Denumite mai târziu şi „marame" aceste ţesături s-au dat şi în dar la nuntă.
Ţesăturile cu caracter decorativ pronunţat, realizate prin alesături sau prin alternarea culorilor, sunt cele executate din lână, destinate să îmbrace partea de jos a corpului : „creţuri", vâlnice, catrinţe, oprege.
Privite în ansamblu, ţesăturile de casă din judeţul Mehedinţi sunt, în general, unitare. Ele se încadrează în familia textilelor caracteristice Olteniei, de care se diferenţiază printr-o mai mare sobrietate în ornamentică şi culoare. Sub aspect artistic ele ating, tocmai din această cauză un rafinament deosebit, demonstrând talentul şi măiestria creatoarelor populare din această parte a ţării, îmbogăţind patrimoniul artistic românesc.
Vărguţe pe câmpul vâlnicului
Cârpă de borangic, Ilovăţ
Cârpe de cap, Vânju Mare
Lutul cules din coastele dealurilor, dospit în ogradă, frământat în picioare, modelat cu palmele, uscat de soare sau ars în cuptoare speciale coboară multe milenii înaintea erei noastre, la obârşia încă destul de ceţoasă a neoliticului, revendicându-şi mereu, până în feudalism, dreptul de incontestabil document al prezenţei noastre statornice în spaţiul carpato-danubian.
Metaforic vorbind, meşterii olari au dat lutului viaţă. Prin graiul lutului noi suntem în măsură de a dialoga cu un timp imemorial şi de a ne cunoaşte mai bine strămoşii, de a înţelege mai bine limbajul formelor şi ornamentelor ridicate de creativitatea populară la rangul danubiano-pontic.
Ceramică preistorică
Cercetările arheologice ne-au prilejuit cunoaşterea unui număr destul de însemnat de aşezări mehedinţene în care s-au descoperit obiecte sau fragmente ceramice încă din epoca neolitică aparţinând culturilor Starcevo-Criş, Vinca-Turdaş, Sălcuţa şi Coţofeni. Aceste aşezări sunt localizate îndeosebi în ostroavele Dunării — ca cele de la Ostrovul Banului, Ostrovul Simian, Ostrovul Corbului şi Ostrovul Mare — şi pe firul fluviului —, ca cele de la Hinova, Balta Verde, Gârla Mare sau Salcia. Câmpul ornamental este realizat prin diferite tehnici : incizare — linii incizate dispuse paralel sau în reţea —, impresiuni, aplicaţii în relief şi uneori pictură. Ca motive ornamentale domină geometrismul de o uimitoare putere de stilizare pentru meşterul olar preistoric — motive geometrice unghiulare, romboidale şi meandrice —, brâuri în relief, decorul „în spic", „căprior", „solzi de peşte" şi benzi umplute cu puncte şi şenţuleţe lustruite, ce anunţă tehnica pliseului, caracteristică culturii Vinca-Turdaş.
Ceramica epocii bronzului, atestată arheologic la Ostrovul Corbului, Ostrovul Mare, Balta Verde, Hinova, Gruia, Salcia, Vânjuleţ, Eşelniţa şi Gârla Mare.
Cea mai importantă cultură a epocii bronzului pare a fi cultura Gârla Mare care se integrează unui complex cultural vast ce cuprindea Dunărea panonică şi nord-vestul Balcanilor.
Cultura Gârla Mare se caracterizează printr-o ceramică de o uimitoare bogăţie ornamentală, vădind un rafinat gust artistic al meşterilor olari, ce nu ar fi exclus să însemne, în planul esteticului, o reflectare a unei „excepţionale" bunăstări a locuitorilor.
Analizând câmpul ornamental al ceramicii aparţinând culturii Gârla Mare, D. Berciu se vede îndreptăţit să vorbească despre un adevărat principiu estetic de care sunt stăpâniţi meşterii olari, de aşa-numitul „horror vacui" (oroare de spaţiul gol), care în ornamentarea vaselor au folosit mai multe instrumente, noi văzând în acestea un prim început de inventar mai bogat într-o accepţie, în sens restrâns, a cuvântului.
Purtătorii culturii Gârla Mare încheie în preajma anului 1200 î.e.n. epoca bronzului pe teritoriul Mehedinţiului şi anunţă începutul epocii fierului (Hallstatt).
Debutul în epoca fierului, cel puţin până în stadiul actual al cercetărilor, îl face materialul ceramic recoltat de la Ostrovul Banului de lângă Gura Văii, caracterizat printr-o ceramică neagră, cu luciu metalic, care se impune mai mult prin eleganţa formelor decât prin diversitatea şi abundenţa ornamentelor, specifică hallstattului din perioada de început a epocii fierului (800—600 î.e.n.) şi atribuită din punct de vedere etnic tracilor.
Tot din această epocă provine şi materialul ceramic recoltat din aşezările de la Eşelniţa, Orşova, Turnu Severin, Ostrovul Simian, Ostrovul Corbului, Ostrovul Mare, Balta Verde, Gruia, Gârla Mare, Salcia (aşezări înşirate de-a lungul Dunării), Sura, Vânjuleţ şi Bâlvăneşti (aşezări situate pe firul unor râuri).
In necropola de la Eşelniţa s-a descoperit o ceramică aparţinând hallstattului târziu (600—400 î.e.n.) care relevă o puternică întrepătrundere a culturilor tracică şi ilirică. De o excepţională importanţă pentru dezvoltarea ulterioară a ceramicii este utilizarea ,,roţii olarului". Ceramica lucrată la roată a fost introdusă pe teritoriul Mehedinţiului în secolul al V-lea î.e.n.
In cea de-a doua epocă a fierului, cuprinsă aproximativ între anii 400 î.e.n. şi 100 e.n. se dezvoltă latene-ul dacic.
Ceramica specifică acestei perioade a fost recoltată de la Ogradena (în punctul „Răzvrata"), Orşova, Turnu Severin (cu aşezarea din castru şi cele din sudul şi vestul oraşului), Ostrovul Simian, Ostrovul Corbului, Ostrovul Mare, Hinova, Gârla Mare, Gruia, Salcia, Sişeşti, Bobaiţa, Balta Verde, Cireşu şi Schela Cladovei.
Ceramica latene-ului dacic îşi are obârşia în culturile anterioare, peste care s-au suprapus unele influenţe celtice şi romane. Ca tehnici de lucru întâlnim utilizarea în paralel a ceramicii lucrate cu mâna şi la roată.
Formele vaselor sunt cele dezvoltate sau perfecţionate din culturile anterioare la care se adaugă cuceririle noilor culturi : în special fructiera şi ceaşca dacică.
Ornamentica ceramicii latene-ului dacii, este şi ea destul de bogată, în linii mari, distingem două stiluri de ornamentare (nu dispunem de material local ca să putem vorbi de o ceramică pictată sau grafitată, adică a zgârierii vasului după ardere) :
— stilul reliefului : brâie alveolate dispuse vertical şi orizontal, butoni conici, cilindrici şi rotunzi ;
— şi stilul inciziei : linii drepte, valul, punctul sau „brăduleţul", executate cu pieptenul, în pragul erei noastre, şi mai cu seamă după anul 106, când Dacia devine provincie romană, ceramica autohtonă a fost puternic înrâurită de cea romană, sinteza daco-romană stând la baza formării ceramicii populare româneşti.
Materialul ceramic, fie el şi fragmentar, descoperit în special în castrele Dierna şi Drobeta, sunt dovezi peremptorii ale continuităţii populaţiei autohtone : ceramica de tip dacic continuă să fie fabricată alături de cea de import, romană, având loc o simbioză între cele două culturi.
Cu timpul, ceramica romană, impresionând pe meşterii locali autohtoni, a început să fie imitată de aceştia, dezvoltând astfel o nouă etapă a olăriei preistorice, aceea de tip daco-roman.
Odată cu extinderea Imperiului bizantin până la Dunăre, asistăm la o puternică influenţă a olăriei venită din Bizanţ, care aduce tehnica smalţului, de culoare verde sau galbenă, influenţă ce va dăinui până în plin ev mediu românesc.
Ulcior de Şisesti
Oţetar de Şişesti
Cuptor îngropat din Şişesti
În Mehedinţi meşteşugul olăritului nu se rezumă doar la centrele ceramice Simian (azi dispărut) şi Şişeşti, aşa cum au susţinut până acum toţi cercetătorii. Chiar dacă memoria colectivităţii nu mai poate preciza dacă acest meşteşug era vreodată practicat de locuitorii satului sau ai satelor din împrejurimi, unele toponimice ne vin, însă, în ajutor. Astfel, la Baia de Aramă şi Bâltanele (comuna Greci) există câte un cătun denumit ,,Ularii" şi, respectiv ,,Olarii" ; la Gârniţa, pe raza actualei comune Prunişor, există un loc numit „Olăriţa" ,- la Fântâna Domnească un pârâiaş dintr-o vale se numeşte „Ogaşul olarilor" ; într-o hotărnicie din 1650 a boierilor orânduiţi să aleagă hotarele moşiei Stângăceaua întâlnim toponimicul ,,Cotul olarului" ; iar într-o poruncă a Divanului Craiovei către ispravnicii de Mehedinţi din 18 iulie 1770, referitoare la descrierea hotarelor moşiei moşneneşti a Severinului, un semn de delimitare a moşiei se numeşte „Fântâna cu olane".
Prima statistică cunoscută de noi privitoare la meşteşugul olăritului în Mehedinţi este ,,catagrafia" economică a judeţului întocmită în anul 1832, unde sunt consemnate 15 centre.
După mai bine de o jumătate de secol, într-un caiet de însemnări al boierului Dimitrie C. Butculescu aflăm că în 1883 existau un număr de peste 800 olari, concentraţi în cinci centre.
Statistica destul de recentă privitoare la centrele de olărit din ţara noastră, întocmită de Barbu Slătineanu pe baza datelor trimise de primării, menţionează două centre : Glogova {cu 30 de olari, 2 fabrici şi 15 cuptoare) şi Şişeşti (cu 52 de olari, o fabrică şi 52 cuptoare).
De curând, cercetând toate satele din Mehedinţi, am avut marea revelaţie de a descoperi încă un centru ceramic : satul Valea-Rea din comuna Căzăneşti. Până acum câţiva ani (3—10 ani) în Valea-Rea (azi Valea Coşuştei) mai lucrau şase olari.
Consemnarea unor toponimice, documente de arhivă, date statistice, monografii sau observaţii directe, pe teren, sunt dovezi peremtorii ale existenţei în Mehedinţi a mai multor centre ceramice, localizate îndeosebi în podişul mehedinţean şi piemontul Metrului, centre care produceau o ceramică de străveche tradiţie în spaţiul carpato-danubian.
Ulcior de Şişesti
Vase de Şişeşti
Dacă centrul ceramic Simian şi-a prelungit agonia până în primele două-trei decenii ale secolului al XX-lea prin singurul meşter olar Ion Ghenciu, iar cel de la Valea-Rea (Căză-neşti), până acum câţiva ani prin şase meşteri, toţi trecuţi de 60 de ani, centrul ceramic Sişeşti continuă, singular, gloria de odinioară a artei lutului în actualul teritoriu administrativ al Mehedinţiului. La Sişeşti, unde până cu puţini ani în urmă erau vreo 15 meşteri olari, în prezent activează numai loniţă Traşcă, în vârstă de 70 de ani şi Marin Titu, în vârstă de 52 de ani; la Noapteşa, însă, satul aparţinător comunei Sişeşti, activează un număr de 28 de olari.
Până la începutul veacului nostru pământul pentru oale se culegea din dealul Gârdoaia, de la locul numit „Toaca de arie", în prezent el este scos din coastele dealului Bora, de la locul numit „Mârzaci". Din straturile acestui pământ, numit de olari „meşuri", se alege caolinulr pământ de culoare albă, care se transporta cu carele (azi şi cu roabele) în curtea olarului. Aici el se depozitează într-o groapă pentru dospit, tocându-1 şi stropindu-1 cu apă până ce se face mărunt.
Ulcior de Şişeşti
Când se consideră că este îndeajuns de dospit, se ia un ,,vrau", adică o cantitate cât încape într-o postavă (sau troacă). Vraul se calcă în picioare şi se frământă cu mâinile până devine unsuros. Atunci se amestecă de vreo 5—6 ori cu nisip adus de la locul numit ,,humărie", fără nici un fel de impurităţi. Pasta astfel preparată este tăiată în bucăţele, „în boboloaşe". Aceste boboloaşe, frământate încă o dată în palmele olarului, pentru a-i scoate ultimele impurităţi, se aşază pe roată pentru a i se imprima forma dorită. După ce se „înflorau", vasele se aşezau pe policioare pentru a se zvânta şi usca.
După uscare se transportă la cuptor pentru a fi arse. Oalele se aşază de jur-împrejurul •cuptorului, puţin înclinate. Vasele mari se aşază pe vatră, iar cele mici la suprafaţă. Ulcelele se aşază de multe ori în vasele mari — cum face de obicei loniţă Traşcă —pentru a primi o culoare mai albă, lăptoasă.
Arderea durează aproximativ zece ore, mai exact până când iese „bungineala" (un fum negricios) şi la suprafaţă oalele devin roşii, ca jeraticul. După răcire, oalele se aşezau în căruţe şi se transportau la târguri, bâlciuri şi sate. Olarii din Sişeşti îşi desfăceau produsele îndeosebi în oraşele Drobeta-Turnu Severin, Vânju Mare, Strehaia, Calafat şi în satele din podişul Mehedinţi, Câmpia înaltă a Bălăciţei, Câmpia Blahniţei şi până în nord-vestul Câmpiei române (satele din jurul Filiaşului şi Calafatului). In satele din câmpie, oalele se dădeau, pe „boabe" (cereale), iar în cele de munte pe brânză, lână, fasole şi bani.
Putinei de Şişeşti
Centrul ceramic Sişeşti produce următoarele obiecte : oale, ulcele, borcane, urcioare, străchini, sacsii, olane.
Unele obiecte ceramice se făceau pentru anumite sărbători şi evenimente mai importante din viaţa oamenilor. Astfel, pentru „Joimari" se luau numai ulcele de cinci la cap, pentru „moşii de piftii" numai străchinuţe de cinci la cap, iar la „Sărindar", când omul încă în viaţă îşi făcea pomană (atât obiecte de pomană cât şi masa de pomană) trebuia să dea de pomană şi unele obiecte din ceramică : 22 ulceluţe de cinci la cap, 22 străchinuţe de cinci la cap, trei ulcele de cinci la cap, două urcioare şi două borcane.
Oala de Şişeşti
Vasele de Sişeşti se caracterizează printr-un câmp ornamental de o uimitoare simplitate. Pe fondul ocru-gălbui, în partea superioară a vaselor, se făceau „înfloriturile". Printr-o mişcare lentă a roţii olarului, cu „feştelicul" sau „boielnicul" (pensulă din păr de porc) se aplică un decor în culoare siena naturală. Ca motive ornamentale întâlnim liniile concentrice, meandrul plin conţinu circular şi meandrul simplu fragmentar. Alături de aceste figuri geometrice se mai întâlnesc, foarte rar, şi „brăduţul", motiv arboricol, cu o largă circulaţie atât în arta populară, cât şi în folclorul românesc, apoi spirala.
Până în primele decenii ale secolului nostru olarii din Sişeşti foloseau destul de frecvent la vasele mari tehnica reliefurilor. După ce vasul se zvânta puţin (se întărea), olarul aplica ,,şer-puiturile" : butoni şi brâuri alveolate, între ele aplicând diferite figuri geometrice, dintre care cele mai des întâlnite sunt romburile. Ceramica de Sişeşti prezintă afinităţi cu unele centre ceramice din vestul României şi în special cu cele din Gorj şi Banat, atât prin ornamentică cât şi prin formă. Frumuseţea formei ceramicii de Sişeşti a fost relevată pentru întâia oară de Barbu Slătineanu : „Vasele au o faţă aspră şi o formă foarte curată, de o eleganţă desăvârşită. Asprimea feţei nu este o neglijenţă a olarului ci, dimpotrivă, un mijloc de decorare. Adevăratul element decorativ al vaselor rămâne frumuseţea desăvârşită a formelor".
Ulcior de Şimian
Ulcior de Glogova
La Simian, centru dispărut încă de la sfârşitul secolului al XlX-lea, se confecţiona o-ceramică neagră, cu rădăcini ce coboară în hallstatt sau în latene-ul dacic. De la Simian ne-au rămas extrem de puţine vase. în afara celor deja cunoscute, datorate în special lui Barbu Slătineanu, recent am găsit încă două obiecte în colecţiile profesorului Mihai Buracu şi flocloristului Gh. N. Dumitrescu — Bistriţa.
Barbu Slătineanu, observă că centrul ceramic Simian ,,a deservit, probabil, cândva, nevoile castrului şi a devenit cu timpul un centru de olărie bizantină, înainte de a ajunge un centru românesc".
Din aceeaşi sursă aflăm că la Simian s-a dezvoltat ,,o olărie cu reliefuri sau cu pastilaj", vasele zoomorfe şi cele cu decoraţie animală (şerpi, lei etc.) fiind destul de obişnuite. Oalele erau smălţuite, fără angobă, de obicei în verde închis.
In Mehedinţi, ceramica de provenienţă sau de influenţă bizantină a fost colectată şi din săpăturile arheologice de la Vodita şi Drobeta-Turnu Severin, datorate în cea mai mare parte profesorului Al. Bărcăcilă.
Ca motive ornamentale predomină animale stilizate — şerpi, păsări, balauri, vulturi etc. — sau forme geometrice simple — cercuri, unghiuri cu vârful în jos, virgule, linii paralele.
Vas de murături
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI ÎN PERIOADA 1.I – 31.XII. 2009
Exporturile de bunuri (FOB), au fost în perioada 1.I – 31.X.2009 de 106759 mii euro, în scădere faţă de perioada corespunzătoare din anul 2008 cu 41066 mii euro.
Ponderea cea mai mare o deţin exporturile de "Mijloace de transport" cu 69,39% (74075 mii euro).
Pe locul următor s-au situat în această perioadă exporturile de "Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele" cu o pondere de 7,65% (8165 mii euro).
Importurile de bunuri (CIF) derulate în perioada 1.I – 31.X. 2009 au fost de 75621 mii euro, în scădere faţă de perioada corespunzătoare din anul 2008 cu 28905 mii euro.
În această perioadă cea mai mare pondere au deţinut-o importurile de " Mijloace de transport " cu 31,65%(23933 mii euro).
Pe locul următor s-au situat importurile de " Maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi imagini " cu o pondere de 26,39%(19957 mii euro).
Unităţile de cazare turistică au înregistrat în luna decembrie 2009 un indice de utilizare netă a locurilor de cazare de 12,3%, în scădere faţă de luna decembrie 2008 cu 3,4 puncte procentuale.
Faţă de luna decembrie 2008 numărul turiştilor a scăzut cu 218 persoane (2602 turişti în luna decembrie 2009 faţă de 2820 în luna decembrie 2008). Numărul zilelor de cazare a scăzut cu 1227 (5227 în luna decembrie 2009 faţă de 6454 în luna decembrie 2008).
Faţă de luna noiembrie 2009 indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a scăzut cu 17,3 puncte procentuale la unităţile aflate în funcţiune.
Efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii decembrie 2009 a fost de 45531 persoane, în scădere faţă de luna anterioară cu 499 persoane. Faţă de luna decembrie 2008 scăderea a fost de 4803 persoane (9,5%).
Câştigul salarial mediu brut realizat în luna decembrie 2009 de salariaţii din judeţul Mehedinţi a fost de 1808 lei , mai mic cu 215 lei / salariat faţă de cel realizat la nivelul ţării.
Câştigul salarial mediu net realizat de salariaţii din judeţul Mehedinţi în luna decembrie 2009 a fost de 1326 lei, mai mic cu 151 lei / salariat faţă de cel realizat la nivelul ţării.
Comparativ cu luna noiembrie 2009, la nivelul ţării, câştigul salariul mediu brut a crescut cu 157 lei/salariat (8,4%). În judeţul Mehedinţi caştigul salarial mediu brut a crescut cu 208 lei/salariat.
Indicele câştigului salarial real, calculat la nivelul ţării ca raport între indicele câştigului salarial mediu nominal net şi indicele preţurilor de consum a fost în luna decembrie 2009 de 107,8 % faţă de luna precedentă şi de 132,0% faţă de luna octombrie 1990, cu 9,5 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat la sfârşitul lunii noiembrie 2009.
Numărul şomerilor înregistraţi în judeţul Mehedinţi la sfârşitul lunii decembrie 2009 a fost de 17363 persoane (din care 7126 femei) în creştere cu 546 persoane faţă de luna anterioară şi cu 5934 faţă de luna decembrie 2008.
După nivelul de instruire cei 17363 şomeri se grupează astfel:
- studii universitare –803 persoane,
- cu studii liceale şi post liceale – 4082 persoane,
- cu studii primare, gimnaziale sau profesionale – 12478 persoane.
Din cei 17363 şomeri, 12675(73,0%) provin din sectorul privat.
Numărul şomerilor indemnizaţi la sfârşitul lunii decembrie 2009 era de 7367 persoane, în creştere cu 501 persoane faţă de luna anterioară .
Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii decembrie 2009 era de 9996 persoane(57,6% din totalul şomerilor înregistraţi), în creştere faţă de luna anterioară cu 45 persoane.
Rata şomajului în judeţul Mehedinţi la sfârşitul lunii decembrie 2009 a fost de 14,1%(15,5% la bărbaţi şi 12,5%la femei ).
Faţă de luna noiembrie 2009 rata şomajului a crescut cu 0,4 puncte procentuale. Faţă de luna decembrie 2008 creşterea este de 4,8 puncte procentuale.
Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18-62 ani a fost în luna decembrie 2009 de 9,3 % în judeţul Mehedinţi, faţă de 5,1 % la nivelul ţării.
Numărul mediu al pensionarilor din sistemul asigurărilor sociale de stat, înregistraţi în judeţul Mehedinţi în trimestrul III al anului 2009 a fost de 58607 persoane, în creştere cu 183 persoane faţă de trimestrul anterior.
Pensia medie a fost în trimestrul III 2009 de 670 lei, în creştere cu 4 lei faţă de trimestrul anterior şi cu 141 lei faţă de trimestrul al III lea al anului 2008.
Numărul agenţilor economici cu capital străin ce s-au înmatriculat în judeţul Mehedinţi în anul 2009 a fost de 39 cu un capital social de 23,5 mii lei (echivalentul a 7884,0 dolari SUA sau 5464,4 euro).
Faţă de anul 2008 numărul acestora a scăzut cu 22 unităţi.
Activitatea de protecţie a consumatorilor în anul 2009, s-a concretizat în 1950 acţiuni de control, în cursul cărora au fost identificate produse neconforme cu prevederile legale în valoare de 5477987,9 lei.
Pentru abaterile constatate au fost aplicate amenzi în valoare de 2807990,0 lei.
Fenomenele demografice au avut următoarea evoluţie în anul 2009 , comparativ cu anul 2008:
- numărul născuţilor vii a fost de 2937 (mai mare cu 316);
- numărul persoanelor decedate a fost de 4075 (mai mic cu 72);
- sporul natural a continuat să fie negativ (-1138 persoane);
- numărul căsătoriilor a fost de 1796 (mai mic cu 40);
- numărul divorţurilor a fost de 464 (mai mic cu 75).
INS - DJS MH
Istoria judeţului Mehedinţi
In prima jumătate a sec. XIII, regele Ungariei, Andrei al II-lea, pune
stăpânire pe teritoriul dintre Cema şi Olt creând, în jurul anului 1233 Banatul
de Severin. Reşedinţa Banatului a fost Cetatea Severinului construită pe locul
vechii aşezări Drobeta. Aici au poposit o vreme Călugării loaniţi, aduşi de
regele Ungariei; în Diploma loaniţilor din 1247 este amintit Banatul de Severin.
Voievozii români, Basarab I, Vladislav Vlaicu, Mircea cel Bătrân, lancu de
Hunedoara, au purtat in titulatura lor titlul de Ban de Severin .Intre secolele
XIII-XV, Banatul de Severin, care cuprindea Oltenia, Haţegul şi partea orientală
a Banatului, a apartinut fie Ungariei, fie Ţării Româneşti, fiind atacat în
câteva rânduri de turci şi chiar de bulgari.
Lupta dintre români şi unguri pentru acest teritoriu s-a dus şi în domeniul
religiei. Voievozii români au construit în această perioadă mai multe biserici
ortodoxe. Merită amintită Mănăstirea Vodiţa (1370-1374) construită pe timpul lui
Vladislav Vlaicu cu sprijinul călugărului Nicodim, care a devenit şi primul
stareţ al mănăstirii. Tot atunci s-a înfiinţat la Severin o mitropolie ortodoxă,
mutată după 70 de ani la Râmnicu Vâlcea şi s-a construit mănăstirea cetate
Mihai Viteazu s-a născut la Strehaia, a fost Bănişor al judeţului; pe timput
domniei sale Oltenia se numea Ţara Mehedinţiului.
|
|||||
Provincie: | Oltenia | ||||
Reşedinţa: | Turnu Severin [1] | ||||
Populaţie: •Total 1930: |
303.878 loc. | ||||
Suprafaţă: •Total: |
5.320 km² | ||||
Subdiviziuni: | patru plăşi |
Judeţul Mehedinţi a fost o unitate administrativă în Regatul României.
Judeţul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în Oltenia. Actualmente, teritoriul lui cuprinde mare parte din actualul judeţ Mehedinţi cu excepţia părţii nordice ce aparţine de Judeţul Gorj, iar o mică parte din fostul judeţul Severin în care se găsea oraşul Orşova face parte acum din judeţ. Se învecina a vest cu Iugoslavia, la nord-vest cu judeţul Severin, la nord cu judeţul Hunedoara, la est cu judeţele Gorj şi Dolj iar la sud Bulgaria.
Teritoriul judeţului era împărţit în patru plăşi: I. Plasa Câmpu, II. Plasa Cloşani, III. Plasa Motru şi IV. Plasa Ocolu. Ulterior a fost desfiinţată Plasa Câmpu şi au fost înfiinţate: Plasa Bâcleş, Plasa Broşteni, Plasa Cujmiru, Plasa Devesel şi Plasa Vânju Mare.
Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 303.878 de locuitori, din care: 98,7% români, 1,2% ţigani, 0,3% germani ş.a. Din punct de vedere confesional au fost înregistraţi 99,0% ortodocşi, 0,5% romano-catolici, 0,2% mozaici ş.a.
Populaţia urbană a judeţului era alcătuită din 91,3% români, 2,5% germani, 1,3% ţigani, 1,3% evrei, 1,1% sârbi şi croaţi ş.a. Sub aspect confesional orăşenimea era formată din 92,9% ortodocşi, 4,3% romano-catolici, 1,5% mozaici, 0,4% greco-catolici, 0,4% lutherani ş.a.
Acest articol este licenţiat sub GNU Free Documentation License [3]. Foloseşte materiale din Wikipedia [4].
Lista localităţilor din judeţul Mehedinţi
23 August
A
Adunaţii Teiului
Albuleşti
Almăjel
Alunişul
Argineşti
Arvăteşti
Aurora
Bahna
B
Baia Nouă
Baia de Aramă
Bala
Bala de Sus
Balota
Baloteşti
Balta
Balta Verde
Batoţi
Bădiţeşti
Bălăciţa
Băluţa
Bâcleş
Bâltanele (Greci)
Bâltanele (Prunişor)
Bâlvăneşti
Bâlvăneştii de Jos
Bârâiacu
Bârda
Bârlogeni
Biban
Bistreţu
Bistriţa
Blidaru
Bobaiţa
Boceni
Borogea
Braniştea
Brateşul
Bratilovu
Brativoeşti
Brâgleasa
Brânzeni
Brebina
Breţa
Breznicioara
Brezniţa-Motru
Brezniţa-Ocol
Broşteni
Bucura
Budăneşti
Buicani
Buiceşti
Bunoaica
Burila Mare
Burila Mică
Buseşti
Butoieşti
C
Călineştii de Jos
Călineştii de Sus
Căpăţâneşti
Cărămidaru
Căzăneşti
Câmpu Mare
Cârceni
Cârjei
Cârşu
Cearângu
Celnata
Ceptureni
Cerânganul
Cerna-Vârf
Cernaia
Cerneţi
Cerveniţa
Ciochiuţa
Cioroboreni
Ciovârnăşani
Cireşu
Coada Cornetului
Cocorova
Colareţ
Colibaşi
Comanda
Comăneşti
Copăcioasa
Corcova
Cordun
Corlăţel
Corzu
Cosovăţ
Costeşti
Cotoroaia
Cozia
Cracu Lung
Cracu Muntelui
Crainici
Crăgueşti
Cremenea
Crivina
Croica
Cujmir
Cujmiru Mic
D
Dănceu
Dâlbociţa
Dâlma
Dârvari
Dealu Mare
Dedoviţa Nouă
Dedoviţa Veche
Deleni
Delureni
Devesel
Dobra
Dragoteşti
Drăgheşti
Drincea
Drobeta-Turnu Severin
Dubova
Dudaşu
Dudaşu Schelei
Dumbrava de Jos
Dumbrava de Mijloc
Dumbrava de Sus
Dumbrăviţa
Dunărea Mică
E
Eibenthal
Ercea
Ergheviţa
Eşelniţa
F
Faţa Cremenii
Faţa Motrului
Făuroaia
Fântâna Domnească
Fântânile Negre
Firizu
Floreşti
G
Gărdăneasa
Gârbovăţu de Jos
Gârbovăţu de Sus
Gârdoaia
Gârla Mare
Gârniţa
Gemeni
Ghelmegioaia
Gheorgheşti
Giura
Giurgiani
Goanţa
Godeanu
Godeanu (Obârşia-Cloşani)
Gogoşu
Golineasa
Gornenţi
Gornoviţa
Govodarva
Greci
Grozeşti
Gruia
Gura Motrului
Gura Văii
Gutu
Gvardiniţa
H
Halânga
Higiu
Hinova
Hotărani
Hurduceşti
Husnicioara
I
Iablaniţa
Igiroasa
Ilovăţ
Iloviţa
Ilovu
Imoasa
Isverna
Iupca
Izimşa
Izvoarele
Izvorălu
Izvorălu de Jos
Izvoru Aneştilor
Izvoru Bârzii
Izvoru Frumos
J
Jiana
Jiana Mare
Jiana Veche
Jidoştiţa
Jigniţa
Jirov
Jugastru
Jupâneşti
L
Lac
Lazu
Livezi
Livezile
Ludu
Lumnic
Lunca Banului
Luncşoara
Lupşa de Jos
Lupşa de Sus
M
Magheru
Malovăţ
Manu
Marga
Marmanu
Măgurele
Mălărişca
Mărăşeşti
Măru Roşu
Menţi
Meriş
Mijarca
Moiseşti
Molani
Moşneni
Motruleni
N
Nadanova
Negoeşti
Negreşti
Negruşa
Nevăţu
Nicolae Bălcescu
Noapteşa
O
Obârşia-Cloşani
Obârşia de Câmp
Ohaba
Olteanca
Oprăneşti
Oprişor
Oreviţa Mare
Orşova
Ostrovu Corbului
Ostrovu Mare
P
Pavăţ
Pădina
Pădina Mare
Pădina Mică
Păltinişu
Păsărani
Pătulele
Păuneşti
Pârlagele
Pârvuleşti
Peri
Peşteana
Peştenuţa
Petra
Petriş
Pistriţa
Plai
Plopi
Pluta
Podeni
Podu Grosului
Poiana
Poiana Gruii
Ponoarele
Poroina
Poroina Mare
Poroiniţa
Porţile de Fier II
Poşta Veche
Prejna
Priboieşti
Prisăceaua
Pristol
Proiteşti
Prunaru
Prunişor
Punghina
Puşcaşu
Puţinei
R
Racova
Răduţeşti
Răiculeşti
Răscoleşti
Recea
Rocşoreni
Rogova
Roşia
Roşiori
Rudina
Runcuşoru
Ruptura
S
Salcia
Satu Mare
Satu Nou
Sălătruc
Sărdăneşti
Scăpău
Schela Cladovei
Schinteieşti
Schitu Topolniţei
Scorila
Seliştea
Selişteni
Seliştiuţa
Severineşti
Sfodea
Slaşoma
Slătinicu Mare
Slătinicu Mic
Smadoviţa
Sperleşti
Stănceşti
Stăneşti
Stângăceaua
Stejaru
Stigniţa
Strehaia
Stroeşti
Studina
Suharu
Sviniţa
Ş
Şimian
Şipotu (Ponoarele)
Şipotu (Poroina Mare)
Şiroca
Şişeşti
Şovarna
Ştircoviţa
Şuşiţa (Brezniţa-Ocol)
Şuşiţa (Grozeşti)
T
Tălăpanu
Tâmna
Târsa
Tismana
Titerleşti
Traian
Turtaba
Ţ
Ţânţaru
Ţigănaşi
Ţiţirigi
V
Valea Anilor
Valea Bună
Valea Copcii
Valea Coşuştei
Valea Izvorului
Valea Marcului
Valea Petrii
Valea Teiului
Valea Ursului (Ponoarele)
Valea Ursului (Tâmna)
Varodia
Vânători
Vânju Mare
Vânjuleţ
Viaşu
Vidimireşti
Vişina
Vlădaia
Vlădăşeşti
Vlădica
Voloiac
Voloicel
Vrancea
Vrata
Z
Zegaia
Zegujani
Cod Localitate Strada
227316 -- 23 August
227471 -- Adunatii Teiului
227176 -- Albulesti
227501 -- Almajel
227251 -- Alunisul
227091 -- Arginesti
227391 -- Arvatesti
227151 -- Aurora
227045 -- Bacles
227252 -- Baditesti
227281 -- Bahna
225100 -- Baia de Arama
227171 -- Baia Noua
227010 -- Bala
227011 -- Bala de Sus
227040 -- Balacita
227392 -- Balota
227296 -- Balotesti
227030 -- Balta
227221 -- Balta Verde
227226 -- Baltanele (Greci)
227393 -- Baltanele (Prunisor)
227361 -- Baluta
227055 -- Balvanesti
227056 -- Balvanestii de Jos
227362 -- Baraiacu
227317 -- Barda
227431 -- Barlogeni
227161 -- Batoti
227341 -- Biban
-- --
227162 -- Bistretu
227246 -- Bistrita
227227 -- Blidaru
227318 -- Bobaita
227472 -- Boceni
227253 -- Borogea
227177 -- Bragleasa
227491 -- Branistea
227363 -- Branzeni
227012 -- Bratesul
225101 -- Bratilovu
227013 -- Brativoesti
225102 -- Brebina
227126 -- Breta
227432 -- Breznicioara
227060 -- Breznita-Motru
227070 -- Breznita-Ocol
227075 -- Brosteni
225401 -- Bucura
227271 -- Budanesti
227364 -- Buicani
227092 -- Buicesti
227121 -- Bunoaica
227085 -- Burila Mare
227222 -- Burila Mica
227286 -- Busesti
227090 -- Butoiesti
227057 -- Calinestii de Jos
227058 -- Calinestii de Sus
227014 -- Campu Mare
227076 -- Capatanesti
227456 -- Caramidaru
227236 -- Carceni
227247 -- Carjei
227016 -- Carsu
227100 -- Cazanesti
227411 -- Cearangu
227254 -- Celnata
227366 -- Ceptureni
227433 -- Ceranganul
227287 -- Cerna-Varf
227127 -- Cernaia
227446 -- Cerneti
227394 -- Cervenita
225301 -- Ciochiuta
227306 -- Cioroboreni
227457 -- Ciovarnasani
227120 -- Ciresu
227031 -- Coada Cornetului
227458 -- Cocorova
227473 -- Colaret
227319 -- Colibasi
225302 -- Comanda
227017 -- Comanesti
227201 -- Copacioasa
227125 -- Corcova
227128 -- Cordun
227145 -- Corlatel
227046 -- Corzu
227061 -- Cosovat
227032 -- Costesti
227506 -- Cotoroaia
227386 -- Cozia
227272 -- Cracu Lung
227367 -- Cracu Muntelui
227459 -- Craguesti
227018 -- Crainici
227474 -- Cremenea
227086 -- Crivina
227129 -- Croica
227150 -- Cujmir
227152 -- Cujmiru Mic
227273 -- Dalbocita
227019 -- Dalma
227307 -- Danceu
227155 -- Darvari
225103 -- Dealu Mare
227447 -- Dedovita Noua
227448 -- Dedovita Veche
227062 -- Deleni
227368 -- Delureni
227160 -- Devesel
227041 -- Dobra
227288 -- Draghesti
227396 -- Dragotesti
227412 -- Drincea
220118 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Alunis
220015 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Castanilor bl. A1-A4
220014 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Castanilor bl. C2
220015 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Castanilor nr. 1-7
220014 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Castanilor nr. 9-T
220060 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Cazane
220222 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Closani bl. E, F
220224 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Closani bl. G1
220223 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Closani bl. I
220222 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Closani nr. 1; 2
220223 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Closani nr. 4
220224 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Closani nr. 8
220226 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Constructorului
220048 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Crinilor bl. N4, N5
220054 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Crinilor bl. P9
220048 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Crinilor nr. 2-4
220054 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Crinilor nr. 6-T
220047 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Crizantemelor
220235 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Garii
220226 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Gruii
220055 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Gusita Mihai
220076 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Magnoliei
220050 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Maresi Eugen, locotenent
220082 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Margaritarului
220034 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Narciselor bl. C8
220089 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Narciselor bl. D2-D4
220089 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Narciselor nr. 1-T
220034 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Narciselor nr. 2-T
220042 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Nuferilor bl. K, L1-L3
220043 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Nuferilor bl. M1, M2, M2A
220060 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Nuferilor bl. R1-R3, S
220060 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Nuferilor nr. 2-8
220042 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Nuferilor nr. 3; 10-14
220043 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Nuferilor nr. 5-T; 16-T
220041 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Privighetorilor bl. I1, I1A, J1, J2
220051 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Privighetorilor bl. T1-T4
220041 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Privighetorilor nr. 1-T
220051 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Privighetorilor nr. 2-T
220041 -- Drobeta Turnu Severin -- Alee Trandafirilor
220226 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Bratianu Ion Constantin bl. 2-4
220056 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Bratianu Ion Constantin bl. 5
220057 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Bratianu Ion Constantin bl. 6
220054 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Bratianu Ion Constantin bl. P6
220054 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Bratianu Ion Constantin nr. 1-7
220226 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Bratianu Ion Constantin nr. 13-T; 4-T
220057 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Bratianu Ion Constantin nr. 9
220056 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Bratianu Ion Constantin nr. 9A-11
220106 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Carol I bl. 33, 35
220111 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Carol I bl. 41
220146 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Carol I bl. A1, A2, B2
220099 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Carol I nr. 1-15B
220106 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Carol I nr. 17-35
220111 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Carol I nr. 37-41; 2, 16-16 A
220234 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Carol I nr. 4-14
220146 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Carol I nr. 43-91; 18-20
220160 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Carol I nr. 93-T; 22-T
220160 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Dunarii
220062 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. 1-4
220056 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. 7, 8
220044 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. A1, A2, B, C, D
220029 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. B4-B6
220068 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. M10, M11, M13
220069 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. M5
220067 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. M6, M7, M12
220030 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. N1, N2, N4
220060 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. R4, R5
220064 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. TV1-TV3
220093 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. V6
220092 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. Z3, Z4
220091 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. Z7A-Z7C
220090 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu bl. Z8-Z11
220056 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 1-3
220067 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 10-14
220060 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 13-15
220044 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 17-23
220064 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 2-4
220030 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 22-24
220091 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 25-29
220029 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 26-30
220090 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 31-T
220062 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 5-11
220092 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 54
220093 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 56-66
220068 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 6, 16A-18
220069 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 68-T
220026 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Mihai Viteazu nr. 8, 16, 20, 32-52
220234 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Portile de Fier
220004 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 bl. 1
220049 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 bl. A1, A2
220012 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 bl. B2
220033 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 bl. E1, E2
220040 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 bl. F1-F4
220047 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 bl. N2, N3, P1
220054 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 bl. P2-P5
220004 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 nr. 1
220040 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 nr. 11-17
220054 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 nr. 14-T
220041 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 nr. 19-21
220047 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 nr. 23; 2-12
220049 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 nr. 25-T
220012 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 nr. 3
220033 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 nr. 5-9
220184 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor bl. 2S
220168 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor bl. 3, IN2A, IN2B
220211 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor bl. 4
220182 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor bl. 4S
220219 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor bl. 5
220008 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor bl. A1, A2, C
220009 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor bl. B1-B5
220169 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor bl. IS3A, IS3B, IS7
220170 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor bl. IS4A, IS4B, IS6
220157 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor bl. TS12
220142 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor bl. TS16
220207 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor bl. TS2, TS3
220008 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 1, 5-37
220142 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 111-139; 8A, 62-92
220169 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 130-134
220184 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 138
220207 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 140-T
220157 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 141-161
220168 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 163-211, 225
220121 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 2-40
220182 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 213-219; 136
220211 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 221-223, 227
220219 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 229-245
220206 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 247-T
220009 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 3
220016 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 39-71
220125 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 42-60
220037 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 73-89
220232 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 91-109
220170 -- Drobeta Turnu Severin -- Bulevard Vladimirescu Tudor nr. 94-128
220255 -- Drobeta Turnu Severin -- Cale Severinului
220244 -- Drobeta Turnu Severin -- Cale Timisoarei bl. 1-3, S1
220246 -- Drobeta Turnu Severin -- Cale Timisoarei bl. 8, SN1, SN2, SN3
220245 -- Drobeta Turnu Severin -- Cale Timisoarei bl. B4, B5, M2, S2, S3
220247 -- Drobeta Turnu Severin -- Cale Timisoarei bl. M1, M3, S4
220242 -- Drobeta Turnu Severin -- Cale Timisoarei nr. 1-159, 163-177; 36-222
220244 -- Drobeta Turnu Severin -- Cale Timisoarei nr. 161
220235 -- Drobeta Turnu Severin -- Cale Timisoarei nr. 179-T; 224-T
220238 -- Drobeta Turnu Severin -- Cale Timisoarei nr. 2-34
220290 -- Drobeta Turnu Severin -- Gh.P. Ghiseu 1 - Drobeta Turnu Severin 1
220340 -- Drobeta Turnu Severin -- Gh.P. Ghiseu 2 - Drobeta Turnu Severin OPRM
220280 -- Drobeta Turnu Severin -- O.P. Drobeta Turnu Severin 1
220300 -- Drobeta Turnu Severin -- O.P. Drobeta Turnu Severin 3
220310 -- Drobeta Turnu Severin -- O.P. Drobeta Turnu Severin 4
220320 -- Drobeta Turnu Severin -- O.P.D.C. Drobeta Turnu Severin
220330 -- Drobeta Turnu Severin -- O.P.R.M. Drobeta Turnu Severin
220126 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Bazinului
220113 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Cuza Ostroveni
220174 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Ghica
220148 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Mica nr. 1-T; 2, 2A
220155 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Mica nr. 4-T
220105 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Mihai Bravu nr. 1-T; 8-T
220100 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Mihai Bravu nr. 2-6
220130 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Mircea cel Batran
220120 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Popa Sapca
220171 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Poteca Eufrosin
220234 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Radu Negru
220132 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Radulescu Heliade Ion
220256 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Scolii
220112 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Stefan cel Mare
220113 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Stirbei
220005 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Tepes Voda
220140 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Unirii nr. 1-T; 2-6
220130 -- Drobeta Turnu Severin -- Piata Unirii nr. 8-T
220167 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada 1 Decembrie 1918 bl. 5, S2
220181 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada 1 Decembrie 1918 bl. 7
220181 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada 1 Decembrie 1918 nr. 10-T
220178 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada 1 Decembrie 1918 nr. 2-8A
220167 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada 1 Decembrie 1918 nr. 45-T
220171 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada 1 Decembrie 1918 nr. 5-43
220254 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada 1 Mai
220252 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ada-Kaleh
220116 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Adrian nr. 1-69; 2-58
220138 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Adrian nr. 117-175; 90-138
220149 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Adrian nr. 177-183; 140-152
220156 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Adrian nr. 185-197; 154-164
220163 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Adrian nr. 199-235; 166A-192
220171 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Adrian nr. 237-251; 194-200
220185 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Adrian nr. 253-T; 202-276
220208 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Adrian nr. 278-T
220126 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Adrian nr. 71-115; 60-88
220117 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alecsandri Vasile bl. 2
220097 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alecsandri Vasile nr. 1-27
220104 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alecsandri Vasile nr. 2-22
220117 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alecsandri Vasile nr. 29-T; 24-T
220026 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alexandru Ioan Cuza
220213 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alion bl. 1, 2
220214 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alion bl. 2, A4, B2, G2, VT1-VT4
220192 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alion bl. B2, P2
220206 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alion bl. IA1B, IA2A, IA2B, IV1, G1
220190 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alion bl. KA3
220192 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alion nr. 2-34, 64
220206 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alion nr. 21-61; 36-62, 68, 70
220190 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alion nr. 3-19A; 66B
220214 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alion nr. 63-T; 76-T
220213 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alion nr. 72, 74
220242 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Alunului
220085 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Anghel Gheorghe bl. V17, V18
220084 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Anghel Gheorghe bl. V3
220022 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Anghel Gheorghe bl. VT8
220020 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Anghel Gheorghe nr. 23-T; 18-58, 62-68
220007 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Anghel Gheorghe nr. 3-21; 2-16
220022 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Anghel Gheorghe nr. 60
220084 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Anghel Gheorghe nr. 70
220085 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Anghel Gheorghe nr. 72-T
220125 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Antoninii
220019 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Arghezi Tudor
220244 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Artarului
220124 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Aurelian bl. 25
220097 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Aurelian nr. 1-15 A; 2-12 C
220174 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Aurelian nr. 109-T; 112-T
220103 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Aurelian nr. 17-25; 14-24 C, 42-44
220112 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Aurelian nr. 27-49; 26-40A
220124 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Aurelian nr. 51
220132 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Aurelian nr. 53-77; 46-76
220139 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Aurelian nr. 77B-81; 78-86
220148 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Aurelian nr. 83-85A
220153 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Aurelian nr. 87-95; 88-100
220162 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Aurelian nr. 97-107A; 102-110A
220183 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Averescu Ion, maresal bl. B2
220135 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Averescu Ion, maresal bl. P3, P3A, T6, T7
220131 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Averescu Ion, maresal nr. 1-33; 2-16
220171 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Averescu Ion, maresal nr. 109-117; 74A-80
220183 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Averescu Ion, maresal nr. 119-T; 82-T
220135 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Averescu Ion, maresal nr. 35; 18
220139 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Averescu Ion, maresal nr. 37-51; 20B-28
220148 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Averescu Ion, maresal nr. 53-61; 28A-34A
220155 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Averescu Ion, maresal nr. 63-81; 36-52A
220162 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Averescu Ion, maresal nr. 83-107; 52C-74
220125 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Avram Iancu nr. 1-47; 2-14
220138 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Avram Iancu nr. 16-30
220037 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Avram Iancu nr. 49-T; 30A-T
220167 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Babes Victor, doctor bl. 1, 6
220212 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Babes Victor, doctor bl. A2, C1, C2, D, E2, E3, T
220211 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Babes Victor, doctor bl. B1, B3, 7
220191 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Babes Victor, doctor bl. KA1, KM5, P5-P7, TN17
220191 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Babes Victor, doctor bl. TN19
220189 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Babes Victor, doctor nr. 1-13
220191 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Babes Victor, doctor nr. 15-55; 2-38
220167 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Babes Victor, doctor nr. 57-71; 40-92
220211 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Babes Victor, doctor nr. 73-89; 94
220212 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Babes Victor, doctor nr. 91-T; 96-T
220022 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Bacovia George
220098 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Bahna nr. 1-39; 2-34
220105 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Bahna nr. 41-T; 36-T
220130 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Balcescu Nicolae
220133 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Barcacila Alexandru
220238 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Barsei
220103 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Bibicescu Gheorghe Ioan
220099 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Bolintineanu Dimitrie nr. 1-43A; 2-20
220117 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Bolintineanu Dimitrie nr. 45-T; 22-T
220113 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Brates
220251 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Bucegi
220211 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calarasi bl. A4, E1
220178 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calarasi nr. 1-5; 2-8
220208 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calarasi nr. 12-T
220211 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calarasi nr. 33-T
220185 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calarasi nr. 7-31; 10A
220226 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calea Tg. Jiu
220186 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu bl. 5, 6, B1, B2
220170 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu bl. 9S
220208 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu bl. B4-B7
220119 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu bl. C1-C5, F, F1
220141 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu bl. E17, E18, S5V
220120 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu bl. F21, F22
220150 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu bl. TS14
220119 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu nr. 1-27; 2-58
220141 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu nr. 115-155; 102-122
220141 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu nr. 157-193; 124-146A
220156 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu nr. 158-166
220163 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu nr. 168-178B
220150 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu nr. 195-227; 148-156B
220171 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu nr. 204-216
220170 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu nr. 229-261; 180-202
220186 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu nr. 263-275; 218-240
220208 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu nr. 277-T; 242-T
220120 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu nr. 29-61A
220127 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calomfirescu nr. 63-113; 60-100C
220037 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Calugareni
220019 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Caragiale Ion Luca
220005 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Carpati nr. 1-45A; 2-46
220016 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Carpati nr. 47-T; 48-T
220140 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cernaianu Nicu nr. 1-15A; 2-16
220149 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cernaianu Nicu nr. 17-31B; 18-22A
220155 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cernaianu Nicu nr. 33-43; 24-52
220162 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cernaianu Nicu nr. 45A-65A; 54-84
220171 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cernaianu Nicu nr. 67-81; 86A-96
220185 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cernaianu Nicu nr. 83-T; 98-T
220110 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Chisinau
220028 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero bl. B1-B3, B2B
220022 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero bl. S11 , S12 , S12A
220084 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero bl. S13, S13A, S14, V5, V5A
220021 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero bl. S2-S4, S10, S10A, V1, V2
220077 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero bl. S5, S6, S9
220079 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero bl. XF1-XF5, XF1A, XF3A
220083 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero bl. XF9, XF9A, XF11
220104 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 1-29
220021 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 103-109B
220083 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 104-T
220022 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 111-113
220084 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 115-153
220086 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 155-T
220110 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 2-30
220116 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 31-45
220028 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 32, 32A, 90-92
220127 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 34-46 A
220005 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 47-81
220016 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 48-66
220027 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 68-88
220020 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 83-101
220077 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 92A-96
220079 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cicero nr. 98-102
220007 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ciresoaia nr. 1-35B; 2-36
220016 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ciresoaia nr. 37-T; 38-T
220255 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Closca
220207 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu bl. A1-A6
220121 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu bl. B1-B5
220207 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu bl. B3, C1, TS1, TS1A
220150 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu bl. E12
220142 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu bl. E15, E16
220163 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu bl. E4
220127 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu bl. F12
220164 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu bl. IS8, TS10
220121 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu nr. 1-151; 2-58
220142 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu nr. 153-209; 118-174
220150 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu nr. 176-188
220163 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu nr. 190-258
220164 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu nr. 211-223
220207 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu nr. 225-T; 266-T
220207 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu nr. 260-264
220127 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Constantin Brancoveanu nr. 60-116
220163 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cosbuc George bl. E6
220156 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cosbuc George bl. E7, E8
220146 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cosbuc George nr. 1-3B; 2-10A
220155 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cosbuc George nr. 23-29; 14-26A
220163 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cosbuc George nr. 28-T
220156 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cosbuc George nr. 31-T
220153 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Cosbuc George nr. 5-21; 12-12A
220131 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Costescu Theodor
220174 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Creanga Ion
220019 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crihala nr. 1-25; 2-14
220026 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crihala nr. 27-T; 16-T
220013 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. A0
220012 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. B3
220014 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. C1, C3
220034 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. C5-C8
220089 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. D1
220069 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. M1, M2, M9
220030 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. N3; N5
220078 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. O1-O5
220070 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. R1A, R1B, R2-R4
220071 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. S1, S6
220093 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. V3-V5
220072 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. W1-W5
220092 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. Z5
220091 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan bl. Z6A1, Z6A2, Z6B
220012 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 21-29
220013 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 31
220014 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 33-39; 48-50
220037 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 36-46
220030 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 41, 47-53
220093 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 43-45
220125 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 5-19; 10-34
220034 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 52-58
220078 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 55-57, 61-63
220092 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 59
220089 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 60
220091 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 62-64
220072 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 65-73
220069 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 66-72
220070 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 74-82
220086 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 75-T
220071 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisan nr. 84-T
220225 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisana bl. 6
220227 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisana nr. 2-38
220198 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisana nr. 21-T; 40-T
220225 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Crisana nr. 7-19
220242 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Daimaca Victor
220083 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Danubius bl. XF10
220077 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Danubius bl. XF7, XF8
220077 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Danubius nr. 1-3
220083 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Danubius nr. 5-T
220099 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Davila Carol
220145 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Decebal bl. 41, 43, A1, A2, B1
220109 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Decebal bl. L1, L2, P1-P3
220099 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Decebal nr. 1-7
220110 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Decebal nr. 21A-31; 14-28A
220109 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Decebal nr. 33-37; 30-36
220145 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Decebal nr. 39-59; 38-62
220146 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Decebal nr. 59A-63; 64-70
220160 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Decebal nr. 63A-T; 72-T
220103 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Decebal nr. 9-21; 2-12
220131 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Dimitrie Cantemir bl. C2
220124 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Dimitrie Cantemir bl. T1, T2
220124 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Dimitrie Cantemir nr. 1-T; 6
220131 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Dimitrie Cantemir nr. 2-4, 8-T
220244 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Doja Gheorghe
220020 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Dorobanti nr. 1-59; 2-28
220027 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Dorobanti nr. 61-T; 30-T
220254 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Dudas
220026 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Dumitru Tudor
220146 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Eminescu Mihail nr. 1-37; 2-6
220189 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Eminescu Mihail nr. 39-T; 8-T
220157 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Eroii de la Cerna bl. A3
220148 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Eroii de la Cerna bl. E13
220139 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Eroii de la Cerna bl. E14
220139 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Eroii de la Cerna nr. 1-29
220189 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Eroii de la Cerna nr. 31-49; 50-56
220148 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Eroii de la Cerna nr. 4-48
220157 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Eroii de la Cerna nr. 51-T; 58-T
220242 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Eroilor
220251 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Fagaras
220239 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Fagului
220239 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ferigilor
220193 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Florescu Grigore bl. A4, A5, H1, H2
220225 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Florescu Grigore bl. A6
220197 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Florescu Grigore bl. A7, A8
220193 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Florescu Grigore nr. 1-T; 8-T
220197 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Florescu Grigore nr. 2-4
220225 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Florescu Grigore nr. 6
220239 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Fragilor
220242 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Fraternitatii
220175 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Fratostineanu
220220 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Gheata Dumitru bl. 12, 14, B1, 16A, 16B
220220 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Gheata Dumitru bl. 16C, G2
220176 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Gheata Dumitru bl. 3, 4, 6
220176 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Gheata Dumitru nr. 2-6
220220 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Gheata Dumitru nr. 6A-T
220238 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Godeanu
220097 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Grecescu Dimitrie nr. 1-35; 2-20
220117 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Grecescu Dimitrie nr. 37-T; 22-T
220175 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Grigorescu Nicolae
220037 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Grivitei nr. 1-23; 2-22
220232 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Grivitei nr. 25-T; 24-T
220243 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Groza Petru, doctor
220116 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Horatiu bl. F18-F20
220104 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Horatiu nr. 1-21; 2-22
220116 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Horatiu nr. 23-T; 24-T
220132 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Horia
220198 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei bl. 1, KM1, KM2
220229 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei bl. 2, 3
220228 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei bl. 2, 3
220169 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei bl. 5S1
220205 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei bl. IA1A
220167 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei bl. IC1C
220190 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei bl. KA2, IN1B
220160 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei nr. 1-27B
220171 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei nr. 2-12, 14-26
220169 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei nr. 28
220163 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei nr. 29-37
220167 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei nr. 30
220205 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei nr. 32
220228 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei nr. 34-T
220190 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei nr. 39-47
220198 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei nr. 49-53
220229 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Independentei nr. 55-T
220084 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Dumitru Constantin bl. S14A, V6, V6A
220083 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Dumitru Constantin bl. XF12, XF13
220082 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Dumitru Constantin bl. XF15, XF17
220086 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Dumitru Constantin nr. 1-T
220084 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Dumitru Constantin nr. 2
220083 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Dumitru Constantin nr. 4
220082 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Dumitru Constantin nr. 6-T
220213 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Sisesti Gheorghe bl. 1, 3
220189 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Sisesti Gheorghe bl. 19, 19A, G1, P1, P4
220213 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Sisesti Gheorghe bl. 2
220205 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Sisesti Gheorghe bl. 4, IA3, IA4, MIM1
220212 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Sisesti Gheorghe bl. A3
220189 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Sisesti Gheorghe nr. 1-41; 2-58
220205 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Sisesti Gheorghe nr. 43-65; 60-72
220213 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Sisesti Gheorghe nr. 67-T
220213 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Sisesti Gheorghe nr. 74-92, 100-T
220212 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ionescu Sisesti Gheorghe nr. 94-98
220243 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Islazului
220131 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Iuliu Cezar
220244 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Izvorului
220239 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Jidostitei
220196 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff bl. 3
220160 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff bl. B6-B8
220161 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff bl. E3, E5
220190 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff bl. KA4, P3
220197 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff bl. KA6
220153 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff nr. 1-37
220163 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff nr. 18-40
220160 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff nr. 2-6
220161 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff nr. 39-43; 42
220191 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff nr. 45-49; 44-64
220190 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff nr. 51-57; 66
220227 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff nr. 59-T; 78-T
220197 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff nr. 68-74
220196 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff nr. 76
220162 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kiseleff nr. 8-16
220071 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kogalniceanu Mihail bl. S2, S3
220085 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kogalniceanu Mihail bl. V10, V15, V16
220084 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kogalniceanu Mihail bl. V4, V4A
220023 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kogalniceanu Mihail bl. VT1-VT3
220082 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kogalniceanu Mihail bl. XF20A, XF20B, XF21
220085 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kogalniceanu Mihail nr. 1-3
220071 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kogalniceanu Mihail nr. 11-T
220023 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kogalniceanu Mihail nr. 2-T
220084 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kogalniceanu Mihail nr. 5
220082 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Kogalniceanu Mihail nr. 7, 9
220132 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Lazar
220140 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Lepri Romulus, capitan nr. 1-29; 2-20
220208 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Lepri Romulus, capitan nr. 119-T; 108-T
220149 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Lepri Romulus, capitan nr. 31-35; 22-30
220155 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Lepri Romulus, capitan nr. 37A-51; 32-50
220163 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Lepri Romulus, capitan nr. 53-83; 52-70
220171 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Lepri Romulus, capitan nr. 85-89; 72-96
220185 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Lepri Romulus, capitan nr. 91-117; 98-106 A
220255 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Liliacului
220216 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maniu Iuliu bl. 21, 22
220197 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maniu Iuliu bl. 4, KM3, KM4
220225 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maniu Iuliu bl. 5
220216 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maniu Iuliu nr. 21-39; 32-T
220225 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maniu Iuliu nr. 3
220199 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maniu Iuliu nr. 41-T; 24-30
220196 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maniu Iuliu nr. 5-7
220197 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maniu Iuliu nr. 9-19; 4-22
220055 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maracineanu Walter bl. 12, 13
220060 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maracineanu Walter bl. R8
220061 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maracineanu Walter bl. T5-T7
220063 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maracineanu Walter nr. 11-T; 10-T
220061 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maracineanu Walter nr. 3-7
220055 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maracineanu Walter nr. 4, 8
220060 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Maracineanu Walter nr. 9
220005 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Marasesti nr. 1-25; 2-44
220027 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Marasesti nr. 27-T; 46-T
220201 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Marasti bl. 5, 6, IM2
220197 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Marasti nr. 3 A
220201 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Marasti nr. 5-T; 2-T
220248 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Merilor
220085 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Migdalului
220027 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Minulescu Ion
220227 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Moldova bl. 1
220229 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Moldova bl. 4
220229 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Moldova nr. 1-T
220227 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Moldova nr. 2-T
220016 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Mures
220251 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Negoiu
220251 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Negruzzi
220132 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Numa Pompiliu nr. 1-19; 2-24
220138 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Numa Pompiliu nr. 21-T; 26-T
220242 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Odobescu Alexandru
220147 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Odobleja Stefan bl. C2
220150 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Odobleja Stefan bl. E11
220154 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Odobleja Stefan bl. E9, E10
220150 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Odobleja Stefan nr. 13-27
220154 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Odobleja Stefan nr. 2-T
220147 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Odobleja Stefan nr. 3-11B, 29-T
220185 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Oituz bl. 1, 2
220178 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Oituz nr. 1-15; 2-10
220185 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Oituz nr. 17-T; 12-T
220006 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Oltului nr. 1-23; 2-2C
220027 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Oltului nr. 4-T; 25-T
220089 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly bl. C9-C11
220035 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly bl. G1-G3
220036 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly bl. G4, G5
220040 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly bl. H1-H3
220067 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly bl. M3, M4, M8
220070 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly bl. R7-R8
220071 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly bl. S4, S5
220140 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly bl. S6V
220140 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly nr. 1-9; 2-10
220141 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly nr. 11-23; 12-14
220232 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly nr. 16-32
220037 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly nr. 25-39; 34-80
220035 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly nr. 41-45
220036 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly nr. 47-49
220089 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly nr. 51-59
220067 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly nr. 61-65
220070 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly nr. 67-71
220071 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly nr. 73-T
220040 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Orly nr. 82-T
220079 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Pacii bl. A1, A2, S7
220070 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Pacii bl. R5, R6
220075 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Pacii bl. XE, XE2, XE4
220077 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Pacii bl. XF6
220077 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Pacii nr. 1
220070 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Pacii nr. 3-T
220079 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Pacii nr. 4
220075 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Pacii nr. 6-T
220175 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Panduri
220252 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Parang
220256 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Partizani
220103 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Paulian Stefan Ion
220243 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Paun Pincio
220255 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Perilor
220253 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Pinilor
220243 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Pionierilor
220037 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Plevnei nr. 1-15; 2-18
220233 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Plevnei nr. 17-T; 20-T
220238 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Ponoare
220234 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Portului
220006 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Prelungirea Carpati
220007 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Prelungirea Ciresoaiei
220242 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Primaverii
220100 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Radulescu Motru Constantin nr. 1-29; 2-30A
220105 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Radulescu Motru Constantin nr. 31-T; 32-T
220131 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Rahova nr. 1-T; 4-T
220146 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Rahova nr. 2
220253 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Rascoalei
220026 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Rebreanu Liviu
220248 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Renasterii
220238 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Retezat
220252 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Rodnei
220113 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Romana
220235 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Rosiori
220019 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sadoveanu Mihail
220113 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Saidac Gheorghe, doctor nr. 1-13; 2-12
220125 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Saidac Gheorghe, doctor nr. 15-23; 14-34
220140 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Saidac Gheorghe, doctor nr. 25-41; 36B-52
220130 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Saidac Gheorghe, doctor nr. 43-T; 54-T
220256 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Salcamilor
220216 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Saligny Anghel bl. 1, 2, 100, A1
220183 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Saligny Anghel bl. 3, 4
220174 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Saligny Anghel nr. 1-7; 2-32
220216 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Saligny Anghel nr. 114-126
220198 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Saligny Anghel nr. 51-T; 128-T
220183 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Saligny Anghel nr. 9-49; 34-112
220157 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Savoiu Corneliu, maior bl. A1, A2, C1
220182 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Savoiu Corneliu, maior bl. B1
220157 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Savoiu Corneliu, maior nr. 1-T; 4-T
220182 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Savoiu Corneliu, maior nr. 2
220098 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Semenic nr. 1-35; 2-30
220105 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Semenic nr. 37-T; 32-T
220200 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sergescu Petre bl. A1-A3, B1, B2, D1
220221 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sergescu Petre bl. C1-C6
220224 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sergescu Petre bl. G2, H
220224 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sergescu Petre nr. 1-3
220200 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sergescu Petre nr. 2-T
220221 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sergescu Petre nr. 5-T
220139 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Severin Petre
220093 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sincai Gheorghe bl. V1, V2
220094 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sincai Gheorghe bl. Z1, Z2
220126 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sincai Gheorghe nr. 1-17; 2-22
220016 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sincai Gheorghe nr. 19-35; 24-28
220094 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sincai Gheorghe nr. 30-56, 62-T
220027 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sincai Gheorghe nr. 37-T
220093 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sincai Gheorghe nr. 58-60
220138 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Smardan bl. S4E
220135 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Smardan bl. T10A, T10B
220145 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Smardan nr. 1-3
220138 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Smardan nr. 19-45; 2-T
220232 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Smardan nr. 47-T
220135 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Smardan nr. 5-17
220113 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Smochinului
220006 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Soveja nr. 1-45A; 2-40
220016 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Soveja nr. 47-T; 42-T
220099 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Srostorilor
220244 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Stanjenelului
220022 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Sulfinei
220007 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Tabla Butii nr. 1-37; 2-44
220016 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Tabla Butii nr. 39-59; 46-76
220037 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Tabla Butii nr. 61-77; 78-94
220232 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Tabla Butii nr. 79-T; 96-T
220252 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Teiului
220254 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Tineretului
220026 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Titeica Gheorghe
220208 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Topolnitei bl. 1-3
220220 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Topolnitei bl. 4
220212 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Topolnitei bl. A1, B1
220214 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Topolnitei bl. B20
220177 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Topolnitei nr. 1-7; 2-4
220214 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Topolnitei nr. 15-23; 8-T
220212 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Topolnitei nr. 25-T
220220 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Topolnitei nr. 6
220208 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Topolnitei nr. 9-13
220183 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian bl. 1
220133 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian bl. A, L6
220134 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian bl. L4, L5
220100 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 1-29A; 2-14
220139 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 143-161; 102-124
220148 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 163-177; 126-132
220154 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 179-207; 134-150
220162 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 209-237; 152-172
220176 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 230-T
220171 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 239-257; 174-192
220174 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 259-287; 194-228
220183 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 289-T
220103 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 31-51; 16-32, 62-78
220112 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 53-73; 34-52
220133 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 54
220134 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 75-141; 56-60, 92-100
220132 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Traian nr. 80-90
220229 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Transilvaniei bl. 2
220227 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Transilvaniei bl. 3
220229 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Transilvaniei nr. 1-17; 6-12
220198 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Transilvaniei nr. 19-T; 14-T
220227 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Transilvaniei nr. 2-4
220133 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Unirii bl. B3, C1, C13, C13A
220100 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Unirii nr. 1-29; 2-24
220105 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Unirii nr. 31-65; 26-50
220112 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Unirii nr. 67-69; 52-78
220133 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Unirii nr. 71-T; 80-T
220254 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Varanic
220251 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Varciorovei
220140 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Vasilescu Matei nr. 1-13; 2-12A
220148 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Vasilescu Matei nr. 15-19; 12B-14
220155 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Vasilescu Matei nr. 21A-33; 16-22A
220162 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Vasilescu Matei nr. 33A-55A
220171 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Vasilescu Matei nr. 57-65B; 24-52
220178 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Vasilescu Matei nr. 67-T; 54-T
220215 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Veterani bl. A2, G3-G5
220202 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Veterani bl. G23, G24
220202 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Veterani bl. IM1A, IM1B, IM3, G2
220201 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Veterani bl. IV2
220192 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Veterani bl. KM6
220192 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Veterani nr. 1-5; 2-30
220201 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Veterani nr. 46
220215 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Veterani nr. 47-T; 40-44, 48-T
220202 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Veterani nr. 7-45; 32-38
220255 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Visinilor
220243 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Vlaicu Aurel
220253 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Vodita
220252 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Vrancei
220007 -- Drobeta Turnu Severin -- Strada Zabrautului
220350 -- Drobeta Turnu Severin -- Uz intern Punct Judetean Prelucrare Curier Rapid Drobeta Turnu Severin
227170 -- Dubova
227449 -- Dudasu
220001 -- Dudasu Schelei
227175 -- Dumbrava
227178 -- Dumbrava de Jos
227179 -- Dumbrava de Mijloc
227181 -- Dumbrava de Sus
227256 -- Dumbravita
227163 -- Dunarea Mica
227172 -- Eibenthal
227101 -- Ercea
227451 -- Erghevita
227195 -- Eselnita
227397 -- Fantana Domneasca
227381 -- Fantanile Negre
227476 -- Fata Cremenii
227434 -- Fata Motrului
227063 -- Fauroaia
227274 -- Firizu
227200 -- Floresti
227131 -- Garbovatu de Jos
227102 -- Garbovatu de Sus
227369 -- Gardaneasa
227202 -- Gardoaia
227210 -- Garla Mare
227398 -- Garnita
227156 -- Gemeni
227399 -- Ghelmegioaia
227371 -- Gheorghesti
227047 -- Giura
227289 -- Giurgiani
227492 -- Goanta
227215 -- Godeanu
227331 -- Godeanu (Obarsia-Closani)
227220 -- Gogosu
227182 -- Golineasa
227356 -- Gornenti
227033 -- Gornovita
227103 -- Govodarva
227225 -- Greci
227235 -- Grozesti
227240 -- Gruia
227093 -- Gura Motrului
220002 -- Gura Vaii
227401 -- Gutu
227042 -- Gvardinita
227297 -- Halanga
227183 -- Higiu
227245 -- Hinova
227496 -- Hotarani
225303 -- Hurducesti
227250 -- Husnicioara
227342 -- Iablanita
227402 -- Igiroasa
227270 -- Ilovat
227280 -- Ilovita
227104 -- Ilovu
227132 -- Imoasa
227285 -- Isverna
227021 -- Iupca
227326 -- Izimsa
227241 -- Izvoarele
227477 -- Izvoralu
227311 -- Izvoralu de Jos
227312 -- Izvoru Anestilor
227295 -- Izvoru Barzii
227087 -- Izvoru Frumos
227305 -- Jiana
227308 -- Jiana Mare
227309 -- Jiana Veche
227071 -- Jidostita
227106 -- Jignita
227133 -- Jirov
227094 -- Jugastru
227122 -- Jupanesti
227507 -- Lac
227321 -- Lazu
227203 -- Livezi
227310 -- Livezile
227372 -- Ludu
227403 -- Lumnic
225304 -- Lunca Banului
227077 -- Luncsoara
227078 -- Lupsa de Jos
227079 -- Lupsa de Sus
227072 -- Magheru
227413 -- Magurele
227357 -- Malarisca
227315 -- Malovat
227478 -- Manu
225104 -- Marasesti
227216 -- Marga
227257 -- Marmanu
227134 -- Maru Rosu
225305 -- Menti
227081 -- Meris
227404 -- Mijarca
227282 -- Moisesti
227022 -- Molani
227204 -- Mosneni
225306 -- Motruleni
227291 -- Nadanova
225105 -- Negoesti
227322 -- Negresti
227123 -- Negrusa
227034 -- Nevatu
225402 -- Nicolae Balcescu
227461 -- Noaptesa
227325 -- Obarsia de Camp
227330 -- Obarsia-Closani
227466 -- Ohaba
227343 -- Olteanca
227258 -- Opranesti
227335 -- Oprisor
225403 -- Orevita Mare
225200 -- Orsova
227248 -- Ostrovu Corbului
227223 -- Ostrovu Mare
227340 -- Padina
227344 -- Padina Mare
227346 -- Padina Mica
227107 -- Paltinisu
227059 -- Parlagele
227136 -- Parvulesti
227237 -- Pasarani
227350 -- Patulele
227217 -- Paunesti
227479 -- Pavat
227259 -- Peri
227206 -- Pesteana
227207 -- Pestenuta
227048 -- Petra
227313 -- Petris
225106 -- Pistrita
227064 -- Plai
227481 -- Plopi
227096 -- Pluta
227355 -- Podeni
227049 -- Podu Grosului
227108 -- Poiana
227242 -- Poiana Gruii
227360 -- Ponoarele
227452 -- Poroina
227380 -- Poroina Mare
227421 -- Poroinita
227005 -- Portile de Fier II
227436 -- Posta Veche
227036 -- Prejna
227261 -- Priboiesti
227336 -- Prisaceaua
227385 -- Pristol
227373 -- Proitesti
227406 -- Prunaru
227390 -- Prunisor
227410 -- Punghina
227137 -- Puscasu
227298 -- Putinei
227276 -- Racova
227097 -- Radutesti
227374 -- Raiculesti
227299 -- Rascolesti
227414 -- Recea
227184 -- Rocsoreni
227420 -- Rogova
227109 -- Rosia
227493 -- Rosiori
227023 -- Rudina
227024 -- Runcusoru
227508 -- Ruptura
227228 -- Salatruc
227425 -- Salcia
227026 -- Sardanesti
227437 -- Satu Mare
227416 -- Satu Nou
227164 -- Scapau
220003 -- Schela Cladovei
227301 -- Schinteiesti
227302 -- Schitu Topolnitei
227502 -- Scorila
227292 -- Selistea
227262 -- Selisteni
227051 -- Selistiuta
227111 -- Severinesti
227037 -- Sfodea
227445 -- Simian
227376 -- Sipotu (Ponoarele)
227383 -- Sipotu (Poroina Mare)
227218 -- Siroca
227455 -- Sisesti
227347 -- Slasoma
225307 -- Slatinicu Mare
225308 -- Slatinicu Mic
227052 -- Smadovita
227465 -- Sovarna
227509 -- Sperlesti
225309 -- Stancesti
225107 -- Stanesti
227430 -- Stangaceaua
227138 -- Stejaru
227382 -- Stignita
227503 -- Stircovita
225300 -- Strehaia
227208 -- Stroesti
227467 -- Studina
227112 -- Suharu
227073 -- Susita (Breznita-Ocol)
227238 -- Susita (Grozesti)
227440 -- Svinita
227066 -- Talapanu
227470 -- Tamna
227098 -- Tantaru
227438 -- Tarsa
227088 -- Tiganasi
227166 -- Tismana
225108 -- Titerlesti
227511 -- Titirigi
225404 -- Traian
227293 -- Turtaba
227146 -- Valea Anilor
227512 -- Valea Buna
227453 -- Valea Copcii
227113 -- Valea Cosustei
227314 -- Valea Izvorului
227186 -- Valea Marcului
227229 -- Valea Petrii
227067 -- Valea Teiului
227377 -- Valea Ursului (Ponoarele)
227482 -- Valea Ursului (Tamna)
227490 -- Vanatori
225400 -- Vanju Mare
227495 -- Vanjulet
227187 -- Varodia
227351 -- Viasu
227027 -- Vidimiresti
227231 -- Visina
227500 -- Vladaia
227139 -- Vladasesti
227188 -- Vladica
227505 -- Voloiac
227513 -- Voloicel
227089 -- Vrancea
227211 -- Vrata
227407 -- Zegaia
227209 -- Zegujani
Oficiul postal: Albulesti
ADRESA: Sat Albulesti, Com. Dumbrava
Albulesti
Oficiul postal: Bacles
ADRESA: Sat Bacles, Com. Bacles
TEL: 0252/342666
PROGRAM: L-V: 09:00-16:00
Bacles
Oficiul postal: Bahna
ADRESA: Sat Bahna, Com. Ilovita
Bahna
Oficiul postal: Bala
ADRESA: Sat Bala, Com. Bala
TEL: 0252/386016
PROGRAM: L-V: 10:00-17:00
Bala
Oficiul postal: Balotesti
ADRESA: Sat Balotesti, Com. Izvoru Barzii
Balotesti
Oficiul postal: Baltanele (Greci)
ADRESA: Sat Baltanele (Greci), Com. Greci
Baltanele (Greci)
Oficiul postal: Balta Verde
ADRESA: Sat Balta Verde, Com. Gogosu
Balta Verde
Oficiul postal: Batoti
ADRESA: Sat Batoti, Com. Devesel
Batoti
Oficiul postal: Bistrita
ADRESA: Sat Bistrita, Com. Hinova
Bistrita
Oficiul postal: Branistea
ADRESA: Sat Branistea, Com. Vanatori
Branistea
Oficiul postal: Brativoesti
ADRESA: Sat Brativoesti, Com. Bala
Brativoesti
Oficiul postal: Breznita-Motru
ADRESA: Sat Breznita-Motru, Com. Breznita-Motru
TEL: 0252/374015
Breznita-Motru
Oficiul postal: Bucura
ADRESA: Sat Bucura, Oras Vanju Mare
Bucura
Oficiul postal: Burila Mica
ADRESA: Sat Burila Mica, Com. Gogosu
Burila Mica
Oficiul postal: Calinestii de Sus
ADRESA: Sat Calinestii de Sus, Com. Balvanesti
Calinestii de Sus
Oficiul postal: Celnata
ADRESA: Sat Celnata, Com. Husnicioara
Celnata
Oficiul postal: Cerneti
ADRESA: Sat Cerneti, Com. Simian
TEL: 0252/312211
PROGRAM: L-V: 10:00-18:00
Cerneti
Oficiul postal: Cioroboreni
ADRESA: Sat Cioroboreni, Com. Jiana
Cioroboreni
Oficiul postal: Ciresu
ADRESA: Sat Ciresu, Com. Ciresu
Ciresu
Oficiul postal: Comanda
ADRESA: Sat Comanda, Oras Strehaia
Comanda
Oficiul postal: Corzu
ADRESA: Sat Corzu, Com. Bacles
Corzu
Oficiul postal: Cozia
ADRESA: Sat Cozia, Com. Pristol
Cozia
Oficiul postal: Cremenea
ADRESA: Sat Cremenea, Com. Tamna
Cremenea
Oficiul postal: Cujmir
ADRESA: Sat Cujmir, Com. Cujmir
TEL: 0252/390041
PROGRAM: L-V: 08:00-16:00
Cujmir
Oficiul postal: Darvari
ADRESA: Sat Darvari, Com. Darvari
TEL: 0252/392108
PROGRAM: L-V: 10:00-15:00
Darvari
Oficiul postal: Devesel
ADRESA: Sat Devesel, Com. Devesel
TEL: 0252/353271
PROGRAM: L-V: 09:00-17:00
Devesel
Oficiul postal: Dragotesti
ADRESA: Sat Dragotesti, Com. Prunisor
Dragotesti
Oficiul postal: Drobeta-Turnu Severin 1
ADRESA: Str. T. Costescu nr. 3-5
TEL: 0252/317.549
Drobeta-Turnu Severin 1
Oficiul postal: Drobeta - Turnu Severin 1 - Ghiseu 1
Drobeta - Turnu Severin 1 - Ghiseu 1
Oficiul postal: Drobeta-Turnu Severin 3
ADRESA: Str. I.C. Bratianu nr. 3
TEL: 0252/317.769
Drobeta-Turnu Severin 3
Oficiul postal: Drobeta-Turnu Severin 4
ADRESA: Str. Crisan nr. 22
TEL: 0252/311.013
Drobeta-Turnu Severin 4
Oficiul postal: Drobeta-Turnu Severin OPRM - Ghiseu 2
Drobeta-Turnu Severin OPRM - Ghiseu 2
Oficiul postal: Dubova
ADRESA: Sat Dubova, Com. Dubova
Dubova
Oficiul postal: Dumbrava de Jos
ADRESA: Sat Dumbrava de Jos, Com. Dumbrava
Dumbrava de Jos
Oficiul postal: Eselnita
ADRESA: Sat Eselnita, Com. Eselnita
TEL: 0252/365085
PROGRAM: L-V: 09:00-17:00
Eselnita
Oficiul postal: Fantana Domneasca
ADRESA: Sat Fantana Domneasca, Com. Prunisor
Fantana Domneasca
Oficiul postal: Fata Cremenii
ADRESA: Sat Fata Cremenii, Com. Tamna
Fata Cremenii
Oficiul postal: Floresti
ADRESA: Sat Floresti, Com. Floresti
Floresti
Oficiul postal: Garbovatu de Jos
ADRESA: Sat Garbovatu de Jos, Com. Corcova
Garbovatu de Jos
Oficiul postal: Garbovatu de Sus
ADRESA: Sat Garbovatu de Sus, Com. Cazanesti
Garbovatu de Sus
Oficiul postal: Gardaneasa
ADRESA: Sat Gardaneasa, Com. Ponoarele
Gardaneasa
Oficiul postal: Garla Mare
ADRESA: Sat Garla Mare, Com. Garla Mare
TEL: 0252/393109
PROGRAM: L-V: 08:00-16:00
Garla Mare
Oficiul postal: Gemeni
ADRESA: Sat Gemeni, Com. Darvari
Gemeni
Oficiul postal: Godeanu
ADRESA: Sat Godeanu, Com. Godeanu
Godeanu
Oficiul postal: Grozesti
ADRESA: Sat Grozesti, Com. Grozesti
Grozesti
Oficiul postal: Gura Motrului
ADRESA: Sat Gura Motrului, Com. Butoiesti
Gura Motrului
Oficiul postal: Gvardinita
ADRESA: Sat Gvardinita, Com. Balacita
Gvardinita
Oficiul postal: Hinova
ADRESA: Sat Hinova, Com. Hinova
Hinova
Oficiul postal: Hotarani
ADRESA: Sat Hotarani, Com. Vanjulet
Hotarani
Oficiul postal: Iablanita
ADRESA: Sat Iablanita, Com. Padina
Iablanita
Oficiul postal: Ilovat
ADRESA: Sat Ilovat, Com. Ilovat
TEL: 0252/384604
PROGRAM: L-V: 10:00-16:00
Ilovat
Oficiul postal: Ilovita
ADRESA: Sat Ilovita, Com. Ilovita
Ilovita
Oficiul postal: Izimsa
ADRESA: Sat Izimsa, Com. Obarsia de Camp
Izimsa
Oficiul postal: Izvoarele
ADRESA: Sat Izvoarele, Com. Gruia
Izvoarele
Oficiul postal: Jidostita
ADRESA: Sat Jidostita, Com. Breznita-Ocol
Jidostita
Oficiul postal: Livezile
ADRESA: Sat Livezile, Com. Livezile
TEL: 0252/354099
PROGRAM: L-V: 10:00-17:00
Livezile
Oficiul postal: Lupsa de Jos
ADRESA: Sat Lupsa de Jos, Com. Brosteni
Lupsa de Jos
Oficiul postal: Marasesti
ADRESA: Sat Marasesti, Oras Baia de Arama
Marasesti
Oficiul postal: Nadanova
ADRESA: Sat Nadanova, Com. Isverna
Nadanova
Oficiul postal: Noaptesa
ADRESA: Sat Noaptesa, Com. Sisesti
Noaptesa
Oficiul postal: Obarsia-Closani
ADRESA: Sat Obarsia-Closani, Com. Obarsia-Closani
Obarsia-Closani
Oficiul postal: Orevita Mare
ADRESA: Sat Orevita Mare, Oras Vanju Mare
Orevita Mare
Oficiul postal: Orsova
ADRESA: Oras Orsova, str. 1 Decembrie 1918, nr. 11A
TEL: 0252/361023
PROGRAM: L-V: 08:00-20:00
Orsova
Oficiul postal: Ostrovu Mare
ADRESA: Sat Ostrovu Mare, Com. Gogosu
Ostrovu Mare
Oficiul postal: Padina Mica
ADRESA: Sat Padina Mica, Com. Padina
Padina Mica
Oficiul postal: Peri
ADRESA: Sat Peri, Com. Husnicioara
Peri
Oficiul postal: Plopi
ADRESA: Sat Plopi, Com. Tamna
Plopi
Oficiul postal: Podeni
ADRESA: Sat Podeni, Com. Podeni
Podeni
Oficiul postal: Podu Grosului
ADRESA: Sat Podu Grosului, Com. Bacles
Podu Grosului
Oficiul postal: Poroina Mare
ADRESA: Sat Poroina Mare, Com. Poroina Mare
Poroina Mare
Oficiul postal: Prisaceaua
ADRESA: Sat Prisaceaua, Com. Oprisor
Prisaceaua
Oficiul postal: Pristol
ADRESA: Sat Pristol, Com. Pristol
TEL: 0252/394627
PROGRAM: L-V: 08:00-14:00
Pristol
Oficiul postal: Punghina
ADRESA: Sat Punghina, Com. Punghina
Punghina
Oficiul postal: Recea
ADRESA: Sat Recea, Com. Punghina
Recea
Oficiul postal: Rogova
ADRESA: Sat Rogova, Com. Rogova
TEL: 0252/353063
PROGRAM: L-V: 10:00-15:00
Rogova
Oficiul postal: Salcia
ADRESA: Sat Salcia, Com. Salcia
TEL: 0252/391605
PROGRAM: L-V: 08:00-15:00
Salcia
Oficiul postal: Scapau
ADRESA: Sat Scapau, Com. Devesel
Scapau
Oficiul postal: Selistea
ADRESA: Sat Selistea, Com. Isverna
Selistea
Oficiul postal: Simian
ADRESA: Sat Simian, Com. Simian
TEL: 0252/338001
PROGRAM: L-V: 10:00-18:00
Simian
Oficiul postal: Siroca
ADRESA: Sat Siroca, Com. Godeanu
Siroca
Oficiul postal: Smadovita
ADRESA: Sat Smadovita, Com. Bacles
Smadovita
Oficiul postal: Stangaceaua
ADRESA: Sat Stangaceaua, Com. Stangaceaua
Stangaceaua
Oficiul postal: Stircovita
ADRESA: Sat Stircovita, Com. Vladaia
Stircovita
Oficiul postal: Strehaia 1
ADRESA: Oras Strehaia, Unirii, nr. 1
TEL: 0252/370230
PROGRAM: L-V: 08:00-19:00
Strehaia 1
Oficiul postal: Studina
ADRESA: Sat Studina, Com. Sovarna
Studina
Oficiul postal: Tamna
ADRESA: Sat Tamna, Com. Tamna
Tamna
Oficiul postal: Traian
ADRESA: Sat Traian, Oras Vanju Mare
Traian
Oficiul postal: Valea Buna
ADRESA: Sat Valea Buna, Com. Voloiac
Valea Buna
Oficiul postal: Valea Izvorului
ADRESA: Sat Valea Izvorului, Com. Livezile
Valea Izvorului
Oficiul postal: Vanatori
ADRESA: Sat Vanatori, Com. Vanatori
TEL: 0252/391064
PROGRAM: L-V: 08:00-11:00
Vanatori
Oficiul postal: Vanju Mare 1
ADRESA: Oras Vanju Mare, str. Republicii, nr. 86
TEL: 0252/350555
PROGRAM: L-V: 08:00-19:00 S: 08:00-13:00
Vanju Mare 1
Oficiul postal: Viasu
ADRESA: Sat Viasu, Com. Patulele
Viasu
Oficiul postal: Vidimiresti
ADRESA: Sat Vidimiresti, Com. Bala
Vidimiresti
Oficiul postal: Vrancea
ADRESA: Sat Vrancea, Com. Burila Mare
Vrancea
Oficiul postal: Vrata
ADRESA: Sat Vrata, Com. Garla Mare
Vrata
Oficiul postal: Zegujani
ADRESA: Sat Zegujani, Com. Floresti
*** Drobeta Turnu Severin
Piaţa Mircea -zilnic
Piaţa Crihala -zilnic
Piaţa Crişan -zilnic
Piaţa Schela -zilnic
Piaţa Cet-Nord -zilnic
Târg comercial Veterani -sâmbăta şi duminica
6 ianuarie - Botezul Domnului
23 aprilie - Ziua Municipiului Drobeta Tr. Severin
6-7 iulie - Festivalul naţional de literatură ,,SENSUL IUBIRII”
14-22 iulie - Participare la Festivalul folcloric Vitosha (Vidin) şi la Festivalul ,,Dansul în lungul Dunării”- Sofia (Bulgaria)
*** Baia de Aramă
6-7 iulie - Festivalul de Folclor ,,Munte, munte- brad frumos”
*** Orşova
17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
27 mai - Festivalul- concurs de muzică populară –Constantin Gherghina”
15 august - Sfânta Maria- Zilele municipiului Orşova, Festivalul Interetnic de cântece şi dansuri populare ,,Otto Alscher”
*** Strehaia
Piaţă-zilnic
Târg - sâmbăta
-Zilele Strehăiene
21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
Ciochiuţa, - Sf. Treime
Comanda, 23 aprilie - Sf. Mare Mucenic Gheorghe
Lunca Banului, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Stânceşti, 8 noiembrie - Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril
Menti-Motruleni, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Hurduceşti, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Slătinicul Mare şi Slătinicul Mic, 14 octombrie - Cuvioasa Parascheva (Vinerea Mare)
*** Vînju Mare
Piaţă-marţi şi vineri
Târg - duminica
mai - Sărbătoarea ,,Mărgăritarului”
Octombrie - Festivalul ,,Viei şi Vinului”
*** Bala
29 iulie - Festivalul de Folclor ,,PLAIUL CLOŞANI”
*** Balta
Târg - duminica
20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
Prejna, 6 mai - ,,Măsuratul Oilor”, 15 august - Adormirea Maicii Domnului
Gorvoniţa, 6 mai - ,,Măsuratul Oilor”, 29 mai - Horă Populară, 27 decembrie - Sf. Apostol Ştefan
Costeşti, 6 mai -,,Măsuratul Oilor”, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Coada-Cornetului, 6 mai -,,Măsuratul Oilor”, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Sfodea, 6 mai - ,,Măsuratul Oilor”
*** Bălăciţa
Piaţă-duminica
Târg - duminica
prima duminică din luna septembrie - Bâlci
23 aprilie - Sf. Mare Mucenic Gheorghe
Dobra, 17 mai -Înălţarea Domnului (Ispasul),
Gvardiniţa, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
*** Bâcleş
Târg anual- luna octombrie
17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Corzu, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
Podul Grosului, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Smadoviţa şi Petra, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
*** Bâlvăneşti
29 august - ,,Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”
a şasea săptămână după Paştele Ortodox- „Nedee”
Bâlvăneştii de Jos, a şasea săptămână după Paştele Ortodox- „Nedee”
Pârlagele, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
*** Braniştea
20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
*** Brezniţa-Motru
21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
14 octombrie - Cuvioasa Parascheva (Vinerea Mare)
Coşovăţ, 15 august - Adormirea Maicii Domnului
Valea-Teiului, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
*** Broşteni
Târg - duminica
prima duminică după Paşti - Duminica Tomii
21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Căpăţîneşti, 24 iunie - Sânzienele
Luncşoara, 6 decembrie - Sf. ierarh Nicolae
Lupşa de Jos, 17 mai -Înălţarea Domnului (Ispasul)
Lupşa de Sus, 20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
Meriş, 23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe
*** Burila Mare
Târg - sâmbăta
29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Izvoru Frumos, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Ţigănaşi, 23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe
*** Butoieşti
20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
*** Căzăneşti
8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Cârneceşti, 26 octombrie - Sf. Mare Mc. Dumitru
Ercea, 6 august - Schimbarea la Faţă-Probejenia
Ilovu, 8 noiembrie - Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril
Păltinişu, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Poiana, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Severineşti, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Suharu, 8 noiembrie - Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril
Valea Alunului, 29 august - Tăierea Capului Sf. Ioan
Valea Coşuştei, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
*** Cireşu
8 aprilie - Învierea Domnului
29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
19 august - Tradiţionala sărbătoare câmpenească „Peştera Topolniţa”
8 noiembrie - Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril
25 decembrie - Naşterea Domnului
Bunoaica, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul), 28 iulie - Întâlnirea ,,Fii Satului”
Jupâneşti, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Negruşa, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
*** Corcova
15 august - Adormirea Maicii Domnului
Breta- Cernaia-Vlădăşeşti, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Cordun, 26 octombrie - Sf. Mare Mc. Dumitru
Croica- Măru Roşu- Udrişte, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Imoasa, 6 decembrie - Sf. ierarh Nicolae
*** Cujmir
Târg - duminica
Cujmirul Mic, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
Aurora, 20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
*** Devesel
Târg - duminica
*** Dârvari
Piaţă -vineri (orele 06-10)
*** Dubova
8 septembrie - Hramul Bisericii Sfânta Maria-,,Nedee”
Eibenthal, 12 octombrie - ,,Nedee”
*** Dumbrava
a doua duminică din octombrie - Bâlci anual
Albuleşti, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Higiu, 15 august - Adormirea Maicii Domnului
Dumbrava de Jos, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
*** Eşelniţa
20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
15 august - Adormirea Maicii Domnului
*** Gârla Mare
Piaţa comunală-miercuri şi sâmbătă
17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
prima zi după ,,Duminica Mare” – Sărbătoarea „Crucea”
8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
*** Godeanu
15 august - Adormirea Maicii Domnului
Marga, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Păuneşti, 26 octombrie - Sf. Mare Mc. Dumitru
Şiroca, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
*** Greci
23 aprilie - Sf. Mare Mucenic Gheorghe
17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Bâltanele, 27 mai - Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor), 1 iulie - Sărbătoarea Câmpenească ,,Floarea Teiului”
Sălătruc, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
*** Grozeşti
8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Circeni, 29 iunie - Sf. Apostol Petru şi Pavel
Şuşiţa, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
*** Gruia
Piaţă - zilnic
Târg - joi
15 august - Adormirea Maicii Domnului
Izvoarele, Piaţă - zilnic
*** Hinova
23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe
Mai - Sărbătoarea Salcâmului
*** Ilovăţ
23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe;
ultima duminică
din luna mai - Sărbătoarea Coşuştei;
15 mai -slujba de hram a Mâmăstirii Coşuştea-Crivelnic
Budăneşti, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Cracu- Lung, 26 octombrie - Sf. Mare Mc. Dumitru
Dâlbociţa, 13 aprilie - Izvorul Tămăduirii
Racova, 27 iulie - Sf. Pantelimon (Ilie cel Mic)
*** Iloviţa
30 ianuarie -Balul cu Izmene
1 martie - Balul Mărţişorului
Bahna, Cimarca - Hora populară
Moiseşti, 27 mai - Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor) ;, - hore populare
*** Izvorul-Bârzii
8 noiembrie - Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril
25 decembrie - Naşterea Domnului
31 decembrie - seri distractive la căminul cultural
1-2 ianuarie - seri distractive la căminul cultural
7 ianuarie - Sf. Ioan Botezătorul
Baloteşti, 6 decembrie - Sf. ierarh Nicolae
Halânga, 27 mai -Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor)
Puţinei, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
Schinteeşti, 15 august - Adormirea Maicii Domnului
*** Livezile
20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
Izvoru Aneştilor, 15 august - Adormirea Maicii Domnului
Izvorălu de Jos, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Ştefan Odobleja, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
*** Malovăţ
21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Bârda, 26 octombrie - Sf. Mare Mc. Dumitru
Colibaşi, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Lazu, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Negreşti, 27 mai -Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor)
*** Ponoarele
Târg - luna mai - Sărbătoarea liliacului
*** Poroina Mare
29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Stigniţa, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Fântâna Mare, 27 mai -Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor)
Fântânile Negre, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
*** Pătulele
Târg - sâmbăta
23 aprilie -Sf. Mare Mc. Gheorghe
29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Zilele Recunoştinţei
*** Punghina
Piaţă -zilnic
Târg - sâmbăta
Recea, Piaţă - zilnic, Târg - sâmbăta
*** Stângăceaua
15 august - Adormirea Maicii Domnului
Bârlogeni, 27 mai - Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor), 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Poşta Veche, 27 mai - Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor)
Satu Mare, 14 octombrie - Cuvioasa Parascheva (Vinerea Mare)
*** Şimian
15 august - Adormirea Maicii Domnului
Cerneţi, 28 mai - Praznicul Sfântului Duh (Sf. Treime), 30 mai - Ştafeta lui Tudor, 15 august - Adormirea Maicii Domnului, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Dudaşu, 23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe
Poroina, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Ergheviţa, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
*** Şişeşti
27 mai - Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor) şi Castrovul
mai - Festivalul Ceramicii
Cărămidaru, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Ciovârnăşani, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Cocorova, 20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
Crăgueşti, 15 august - Adormirea Maicii Domnului
Noapteşa, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
*** Şviniţa
8 iulie -Festivalul Satelor Dunărene
5 august - Fest. multietnic ,,Fereastra spre noi
2 septembrie - Fest. Smochinului
*** Vânători
23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe
Roşiori, 27 mai -Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor)
*** Vânjuleţ
20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
*** Voloiac
15august - Adormirea Maicii Domnului
Lac, 23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe
Cotoroia, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Ruptura, 14 octombrie - Cuvioasa Parascheva (Vinerea Mare)
Voloicel, 14 octombrie - Cuvioasa Parascheva (Vinerea Mare)
*** Vrata
Piaţă - joi
27 mai - Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor)
Primar: Paulescu Buican Nistor
Viceprimar: Bumceanu Ilie
Contabil: Cârceanu Nicolae
Telefon: 0252-381473
Fax: 0252-381473
Localitati vecine: Brebina (DN67D - 1.00 km); Apa Neagra(DN67D - 4.00 km); Ponoarele (DJ670 - 7.00 km)
Baia de Aramă este un oraş în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România. Are o populaţie de 5.617 locuitori.
Râul Brebina străbate acest vechi târguşor mehedinţean, în zonă existând o mulţime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Astâzi însă, natura şi-a reintrat în drepturi.
Altădată, aici erau mine de cupru, dar acum localitatea prezintă mai mult interes agro-turistic, fiind situată în apropierea multor obiective turistice montane.
|
|||
Amplasare | |||
Ţară | România | ||
Judeţ | Mehedinţi | ||
Atestare documentară | 1581 | ||
Populaţie | 5.880 | ||
Suprafaţă | 91,11 km² | ||
Densitatea populaţiei | loc./km² | ||
Altitudinea medie | 275 m n.m. | ||
Localităţi componente |
Bratilovu, Brebina, Dealu Mare, Mărăşeşti, Negoeşti, Pistriţa, Stăneşti, Titerleşti | ||
Primar | Paulescu-Buican Nistor |
Gospodarii: 1642
Nr. locuinte: 2030
Nr. gradinite: 7
Nr. scoli: 4
Nr. licee: 1
La baia de aramă din zonă, de la Bratilov, Mircea cel Bătrân a adus meşteri saşi, precum Ciop Hanoş. Roţile pe care acesta le amenajase aici, înainte de 1392, sunt pomenite în mai multe acte. Baia de Aramă a fost sat şi nu a devenit târg decât din secolul al XVII-lea. Aşezarea se afla pe marele drum de sub munte ce traversa Ţara Românească. De la Râmnic şi Ocna Mare, drumul pornea spre Târgul Jiului şi Severin, trecând prin Polovragi, Târgul Gilort şi Baia de Aramă, fiind utilizat şi de negustorii sibieni. La jumătatea secolului al XVII-lea, această rută a fost folosită de Paul de Alep şi patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoria lor pe la mănăstirile din Ţara Românească.
Vechi centru minier de unde s-a exploatat minereu de cupru din 1392.A fost atestat documentar în anul 1581, fiind declarat oras în anul 1968.
Baia De Aramă - Monument
Baia de Aramă este situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podişul Mehedinţi. Se adăposteşte într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare şi Cornet. Este traversată de paralela de 45°. Tot de Baia de Aramă aparţin şi localităţile învecinate: Brebina, Titerleşti, Bratilovu, Mărăşeşti, Stăneşti. Carstul este presărat de un mare număr de peşteri binecunoscute prin comorile lor de frumuseţi: Bulba, Cloşani, Ponoarele, Izverna.
Pădurile sunt populate de animale sălbatice: vulpea, căprioara, ţapul, iepurele, veveriţa, viezurele, porcul mistreţ şi chiar lupul sau ursul. Dintre rarităţi menţionăm: vipera cu corn (vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca ţestoasă (testudo hermani) şi o serie de şopărle.
Alături de păduri şi păşuni o bogăţie deosebită o reprezintă apele. Oraşul este străbătut de râul Bulba care izvorăşte din peştera cu acelaşi nume aflată în legătură cu Peştera Ponoarele prin care se scurge apa lacului Zăton. Debitul râului este sporit de numărul mare al izvoarelor care îl alimentează, dintre care cel mai cunoscut este Bolborosul, care ţâşneşte la poala Cornetului de la baza unei stânci. Denumirea sugerează forţa cu care izvorul ţăşneşte bolborosind într-o limbă rece şi cristalină a frumuseţii nealterate de trecerea timpului. Aici, la Bolboros, se organizau mai ales în zilele călduroase de vară ieşiri la iarbă verde şi petreceri cu lăutari până noaptea târziu. Cu toate că asemenea petreceri sunt tot mai rare în ultimul timp, Bolborosul rămâne un loc fermecător care îi aşteaptă pe cei setoşi de frumuseţe. Apele izvorului au fost captate pentru o păstrăvărie aflată în administrarea Ocolului Silvic din Baia de Aramă. Ceva mai jos se află un alt izvor care a fost captat şi adus până în faţa bisericii şi a şcolii, unde ţâşneşte într-o fântănă aspectuos construită cu douăsprezece guri, o adevărată risipă de bogăţie.
Peştera Bulba
Evoluţia populaţiei la recensăminte:
Activitati specifice zonei: Creşterea animalelor, Pomicultură, Comerţ, Agricultură
Activitati economice principale: Exploatarea şi industrializarea lemnului, Comerţ, Piscicultură (crescătorii păstrăvi), Agricultură
zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Facilitati oferite investitorilor: Concesiuni şi închirieri de teren, Forţă de muncă, Alte facilităţi prevăzute de lege, DN Baia de Aramă şi Băile Herculane
Proiecte de investitii:
Acest articol este licenţiat sub GNU Free Documentation License [3]. Foloseşte materiale din Wikipedia [26].
Cod poştal: 225102
Localitate componenta a orasului Baia de Arama, oras situat în N Podisului Mehedinti, la 275 m.alt., pe valea Bulbei.
Localitati vecine Godeanu (DN67D - 20.00 km); Baia de Arama (DN67D - 1.00 km)
Obiective turistice: REZERVATIA NATURALA PONOARELE; VÂRFUL LUI STAN; PADUREA DRAGHICEANU; PADUREA DE LILIAC PONOARELE; BISERICA DE LEMN Sf. Apostoli Petru si Pavel (din BREBINA); BISERICA DE LEMN Sf. Dumitru (TARNITA) (din BREBINA); BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din GODEANU); CENTRU FOLCLORIC (în OBÂRSIA-CLOSANI); CENTRU ETNOGRAFIC (în OBÂRSIA-CLOSANI); SAT TURISTIC PONOARELE
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Bala este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România.
Cod poştal: 227010
Primarie:
Primar: Chiţimia Constantin, PNL
Viceprimar: Ohima Mândruţ Valentin
Secretar: Şoalcă Mihai
Contabil: Ştefănescu Marcela
Telefon: 0252-386020, 386001
Fax: 0252-386001
Suprafata: 10111 ha
Intravilan: 360 ha
Extravilan: 7420 ha
Populatie: 4720
Gospodarii: 2320
Nr. locuinte: 2200
Nr. gradinite: 8
Nr. scoli: 12
Sate: Bala, Bala de Sus, Brateşul, Brativoeşti, Câmpu Mare, Cârşu, Comăneşti, Crainici, Dâlma, Iupca, Molani, Rudina, Runcşor, Sărdăneşti, Vidimireşti
În localitatea Bala au fost descoperite câteva urme romane, fapt care arată că aici a existat o populaţie băştinaşă pe care romanii au cucerit-o. Ruine romane s-au găsit şi în satul Cârşu, după cum sublinia arheologul Dumitru Tudor: Cârşu (com. Bala.) se semnalează aici urme de ruine antice din care s-a scos sesterţ de bronz de la Traian (Moisil Creşt colect în an Ac. Rom. 1939-1940, p. 144). Monede romane şi resturile unor albii din lemn de stejar au fost descoperite în zona băilor, semn că acestea erau cunoscute încă de pe timpul romanilor.
În satul Dâlma, care aparţine comunei, în locul numit Dealul Vâlculeştilor , a fost localizat un cimitir roman, după cum menţiona acelaşi arheolog.
Locul este menţionat şi de către revizorul şcolar N. D. Spineanu în timpul căruia s-a făcut descoperirea unei pietre inscripţionate cu litere latine. Această piatră se afla la bisericuţa din satul Dâlma şi locuitorii n-au vrut s-o doneze sub nicio formă până când nu li s-a promis de către autoriţăţi că li se va ridica în sat o şcoală, după cum sublinia revizorul şcolar:
„Aşa că numai după ce li s-a promis şcoala ce s-a şi deschis în toamna anului 1892 şi după ce li s-a oferit o sumă de bani pentru repararea bisericii a putut fi ridicată această piatră. Credinţa locuitorilor este că în interiorul acestei pietre au fost ascunse comori, mai ales că se bănuieşte că piciorul prestolului este făcut tot dintr-o piatră cu inscripţiune veche luată tot din acel loc. ”
Aceste câteva documente arată că suntem în faţa unei localităţi străvechi care este atestată documentar încă din vremea lui Mircea cel Bătrân. În tradiţia locală există unele legende legate de acest domnitor despre care se spune că ar fi avut aici grajdurile pentru caii folosiţi în războaie. Documentul de atestare a localităţii datează din 10 iunie 1415 şi are următorul conţinut: „1415 (6923) iunie 10, Argeş.
În Hristos dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn, din mila şi darul lui dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi părţile de peste munţi încă şi către părţile tătătreşti şi pe amândouă părţile peste toată Podunavia încă şi până la Marea cea Mare şi stăpânitor al cetăţii Dârstorului. A binevoit domnia mea cu a sa binevoinţă, cu inima curată şi luminată şi am dăruit acest atotcinstit hrisov boiernaşilor domniei mele, Vlad cu nepoţii săi, Şişa şi Buia şi lui Stănilă cu fraţii săi, ca să-i fie lui Vlad cu toţi nepoţii lui, Buia, Şişa şi lui Stănilă cu fraţii lui, satul numit Bela, care este în judeţul Motrului, ca să fie lui Vlad cu toţi nepoţii lui, de ocină şi de ohabă, satul Bela şi Preslop. Au dat domniei mele un cal şi o cupă. De aceea să le fie de ocină şi de ohabă începând de la vama oilor, de la vama porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de gloabe, de cărături, de podvoade, adică de la slujbele mici până la cele mari, de acestea toate să le fie de ohabă lor şi copiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor cât va trăi domnia mea şi cât va trăi fiul domniei mele, Mihail voievod...
Iată aceştia sunt martorii acestui hrisov: Radu ban-vornic, jupan Martin, Aga ban, jupan Stoica rusul, jupan Dragomir dela Segarcea, baldovin logofăt, Micul vistier şi Vasea purtătorul de sabie, Stanciu comis, Manea stolnic, Gherghina paharnic.
Şi eu, Mihail gramatic, care am scris la Argeş, luna Iunie 10 zile în anul 6923 (1415) indiction 8, în vremea când a venit Mustafa Celapi.
Io, Mircea voevod, din mila lui dumnezeu domn. Acad. R.P.R., C 123 Orig, slav, perg, pecete atârnată căzută.
Locaţia descrisă în documentul de atestare este situată în satul Bala de Sus, unde există locul numit Prislop.
Un alt vechi document ce atestă localitatea Bala, din 15 februarie 1692 este în original la o săteancă din Bala de Sus, Sibinescu Maria, care prin bunăvoinţa ei a dat voie domnului Petre Scurtu, creatorul muzeului din localitate şi autorul mai multor cărţi (printre care şi monografia "Satul meu natal - Bala de Sus"), să publice conţinutul lui în una din aceste cărţi, textul fiind:
"„Noi, doisprezece boeri, ce suntem luaţi din porunca Marii sale lui Constantin Voevod, de Pătraşcu Cârşat ot gor Bala (Bala de Sus), J Brad ogo Nicola (şi frătescu Nicola) şi cu toţi cetaşi lor Sibinesci şi de Janoşi Zaharesci, I. Dumbravă, Vâlcan şi de văru său Oteosin, se le alegem moţia din hotarul Sisinescilor. Când am fost la di şi la soroc am mers la facia locului şi am vestit pe toţi mojnenii Băluceni şi Panorăni ca să vie cu scrisori ce vor avea şi când am intrat în hotaru Sisinesci a venit toţi moşnenii şi le-am cerut cărţile de moşie să cercetăm să putem îndrepta hotaru, deci scoaseră luceni o carte de patru Boeri cu leatu 7010 (1502), ce este şi pentru Panorani, cu semnele hotarului lor Panoră şi Băluţa începând ocolul hotarului lor, unde se încolţeşte cu D-lui Lupu Glogoveanu. Mai întrebarăm şi pă numitei Sibinesci şi dahoriesei ce le die Vâlcani, de au vreo carte să ne ne vă arate şi să ne arată pătraşcu Cârşat cei dice şi Sibin, un hrisov cu leatu 7000 (1492) ce era făcut pe hotaru Sisinesci, să vădu că moşia mari numiţi Sibinesci cu cetaşi lor, al 2-lea Zaharesci ce se şi sic Vâlcani se împarte pe în două cu Sibinesci şi Ocolnica acesta ce o facem hotarului Sibinesci. Şi continup cu !Zapist cu leatu 7003 (1495) marte în 4, iar în încheiere” Şi sau dat această carte lui Pătraşcu Cârşat să aibă a ţinea şi a stăpâni cu cetaşi lui Jeatu 7200 (1692) februarie 15. Apoi numele celor 12 boeri, ce au fost trimişi de Constantin Voevod, pentru stabilirea – practic – a hotarului dintre Bălenii de Sus şi Ponoreni şi Bălănţeni – Lupu Mezinca, Mohai Modovan, Dumitraşcu Paharnicu ot Corcova, Martin Mezincha, Ionaşcu ot Cloşani, Stroe Paharnicu, Pârvu Băşica, Udrişce, Mihai Mezinca ot Brosceni, Sabanu ot Brăbeşti, Radul ot Cornu, Pătru Paharnicu"
De ale mele. Petre Scurtu, pag. 289
Documentele despre existenţa localităţii sporesc în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. În anul 1723 satul apare menţionat pe harta realizată de Schwantz cu numele de Bahla, iar în Conscripţia de la 1727 este consemnată în Plasa de Mijloc a ispravnicului Staico Glogoveanu, drept moşie megieşească cu 72 familii (39 megieşi, 18 birnici, 2 nevolnici şi 11 văduve) . Ca avuţie sunt trecuţi 39 de locuitori cu moşii, 34 de vii, 188 de vite mari şi 44 de cai. În anul 1819 în sat erau 63 de familii grupate în 12 ½ lude (26 fruntaşe, 17 de mijloc şi 20 codaşe) în anul 1835, 94 de familii, iar în vremea lui Alexandru Ioan Cuza (1864) existau 120 de familii, fapt care ilustrează sporirea permanentă a populaţiei.
În 1891 comuna Bala era formată din satele Bala de Jos şi Cârşu şi avea 800 de locuitori care posedau 108 bovine, 182 ovine, 19 cai şi 182 familii de albine, iar în 1894 la Bala existau 145 de contribuabili şi 156 de case, după cum nota revizorul şcolar N. D. Spineanu: „Ocupaţiunea locuitorilor este agricultura şi creşterea vitelor. Calitatea pămîntului este de mijloc. Aici se cultivă şi pomi mulţi. Ei posedă 31 de pluguri, 68 de care cu boi, 5 căruţe cu cai şi 112 stupi ”. În anul 1906 în sat existau 200 familii, aşa cum se poate observa din consultarea Chestionarului întocmit pe acest an.
Actualmente comuna cuprinde un număr de 15 sate care au fost grupate, de-a lungul vremii, în comune diferite. La început satul Bala de Jos a format comună împreună cu cătunul Cârşu, iar Bala de Sus împreună cu Lăturoasa şi Brateşu (1864-1912). După anul 1912 comuna a fost alcătuită din satele: Bala de Jos, Bala de Sus, Cârşu şi Lăturoasa, până în anul 1925. În perioada premergătoare războiului (1932-1938) comuna cuprindea din nou satele Bala de Jos şi Cârşu, iar între 1938-1942 acestora li s-au mai adăugat: Câmpu Mare, Chiţimii, Giureşti, Iupca, Lăturoasa şi Sărdăneşti. C Papacostea Pajură în dicţionarul său arăta că satul Bala dispunea în anul 1947 de 189 de clădiri, 153 de gospodării şi 618 locuitori: „Are o unitate cooperativă, 38 de cazane de ţuică. Satul e amintit de D. Fotino la 1819 şi anterior de Schwantz la 1720-1723 .”
După 1950 în componenţa comunei intrau şi satele: Bereşti, Rudina, Runcşor (1952-1954). În anul 1970 comuna Bala cuprindea 15 sate care au rămas în componenţa ei până acum: Bala de Jos, Bala de Sus, Brateş, Brativoeşti, Câmpu-Mare, Cârşu, Comăneşti, Crainici, Dâlma, Iupca, Molani, Rudina, Runcşor, Sărdăneşti, Vidimireşti. În 1977 în satul Bala de Jos existau 835 locuitori, în 1992, 915, iar în anul 2002 au fost identificaţi 936 locuitori.
Localitatea Bala este situată într-un cadru depresionar, aproape de apa Râienilor, de o parte şi de alta a drumului care face legătura cu Şovarna şi Ilovăţ. De aici până la reşedinţa de judeţ, municipiul Drobeta Turnu-Severin sunt 50 km. Cele mai apropiate oraşe sunt Motru şi Baia de Aramă, aflate la distanţa de aproximativ 25 km. Căile de acces către această staţiune balneoclimaterică sunt reprezentate de arterele rutiere care străbat judeţul Mehedinţi:
Majoritatea drumurilor sunt nemodernizate, dar sunt bine întreţinute.
Reţeaua feroviară este slab reprezentată având ca puncte terminale căile ferate de la Drobeta Tr. Severin, Motru şi Târgu Jiu.
Bala reprezintă, alături de Ponoarele, una dintre cele mai răspândite comune ale judeţului Mehedinţi, cu cel mai mare număr de sate, aflate la distanţe de până la 20 km de centrul comunei. Ea se învecinează cu comunele Isverna, Ponoarele, Glogova, Cătunele (aparţinând judeţului Gorj), Balta şi Ilovăţ şi oraşul Baia de Aramă (satele Pistriţa şi Negoeşti). Este situată la marginea estică a podişului Mehedinţi până la limita cu depresiunea formată de pârâul numit Râieni, între Cuca Bereşti (sud-vest), Culmea Belii (est) şi Gevrinu (Culmea Mormodolului - la nord). Localitatea este mărginită de dealuri împădurite la limita de sus: Dealul Bârlanului, Coasta Babii brăzdate de văi (care coboară până la apa Râienilor): Valea lui Dancu, Valea Alunului, Valea Stancului, Valea lui Ban, Valea Mierlii.
Dealurile sunt potrivite ca înălţime, acoperite cu păduri de fag şi stejar, salcâm ori plop, aşa cum sunt cele două culmi amintite: Bereşti (382 m) şi Bala (369 m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fâneţe, vii şi pomi. Printre fâneţe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuşti: măceşul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereştilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantaţii de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantaţii se mai găsesc şi pe dealul care face legătura între valea lui Ban şi valea Alunului, în Valea lui Dancu sau în Dealul de Sus. Pe aceste dealuri se dezvoltă bine prunul şi se află numeroase plantaţii. Cireşii, nucii, perii sau merii cresc izolat sau sunt plantaţi de către localnici în grădini şi locuri închise. Culturile de bază sunt porumbul, grâul, cartoful şi ovăzul, care adesea este însămânţat prin lucernă, atunci când oamenii vor să lase locul să se mai refacă. Lunca, aflată pe lângă apa Râienilor este folosită pentru cultura porumbului şi a legumelor ca şi locurile mai joase de la Polom, Valea Stancului, Valea lui Ban. Înainte vreme o ocupaţie de bază a locuitorilor o constituia creşterea vitelor, dar acum numărul acestora a scăzut vizibil pentru că tineretul, în genere, pleacă din sat îndreptându-se spre oraşe.
Localitatea are o climă blândă, destul de secetoasă, mai cu seamă în lunile iulie şi august, din verile aride. Temperatura medie pe timpul iernii este de 7-8 grade, iar media anuală a precipitaţiilor atmosferice este de 800-1000 mm. Vânturile predominante sunt cele din vest, nord-vest şi sud-est.
La Bala de Jos şcoala s-a deschis la 1 decembrie 1838 cu un număr de 31 de elevi, avându-l drept candidat de învăţător pe Vasile popa Ioan Mândrea. Numele Mândrea nu există acum în localitate, fapt care ne face să credem că învăţătorul se numea de fapt Mandreş, dovadă că între anii 1863-1867 a fost menţionat un învăţător cu numele: Gheorghe Mandreş. În timpul reformei lui A. I. Cuza s-a înfiinţat un al doilea post pe care a fost ocupat de dascălul Petre Iovescu, apoi şcoala a intrat într-o avansată stare de degradare şi a fost închisă, redeschizându-se abia în anul 1886. De-a lungul vremii aici au funcţionat mai mulţi învăţători dintre care menţionăm pe: N. Popescu, Gh. Pătruţescu, Tudor Constantinescu. Localul propriu-zis al şcolii, cu două săli de clasă, s-a ridicat după planul Casei Şcoalelor în anul 1924. In ultimul timp fiind într-o stare acută de degradare în decembrie 2007 clădirea a fost demolată. În timpul regimului comunist în majoritatea satelor au fost ridicate şcoli noi, iar la centrul de comună a fost construită o şcoală impunătoare în care funcţionau 10 clase.
În clădirea veche a funcţionat până după revoluţie căminul cultural şi biblioteca. În fruntea acestei şcoli a fost multă vreme în calitate de director Iulian Cerbulescu, urmând Ştefania Vinţan, Maria (Trotea) Podeanu, Elisabeta Mureşanu, Ion Gurgu. Din anul 2006 şi până în prezent directorul şcolii este Pasat Daniel.
Aşezată la poalele dealului numit Cuca, înconjurată de cimitir, biserica actuală este o construcţie de zid începută în anul 1884 şi terminată în anul 1890.
Ea a fost ridicată pe locul unei construcţii mai vechi şi a suferit mai multe reparaţii. Una dintre acestea a avut loc în anul 1912, prin contribuţia epitropului Meilă Geană care era şi primarul satului. Între anii 1977-1980 biserica a fost reparată prin stăruinţa părintelui Ion C. Semenescu cu contribuţia locuitorilor satului şi stăruinţa deosebită a lui Mihai Iovescu- Sotea, Constantin Şerban, Ion Nimară. Pictura bisericii a fost refăcută de zugravul V. Băleanu din Miculeşti, care a rescris deasupra uşii de la intrare pisania: Acest sfânt şi dumnezeiesc locaş, cu patronul Sf Ierarh Nicolae s-au reînceput edificarea lui în anul 1884 septembrie 16, în locul temeliei celei vechi cu binecuvântarea fostului nostru Episcop D. D. Iosif Bubulescu şi s-au terminat în zilele noului nostru episcop Ghenadie Enceanu Craioveanu al Eparhiei Râmnicului şi Noului Severin şi în zilele regelui nostru Carol I, regele României şi s-a terminat în anul 1890 cu stăruinţa părintelui nostru protoereu Ştefan Călărăşanu şi cu stăruinţa şi cheltuiala robilor lui Dumnezeu Nicu Mandreş, Niţă Geană, V. Şotea, Constantin Cosmulescu, Constantin Petculescu şi toţi ceilalţi locuitori băleni enoriaşi ai acestei biserici zugrăvită de mine Ghe. Gh. Ionescu, zugrav din Baia de Aramă. S-a sfinţit în zilele IPS Mitropolit Nestor Vornicescu, protoereu Ion Tobă, preot iconom Ion C. Semenescu, sfinţită azi, 8 noiembrie 1980. Zugrav V. Băleanu, judeţul Gorj.
În pronaos, în partea dreaptă a intrării, sunt zugrăviţi ctitorii: Nicu Mandreş, Niţă Geană şi Vasile Şotea, îmbrăcaţi în costume populare. Ei poartă cămaşi albe, cioareci şi haine albe de dimie cu modele stilizate la brâu, la mâneci şi la piept. Ceilalţi ctitori sunt zugrăviţi în partea stângă a intrării, în aceeaşi ţinută impunătoare. C. Şotea poartă costum de dorobanţ, cu sabia în mâna stângă, iar C. Piciu, C. Cosmulescu şi Niţă Brebu au câte o carte în mâna dreaptă.
Pe acelaşi perete, pe o bucată de tablă sunt zugrăviţi membrii familiilor N. Brebu şi Nicolae N. Mandreş. N. Brebu poartă costum popular, haină de dimie de culoare închisă şi cioareci albi, iar lângă el soţia Minodora are ciupag şi opreg roşu, purtând la gât o salbă de bani. Pe deasupra ţinutei are o haină lungă, lucrată din dimie neagră.
N. Mandreş este singurul în ţinută militară având în mână sabia. Sub acest tablou de familie scrie: Acest tablou s-au ridicat prin stăruinţa şi cheltuiala D-lui Grigore Cleciu. Pentru amintire decedaţilor pe care se află acest tablou: Niţă Brebu mort la anul 1897, Mariţa N. Brebu moartă în 1906, Ion N. Brebu, mort în 1900, Minodora, moartă la 1907. Nicolae N. Mandreş mort la 1905. Pe peretele de la intrare se află şi un pomelnic al ctitorilor în care sunt menţionate numele celor care au contribuit la refacerea bisericii:
Tot în pronaos, pe partea dinspre nord, chiar deasupra ferestrei, este zugrăvit Sf. Proroc Ilie cu carul de foc, probabil pentru faptul că la Sf. Ilie se ţine hramul satului Bala de Jos.
Acum biserica se află la a treia reparaţie importantă, ce se execută în timpul păstoririi preotului Ionuţ Blidaru Semenescu cel care îndeplineşte şi funcţia de protopop al Severinului. A fost consolidată din nou fundaţia, s-a dat jos învelitoarea veche de tablă a bisericii şi i s-a pus un acoperiş nou de tablă după care urmează rezugrăvirea întregului locaş şi resfinţirea.
Activitati specifice zonei: Creşterea animalelor, Artizanat, Fabricarea varului
Activitati economice principale: Exploatarea lemnului
Staţiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de apă minerală şi nămol terapeutic, fiind profilată pe cura internă şi externă. Izvoarele minerale se găsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al pârâului Râieni. Structura geologică a zonei a fost investigată de către Gh. Murgoci (1898-1907), I. Ionescu Argetoaia (1914), Al. Codarcea (1940-1941), M. G. Filipescu (1942), N. Oncescu şi Th. Joja (1952), Fl. Marinescu şi echipa (1956-1960), I. Focşa (1960), A. Zberea şi echipa (1965-1966).
Apele minerale de la Bala au făcut obiectul cercetărilor lui V. Dragoş (1967-1970), I. Dumitrescu (1968), Al. Gheorghe, C. Calotă (1972).
Gheorghe Popa a stabilit în anul 1974 perimetrul de protecţie al zăcământului de apă minerală din zonă care a fost delimitat astfel:
Ape minerale au fost descoperite şi în zona limitrofă, la Crainici printr-un foraj executat până la adâncimea de 2270 m. Din punct de vedere hidrogeologic se poate remarca acumularea acviferă din depozitele aluvionare ale luncii pârâului Râieni, care constituie principale sursă de alimentare cu apă a localităţii. Conform unui studiu de balneologie realizat în anul 1980 de către Vasile Ştef, Petre Lungu, Florentin Vulpe şi Mariana Dacos, aceste rezerve s-au format în urma unui accident tectonic produs în această zonă în urma căruia s-au ivit mai multe izvoare pe ambele maluri ale pârâului Chiciora. Aceste izvoare au fost captate în mod rudimentar şi folosite încă de pe vremea romanilor, aşa cum am menţionat. Izvorul nr. 1, numit de localnici „Izvorul de ochi” se găseşte pe versantul stâng al văii Chiciora, în dreptul fostului bazin acoperit, la circa 35-40 m de firul văii.
Debitul izvorului era în anul 1977 de 0,18 l/s. Izvorul nr. 2 a fost captat tot pe versantul stâng al văii la circa 20 m de acelaşi bazin având un debit de 0,6 l/s în anul menţionat.
Izvorul nr. 3 denumit de localnici „Izvorul de iod” a fost captat pe versantul drept al văii Chiciora la circa 80 de m de fosta baracă. Apa era transportată printr-o conductă metalică şi folosită înainte de săparea sondelor la duşurile pentru spălarea nămolului. Debitul izvorului era de 0,14 l/s. Asemenea izvoare se mai află de o parte şi de alta a văii la baza versantului sudic al dealului Chiciora, între Valea Chiciora şi Valea Ţigănească. Cercetătorul G. Popa a identificat o linie de izvoare termo-minerale cu un debit total de 8 l/s.
Doctorul E. Cociaşu pe baza analizelor chimice efectuate până în anul 1970 arăta că apa de la staţiunea din Bala este o apă minerală hipo-mezotermală, oligominerală, sulfuroasă, fără o dominantă chimică, asemănându-se prin compoziţie cu izvoarele nr. 24, 11 şi 12 de la Olăneşti, cu izvoarele nr. 7 şi 14 de la Călimăneşti şi cu izvoarele de la Mangalia. Apa acestor surse de la Bala poate fi utilizată atât în cura internă, cât şi în cea externă sub formă de băi. În cura internă, apa se poate utiliza în afecţiuni gastro-intestinale, gastrite cronice, ulcer, în dispepsiile intestinale de fermentaţie, în afecţiunile hepatobiliare, urmări după hepatita virotică sau toxică, alergii alimentare, în colecistite simple sau litiazice, în urmări după intervenţii pe vezica biliară, în cataracte cronice ale căilor aeriene, în curele de diureză, în litiazele renale, în infecţii renouretrale, în intoxicaţii cu metale grele.
În cura externă apele pot fi folosite în reumatisme cronice, artrite sau artroze, în afecţiuni ginecologice şi afecţiuni dermatologice, afecţiuni ale aparatului locomotor, afecţiuni oftalmologice, afecţiuni ale sistemului nervos periferic.
În afara acestor izvoare aici există şi o zonă mlăştinoasă acoperită de vegetaţie specifică, cu nămol terapeutic. Nămolul sapropelic este furnizat prin acţiunea apelor termo-minerale după modalitatea vulcanilor noroioşi, fiind însoţit adesea şi de emanaţii de gaze.
În urma analizelor acestor ape minerale s-a constatat caracterul oligomineral sulfuros, hidrogenul sulfurat având valori între 0,3 şi 9 mg/l..
Analizele ulterioare efectuate la Crainici au indicat un chimism clorurat, sodic-calcic, bromo-iodurat, cu conţinut redus în sulfaţi, specific apelor cu structuri închise (ape de zăcământ). Temperaturile acestor izvoare minerale captate indicau valori între 17 şi 25 grade C.
Aceste ape nu sunt radioactive. Rezultatele testărilor chimice au fost consemnate la 24 octombrie 1979 de către M. Gavrilescu subliniind compoziţia bicarbonică şi a hidrogenului sulfurat. Aspectul depresionar al zonei, ca şi prezenţa apei sulfuroase hipotermale sunt factori care determină o floră şi o faună specifică acestei turbării. În margina bălţilor se găsesc anumite plante cu rădăcinile înfipte în mâl care favorizează formarea nămolului. Cercetările întreprinse au dovedit că sub stratul de vegetaţie existent se formează un nămol fluid negru-cafeniu. În cazul turbăriei din Bala pe traseul canalelor prin care se scurge apa sulfuroasă se pot evidenţia acumulări de nămol negru sapropelic rezultat din descompunerea materialului organic de natură animală şi vegetală. Compoziţia chimică a stratului de nămol mineral cenuşiu-vineţiu cu impregnaţii de culoare neagră care se găseşte sub pătura superioară de nămol curgător, negru-cafeniu cu resturi vegetale, reflectă în mod fidel factorii care au luat parte la formarea lui: apă, substanţe volatile, substanţe minerale, celuloză, acizi.
Pe baza analizei nămolul cenuşiu-vineţiu de la Bala se poate defini ca un nămol argilos cu conţinut mare de substanţe minerale insolubile în apă (31,43g %) şi cantităţi apreciabile de substanţe organice (5,35g %) reprezentate în principal din celuloză (2,32g %), substanţe proteice (0,68g %), acizi humici (0,58g %), grăsimi (0,23g %).
Acizii humici din nămolul de Bala se compară cu cei din nămolul din lacul Techirghiol şi cantitatea lor este superioară nămolurilor din lacurile de la Sovata.
Din punct de vedere al proprietăţilor fizice se remarcă umiditatea ridicată a nămolului (63%) comparabilă cu cea a nămolului de Techirghiol şi aciditatea relativ ridicată caracteristică a mediului acid de formare a turbei. Nămolul negru care se recoltează şi se foloseşte în mod empiric prezintă caracteristici diferite. Acesta se formează în contact direct cu apa sulfuroasă şi are un conţinut mai ridicat de hidrogen sulfurat. Volumul total de nămol negru-cafeniu curgător şi de nămol cenuşiu-vineţiu cu proprietăţi terapeutice existent în zona investigată a fost estimat la 8520 mc.
Nămolul terapeutic este utilizat în reumatism degenerativ, reumatism articular, stări alergice după reumatism sau infecţii, afecţiuni ginecologice, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, sechele musculo-articulare după traumatisme.
Complexul balnear Ceres Complexul balnear a fost dat în folosinţă în anul 1977, are 4 etaje şi dispune de 208 locuri de cazare, având un număr de 35 persoane angajate şi 15 asistenţi. Camerele sunt cu 1 şi 2 paturi, fiind dotate cu tot confortul necesar.
Celor care vin la tratament li se oferă serviciu de cazare, masă şi bar (restaurant). Biletele de tratament se pot obţine prin Casa naţională de pensii, atât pentru pensionari cât şi pentru toţi cei care plătesc asigurări sociale. În anul 2007 complexul a împlinit 30 de ani de existenţă şi evenimentul a fost comemorat prin ridicarea unei troiţe din lemn pe soclul căreia scrie: Ridicată cu ajutorul lui Dumnezeu, prin stăruinţa conducerii şi salariaţilor unităţii de tratament balnear BALA, la împlinirea a 30 de ani de la înfiinţare. 9 martie 2007. În toată această perioadă unitatea de tratament a fost condusă de către câţiva directori: Tutunaru, Bărbulete, Ion S. Popescu care şi-au adus contribuţia la modernizarea ei permanentă. Din anul 2005 directorul staţiunii este domnul Mărgeanu Viorel, un om al locului care se trage din satul Runcşor, iar director economic este domnul Ion Trotea, originar din satul Rudina care aparţine acum aceleaşi comune. În cadrul staţiunii balneare se tratează afecţiunile reumatologice prin băi galvanice, radiaţii cu ultrasunete, împachetări cu parafină şi alte proceduri.
Cei bătrâni vin adeseori în cârjă ori în baston şi pleacă amelioraţi în urma băilor termale şi a tratamentelor de aici. Bazinele de nămol Pe lângă această staţiune, băile se pot face şi la bazinele de nămol, împărţite în două categorii: pentru bărbaţi şi pentru femei. Aici vin oameni din satele din jur şi din alte localităţi care locuiesc la hotelul primăriei şi la pensiunile din Bala. Ştrandurile Apa termală a fost valorificată prin construirea a trei ştranduri de dimensiuni şi adâncimi diferite, care sunt deschise pe toată perioada lunilor de vară, începând din mai şi până în septembrie. În zilele de duminică şi la sărbători, la aceste ştranduri vin cetăţeni din toate colţurile ţării. Localitatea dispune şi de alte elemente care-i întregesc potenţialul turistic sporindu-i atractivitatea
Elemente de potenţial turistic natural. Pe lângă aceste elemente specifice turismului balnear, localitatea cuprinde în în arealul limitrof şi alte puncte de interes major: - cascada „Duruitoarea”, „Buraica” de la Bala de Sus - moara de apă de pe Valea Râienilor, distrusă de ultimele inundaţii în zonă; - moara de apă de la Molani; - pădurea de nuci „Ursoaica”; - Râpa Dracului amplasată la hotarul dintre Giureşti şi Sărdăneşti; - „Scaunul Domnesc” aflate pe raza localităţii Crainici; - Dealurile „Mormântul Jidovului” aflate pe raza localităţii Bala de Sus
Elemente de potenţial turistic antropic
- aşezarea dacică „La fântână” din Bala de Sus;
- aşezările romane din locurile numite „Vârful cu plopi” şi „Vârful Vâlculeştilor” din Rudina şi Dâlma;
- castrul roman din Cârşu unde s-au descoperit fragmente de ceramică romană şi un sesterţ din timpul împăratului Traian;
- ruinele tunelului Bejna de la Rudina;
- fragmente din drumul roman Drobeta-Cătunele descoperite la Iupca;
- schitul Crainici cu biserica de zid „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” construită în 1818 de către fraţii Burnaz, cu fresca originală de la 1837;
- biserica de lemn din satul Comăneşti, metoh al sfintei mănăstiri Tismana;
- biserica de lemn „Sfinţii Voievozi” din satul Giureşti construită de tatăl căpitanului de panduri Constantin Ghiţan Giurescu în anul 1779 şi reconstruită în anul 1884 de preotul Ion Giurescu;
- biserica de lemn din Bala de Sus; - biserica de lemn din Vidimireşti „Sfântul Nicolae” datând din anul 1806, lucrată de meşteri lemnari din familia Totir care păstrează icoane din anul 1808 pictate de Ghiţă Zugravul;
- biserica de lemn din Runcşoru datând din 1834, restaurată în anul 1895;
- biserica de lemn „Sf. Ilie” din satul Dâlma care a avut la pristol piatra de mormânt a ilirului Dasus Capito, proprietar colonizat aici în timpul stăpânirii romane (sec. II, d. Hr.);
- biserica de zid cu hramul „Sf. Nicolae” din Bala de Jos, construită în anul 1882;
- biserica din satul Molani, ridicată în anul 1938 de familia Molăneştilor.
- casa-muzeu „Petre Scurtu” din Bala de Sus.
- casele: Marioara Fânu, Ion Vlădulescu (1875), Ion Geană, Constantin Petculescu, Mircea Cusmulescu din Bala;
- casele: Nicolae Scurtu, Maria Raicu şi Ion Mitroi din Bala de Sus;
- casele Petre Mandreş şi Nicolae Modreanu din Vidimireşti;
- casa Ion Oprişan din Bereşti;
- casele Petrică Bosan (1900) şi Nicu Petru (1898) din Crainici;
- poarta din cătunul Chiţimii (1780);
Pentru dezvoltarea viitoare a staţiunii în planul urbanistic Reactualizare. P.U.Z. Staţiune Bala. Judeţul Mehedinţi Proiect nr. 5115/2006 întocmit de un colectiv compus din: Viorica Dicu, Viorel Nica, Viorel Veber, Vasile Damian, Valerian Popescu, Mihai Bălteanu şi Gheorghe Pîrvănescu. S-a urmărit o investigare atentă a zonei în conformitate regulile de urbanism şi s-a procedat la delimitarea acesteia şi propunerea unor obiective precise pentru modernizarea ei:
- obiective de interes public existente şi propuse;
- locuinţe colective şi individuale, pensiuni agro-turistice;
- circulaţii carosabile şi pietonale;
- spaţii verzi.
compusă din:
- complex balneoclimateric – hotel Ceres 2 – P+4, 208 locuri (existent);
- complex turistic p+4 – spaţii de cazare 108 locuri, tratament alimentaţie publică, agrement (propus);
- teren tenis – propus;
- parc de odihnă şi recreere – propus;
- bază de agremenet – existentă;
- bază de tratament – existentă;
- locuinţe individuale şi pensiuni agro-turistice
- existente şi propuse;
- piaţă, bazar (spaţii vânzare, parcaje, restaurant, bar, grupuri sanitare ecologice) – propuse;
- spaţii verzi amenajate – gazon + plantaţii de protecţie – propuse;
- locuinţe individuale existente şi propuse;
- pensiuni agro-turistice înscrise la ANTREC;
- pensiuni pentru etapă viitoare;
- staţie pompare ape uzate;
- spaţii verzi, plantaţii de protecţie.
În afara a acestor elemente locale care reprezintă puncte reale de atracţie trebuie să menţionăm faptul că şi vecinătăţile acestei localităţi atrag turişti din toată ţara. În partea de nord-vest, se află comuna Ponoarele cu întregul ei complex hidrocarstic. Legătura dintre cele două localităţi se face pe valea Râienilor (Delurenilor) printr-un loc pitoresc numit Cheile Băluţei, traseu turistic marcat cu semnul PG (punct galben). De aici, de la poalele unei stânci denumită Piatra Dajului pe care creşte cel mai frumos liliac din întreaga zonă, se face alimentarea cu apă a complexului balnear şi a localităţii. Foto Alte frumuseţi şi atracţii naturale deosebite din zonă sunt masivele muntoase Piatra Cloşanilor şi Vârful lui Stan ori pitoreasca Vale a Cernei, Cheile Ţăsnei, Cheile Sohodolului şi Peştera Ponoare, Peştera Isverna, Peştera Bulba şi Peştera Cloşani, care ar putea constitui trasee turistice pentru asigurarea unui sejur plăcut. Nu departe de Bala se găseşte mănăstirea Tismana, ctitoria călugărului Nicodim şi schitul Cioclovina. Prin implementarea acestui program de către o echipă tânără a Primăriei din localitate, condusă de către primarul Constantin Chiţimia şi viceprimarul Valeriu Ohima, secretarul Mihai Şoalcă şi de către consilierii locali, staţiunea Bala ar putea deveni o zonă atractivă şi reprezentativă pentru acest colţ de ţară numit judeţul Mehedinţi.
Obiective turistice: Ştranduri termale şi nămol sapropelic în subordinea consiliului local, Staţiune balneară
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Facilitati oferite investitorilor: Terenuri în zona staţiunii, Construcţii (clădire hotel, Primărie)
Proiecte de investitii:
Acest articol este licenţiat sub GNU Free Documentation License [3]. Foloseşte materiale din Wikipedia [26].
Balta este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România.
Cod poştal: 227030
Primar: Stoican Constantin
Viceprimar: Busuioc Ion
Secretar: Anitescu Petrache
Contabil: Vrabete Nicolae
Telefon: 0252-388001
Fax: 0252-388001
Suprafata: 12555 ha
Intravilan: 144 ha
Extravilan: 12411 ha
Populatie: 1.441
Gospodarii: 636
Nr. locuinte: 910
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 4
Este situata în Podisul Mehedinti,la 500 m.alt. Populatia comunei era în martie 2002 de 1.441 loc.
Sate: Balta, Coada Cornetului, Costeşti, Gornoviţa, Nevăţu, Prejna, Sfodea
Localitati vecine: Ciresu (DJ607B - 12.00 km); Balvanesti (DJ670 - 16.00 km) ;Costesti (DC - 8.00 km); Gornenti(DC - 10.00 km); Ponoarele (DJ670 - 13.00 km)
Situată în partea de sud-vest a ţării, în judeţul Mehedinţi, comuna Balta este o unitate administrativă bine individualizată, cu veche tradiţie, a cărei existenţă este strâns legată de Dunăre şi de “plaiul” mehedinţean. Comuna Balta este aşezată în centrul podişului carstic al Mehedinţiului la circa 40-45 km de Drobeta Turnu Severin şi 25 km de localitatea Baia de Aramă. Aceasta învecinându-se cu Comuna Izverna şi judeţul Caraş-Severin în partea de nord a comunei, la sud cu comuna Podeni şi Ilovăţ, la est cu comuna Bala şi la vest cu comuna Podeni. Comuna Balta este formată în prezent din satele: Balta, Coada Cornetului, Costeşti, Gornoviţa, Nevăţu, Prejna şi Sfodea.
Datorită aşezării, aici vom întâlnii peşteri şi doline, cornete şi ponoare, lunci etc. Relieful de munte este specific Munţilor Mehedinţi, cu altitudini ce nu depăşesc 1.300 m, între care se menţionează în NV Culmea Fagilor cu 1.276 m şi Pietrele Albe cu 1.335 m, vârfurile Ciolanu Mare 1.135 m şi Ciolanu Mic 1.048 m. Petrografia muntelui este foarte variată, cu roci sedimentare (calcare, şisturi argiloase, gresii), roci metamorfice (gnaise, micaşisturi), în zone calcaroase găsindu-se diverse forme carstice: crovuri, doline, polii, avene, peşteri - Peştera Topolniţa. Relieful de deal cu caracteristici specifice morfologiei Podişului Mehedinţi, cu aspect de relief fragmentat, prezenţa peşterilor. Alcătuirea petrografică a zonei deluroase se reprezintă prin calcare, micaşisturi, gnaise, amfibolite, serpentine etc. Acest tip de relief este reprezentat de altitudini medii de 500-600 m, cu vârfuri spre 800 m-Vf. Baia-799 m, Vf. Cuca Înaltă 786 m, Cornetul Babelor 771 m şi altele sub 600 m. În zona centrală a teritoriului comunei se situează o zonă depresionară dezvoltată de la confluenţa văilor Coşuştei cu Prejna, până la satul Balta, străbătută de pârâul Balta şi afluenţii săi în preajma cărora se formează luncile ample ale Gornoviţei şi Bălţii.
Este asigurată stabilitatea generală a terenului, putându-se construi în intravilan fără restricţii importante. Se recomandă adâncimea minimă de fundare de 70-90 cm, de la terenul natural pentru capacitatea pontată de 1.000-6.000 km² pe roci stâncoase, de 300-400 km² pe terenuri deluviale. La fundarea construcţiilor se au în vedere eroziunile frecvente ale solului (în comuna Balta eroziuni pe 600ha), care se evită sau se iau măsuri de combatere. Terenul este cuprins în zona seismică de calcul E, grad de intensitate seismică 7, perioada de colt Tc=0.7, coeficient Ks=0.12
Clima este de tip temperat continentală cu influenţe submediteraneene cu o durată medie anuală de strălucire de 1500-1800 ore. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -3°C, spre deosebire de a lunii iulie, când temperaturile ajung până la 18°-20 °C. Precipitaţiile anuale medii ajung la 1 000-1 200 mm, iar durata cu zăpadă este de 70-80 zile în podiş şi 100 zile la munte. Vânturile din această parte “vin” dinspre Varciorova-Dunarint şi aduce ploaia toamna şi primăvara. Acesta este scurt şi rece. Un alt vânt este “Vântul Mare” ce îşi lasă vaporii dincolo de munţi şi vine spre Balta sec şi rece.
În zona de munte şi zona deluroasă, unde roci metamorfice apar pe pantele cu înclinări reduse ale versanţilor, cu grad de alterare ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitaţii normale se acumulează şi izvorăşte la baza versanţilor. Au o curgere permanentă şi debite foarte variabile. În zonele calcaroase se acumulează importante cantităţi de apă din precipitaţii care debuşează în izbucuri, lapiezuri. Coşuştea are izvoarele în judeţul Mehedinţi într-o asemenea zonă la altitudini de 580 m. Alte cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt şi pârâurile Prejna, Gornoviţa şi Balta din bazinul hidrografic al râului Topolniţa. La nivelul comunei se identifică zone carstice prin care bazinele hidrografice ale Coşuştei şi ale Topolniţei comunică pe o direcţie sau pe cealaltă, în funcţie de regimul de precipitaţii între care în zona Cornetul Babelor în lacul numit ”Lacul Gornoviţei”. În zona depresionară lunca râurilor Gornoviţa, Prejna şi Balta nu se întâlnesc ape freatice din cauza depunerilor aluvionare care nu acumulează apă, apele de infiltraţie fiind în strat subţinere şi are debite mici de 1-1.5l m³/s şi foarte sensibile la precipitaţii. Zona de est a teritoriului comunei, începând cu Cornetul Babelor, localitatea Coada Cornetului, delimitate de drumul judeţean 670 desfăşurat pe culme, face parte din bazinul hidrografic al râului Coşuştea, râul Criva fiind cel mai important curs de apă din zonă (pe valea Crivei era satul Ponoral în 1576, azi sit arheologic). Zona de vest faţă de drumul judeţean 670 face parte din bazinul hidrografic al râului Topolniţa cu afluenţii importanţi: Balta (alimentat la rândul său de afluenţii din Costeşti, Prejna, Gornoviţa şi râul Topolniţa (cu izvoarele în zona localităţii Mălărişca) care se unesc la sudul localităţii Sfodea. Aici este zona cu cele mai multe peşteri: Balta, Curecea, Sfodea. Numeroasele izvoare din zona localităţilor comunei pot asigura debitele necesare pentru consumul populaţiei şi nevoile gospodăreşti, studiile hidrologice urmând să stabilească soluţiile de captare. Cu toate acestea la nivelul comunei se întâlnesc şi zone inundate la precipitaţii bogate, cum ar fi: lunca Gornoviţa şi lunca Balta. Tot aici se identifică şi izvoare sulfuroase cu rezerve necunoscute în locul numit de localnici Valea Morii.
Vegetaţia din cadrul judeţului se remarcă printr-o mare varietate floristică, ca urmare a poziţiei judeţului Mehedinţi în partea de sud-vest a ţării, la contactul cu extremitatea nordică a Peninsulei Balcanice. Dealurile sunt pline de pruni (soiuri obişnuite), meri, peri, cireşi, gutui, nuci, viţă de vie. În lungul văilor unde se observă “patria pădurilor de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin, iar pe malul apei: răchită, salcă, arini şi plopi. Fauna se remarcă prin specii diverse în funcţie de vegetaţie astfel: în pădurile mari şi dese se ascund mistreţul, urşi din loc în loc, lupi, veveriţe, dihori, spre deosebire de apă unde întâlnim: latite, porconi, iar până în 1910 se observă păstrăvul pe valea pârâului Criva.
Ca o mângâiere pentru solul puţin productiv, se găseşte aici un foarte bun cărbune de pământ, formând o legătură între Banat şi Petroşani. Linia trece prin partea de nord-vest a satului îndreptându-se spre nord, spre Cerna Vârf. Unii geologi, printre care Murgoci, s-au pronunţat că în aproximativ 1000 m s-ar afla şi ţiţei, aici fiind un “fund de mare” (această afirmaţie fiind însoţită de diferitele scoici de mare ce se găsesc în galeriile minelor).
Casă veche în Balta
Venind dinspre Severin spre Balta este imposibil să nu observi varietatea de peisaje şi mozaicul de culori naturale ale acestei zone. Captat de aceste frumuseţi ale naturii, ba mai mult decât atât de aşezarea satului te trezeşte din visare o fântână albă pe marginea drumului parcă îţi spune bine “ai venit!”. Mergând pe uliţele satului rămâi surprins de forma caselor şi aşezarea lor şi mai mult decât atât de căldura cu care localnicii îţi dau binete. Atestat documentar în sec.XIV., întemeietorul fiind Petre Medonea. Spătarul Căciulat, beneficiarul cărţii domneşti din 1547 era descendentul lui Petre Medonea (genealogia din 1826). Din 1819 este catagrafiat² (note) ca sat pe moşie megieşească³(note) cu 37 de familii plătitoare de bir), după ce între anii 1721/1722 Fr. Schwantz a recenzat (note) aşezarea Ponor ca sat cu locuitori
Activitati specifice zonei: Agricultură, Zootehnie
Obiective turistice:
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Facilitati oferite investitorilor: Terenuri pentru concesionări, Forţă de muncă locală, Obiective pentru agroturism
Proiecte de investitii: Alimentare cu apă, Sediu primărie, Modernizare DC 29, Reţea de alimentare cu apă şi de canalizare în satul Costeşti
Cod poştal: 227032
Localitate componenta a comunei Balta, comuna alcatuita din 7 sate.
Este situata în Podisului Mehedinti,la 500 m.alt.
Localitati Vecine: Balta(DC - 8.00 km)
Obiective Turistice: CHEILE COSTESTILOR; FENOMENE CARSTICE (în ISVERNA)BISERICA DE LEMN Sf. Nicolae (din COSTESTI); BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din ISVERNA); CENTRU ETNOGRAFIC (în ISVERNA); CENTRU FOLCLORIC (în ISVERNA)
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
6 mai -,,Măsuratul Oilor”,
29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Braniştea este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România.
Numele satelor aflate in administratie: Braniştea, Goanţa
Cod poştal: 227491
Primar: Marin Ion
Viceprimar: Gongoiu Constantin
Contabil: Toma Nicolae
Telefon: 0252-395190
Fax: 0252-395190
Suprafata: 3118,10 ha
Intravilan: 154,14 ha
Extravilan: 2963,96 ha
Populatie: 2246
Gospodarii: 739
Nr. locuinte: 848
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Activitati specifice zonei: Agricultură, Cultură mare, Legumicultură în câmp şi în spaţii protejate, Creşterea animalelor
Facilitati oferite investitorilor: Captare şi îmbuteliere apă plată, Exploatare balastieră
Brezniţa-Ocol este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, cu următoarele sate aflate în administraţie: Brezniţa-Ocol, Magheru, Jidoştiţa, Şuşiţa
Coordonate: 44°40′N 22°37′E
Cod postal: 227070
Primar: Drăghici Dumitru
Viceprimar: Basarabă Constantin
Secretar: Bengulescu Finareta
Contabil: Popescu Laura
Telefon: 0252-210146
Fax: 0252-210146
Asezarea geografica: Este situata la contactul Podisului Mehedinti cu terasa Dunarii. Localitatea Brezinţa-Ocol se află în partea de N-V a judeţului Mehedinţi, la o distanţă de 4 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin, pe DJ 607B.
Localitati Vecine: Drobeta Turnu Severin (DJ607B - 5.00 km) ; Ciresu (DJ607B - 15.00 km); Ilovita (DJ607B - 22.00 km)
Suprafata: 7553,85 ha
Intravilan: 597,51 ha
Extravilan: 6956,34 ha
Populatie: 3993 (2007)
Gospodarii: 1255
Nr. locuinte: 1555
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 5
Activitati specifice zonei: centru viticol, agricultură, creşterea animalelor, exploatare calcar, exploatări forestiere
Obiective turistice: Parcul natural Porţile de Fier, zona de agrement Vărănic (padurea de pe dealul Varanic). În localitate s-au descoperit vestigiile unor castre romane(sec.II-III d.Hr.)
Facilitati oferite investitorilor: apropiere de oraş (circa 6 km), utilităţi, drum de acces, curent electric, telefonie, Internet
Proiecte de investitii: exploatare zăcământ calcar, alimentări cu apă, asfaltări de drumuri, construcţie primărie nouă, construcţie şcoală nouă în satul Magheru, construcţie cămin cultural, satul Jidostiţa
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:: Fiii satului (de Sf. Maria Mică, în 8 septembrie)
Brezniţa-Motru este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România. Numele satelor aflate in administratie: Firimiţă, Valea Teiului, Făuroaia, Tălăpanu, Deleni, Coşovăţ, Plai.
Cod poştal: 227060
Primar: Marcu Mircea Ionel
Viceprimar: Dăogaru Cornel
Secretar: Duţă Alin Cosmin
Contabil: Firimiţă Maria
Telefon: 0252-374001
Fax: 0252-374001
Suprafata: 5113 ha
Intravilan: 103 ha
Extravilan: 5010 ha
Populatie: 1794
Gospodarii: 864
Nr. locuinte: 1036
Nr. gradinite: 1
Nr. scoli: 6
Activitati specifice zonei: Agricultură
Proiecte de investitii: Alimentare cu apă, Reabilitare şcoli, Reabilitare DC 81 (asfaltare)
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
14 octombrie - Cuvioasa Parascheva (Vinerea Mare)
Coşovăţ, 15 august - Adormirea Maicii Domnului
Valea-Teiului, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
Broşteni este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România., comuna alcatuita din 6 sate: Broşteni, Căpăţâneşti, Luncşoara, Lupşa de Jos, Lupşa de Sus, Meriş
Coordonate: 44°46′N 22°59′E
Cod poştal: 227075
Primar: Borugă Alexandru
Viceprimar: Enculescu Gheorghe
Secretar: Caţan Gheorghe Florin
Contabil: Bilavu Nicoliţa
Telefon: 0252-383020, 383118
Fax: 0252-383118
Este situata în Piemontul Cosustei, pe râul Motru. Populatia comunei era în martie 2002 de 3.037 loc. Localitatea se află situată în partea de nord - vest a judeţului Mehedinţila o distanţă de 36 km de Drobeta Turnu Severin. Localitati Vecine: Strehaia (DN67A - 24.00 km); Motru (DN67 - 4.00 km) ; Sisesti (DN67 - 11.00 km)
Suprafata: 2911 ha
Intravilan: 313 ha
Extravilan: 2598 ha
Populatie: 2966 (2007)
Gospodarii: 1021
Nr. locuinte: 1153
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 5
Activitati specifice zonei: agricultură, creşterea animalelor
Activitati economice principale: agricultura, silvicultura, creşterea animalelor, agroturism
Facilitati oferite investitorilor: terenuri pentru vânzare, forţă de muncă ieftină, acces uşor la utilităţi(curent electric, apă)
Proiecte de investitii: alimentare cu apă în toată satele, asfaltare drumuri comunale, modernizare târg săptămânal, reabilitare Primărie
Obiective turistice: BISERICA ORTODOXA Sf. Împarati Constantin si Elena (din BROSTENI, Biserica Boierilor Cuţui); CULA CUTUI, Drumul lui Tudor Vladimirescu spre Cula Cuţui
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Târg - duminica
prima duminică după Paşti - Duminica Tomii
21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Căpăţîneşti, 24 iunie - Sânzienele
Luncşoara, 6 decembrie - Sf. ierarh Nicolae
Lupşa de Jos, 17 mai -Înălţarea Domnului (Ispasul)
Lupşa de Sus, 20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
Meriş, 23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe
Burila Mare este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, fiind alcătuită din 5 sate: Burila Mare, Crivina, Izvoru Frumos, Ţigănaşi, Vrancea.
Cod poştal: 227085
Coordonate: 44°27′N 22°34′E
Primar: Cicic Jenică
Viceprimar: Marinică Popescu
Secretar: Bordeaşu Maria
Contabil: Pănescu Mariana Silvia
Telefon: 0252-357401
Fax: 0252-357401
Comuna este situata în Câmpia Blahnitei, pe terasa Dunarii, în S-V a României, pe DN 70, la 35 km distanţă faţă de municipiul Drobeta Turnu Severin. Localitati Vecine: Izvoru Frumos(DC - 7.00 km) ; Devesel (DC - 8.00 km)
Suprafata: 12381,74 ha
Intravilan: 466 ha
Extravilan: 11916 ha
Populatie: 2611 (2007)
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 5
Activitati specifice zonei: cultivarea terenurilor cu plante prăşitoare, cereale păioase, legumicultură, piscicultură
Activitati economice principale: comerţ, alimentaţie publică
Facilitati oferite investitorilor: Primăria pune la dispoziţia investitorilor terenuri şi clădiri în vederea utilizării acestora
Proiecte de investitii: asfaltare DC 108 şi DC 109, reabilitare şcoli în Burila, Crivina şi Tigamasi - în derulare
Obiective Turistice: Rezervatie forestiera, PADUREA BUNGET (Mehedinti»Izvoru Frumos) (7.0 km)
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Târg - sâmbăta
29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel - Ziua localităţii
Izvoru Frumos, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Ţigănaşi, 23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe
Cod poştal: 227087
Localitate componenta a comunei Burila Mare, comuna alcatuita din 5 sate.
Este situata în Câmpia Blahnitei,pe terasa Dunarii.
Localitati Vecine: Burila Mare (DC - 7.00 km)
Obiective Turistice: PADUREA BUNGET
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Cod poştal: 227090
Judeţ: Mehedinţi
Populaţie: (2007) 3.379
Sate: Argineşti, Butoieşti, Buiceşti, Gura Motrului, Jugastru, Pluta, Răduţeşti, Ţânţaru
Butoieşti este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România. În Butoieşti sunt cuprinse cătunele Popeşti, Ştefanu şi Tabla. De comuna Butoieşti aparţin satele Răduţeşti, Buiceşti, Jugastru, Argineşti şi Gura Motrului.
Este situata în S Dealurilor Jiului pe râul Motru.
În cadrul localitatii au fost descoperite vestigiile unor asezari romane(Ad Mutrium).
Localitati Vecine: Filiasi (E70 - 17.00 km) ; Strehaia (E70 - 25.00 km) ; Gura Motrului (DC - 10.00 km)
Casa muzeu a lui Constantin Rădulescu-Motru, cătunul Răduţeşti, 2007
În sat se află două biserici, biserica de sus, din cătunul Răduţeşti, construită din zid înainte de al doilea război mondial şi biserica de jos, din cătunul Popeşti, construită din lemn în 1821.
Dintre construcţiile laice se remarcă casa familiei Rădulescu, transformată în muzeu memorial al lui Constantin Rădulescu-Motru.
Biserica de lemn şi cimitirul din Butoieşti, cătunul Popeşti (2007)
Biserica de lemn din Butoieşti, Mehedinţi, a fost ridicată în 1821 în partea de jos a satului, în cătunul Popeşti. Această mică biserică de ţară, în marginea de sus a cătunului, cu poartă şi prilaz de lemn, cu intrarea pe sub coroanele de tei bătrâni, cu cimitirul plin de cruci vechi din jurul ei, formează împreună un ansamblu specific pentru arhitectura sacrală locală şi regională.
Biserica de lemn este folosită curent de parohie şi din acest motiv întreţinută de cuviinţă. Biserica nu este pe lista monumentelor istorice.
După catagrafiile secolului 19, biserica a fost ridicată în 1821 la iniţiativa lui Constantin Popescu, căpitan în oastea lui Tudor Vladimirescu, retras în Mănăstirea Gura Motrului şi hirotonisit preot în Butoieşti. Primul cântăreţ a fost Băluţă Popescu iar primul paraclisier a fost Diaconu sân Pătru, panduri ai căpitanului. Conform tradiţiei locale, biserica de lemn este cel dintâi lăcaş de rugăciune din sat, anterior credincioşii mergând la mănăstirea Gura Motrului pentru hrana sufletească. Partea de jos a satului era în acel timp moşia mănăstirii, iar locuitorii de aici erau clăcaşi, în timp ce în partea de sus, în Răduţeşti, locuiau moşneni. Deşi ridicată în partea de jos a satului, tradiţia susţine, totuşi, că biserica a fost ridicată pe locul culei familiei Butoi, întemeietoarea satului.
Conform pisaniei de peste uşa de la intrare în tinda femeilor, biserica a fost tencuită şi pictată în interior şi pe exterior în 1889: "In numele Tatălui şi al Fiului şi al santului Spirit, Treimea cea de o finţă şi nedespărţită. Aciastă santă şi Dumnedzeiască Biserică ce portă hramu Santu Nicolae s'a prefăcut din facia temeliei acum pentru a treia oră şi s'a zugrăvit după cum se vede cu ajutoriul titorilor enoriaşi şi altor persone prevădzute măi josu. Aciastă lucrare sa început în anulu ... Ianuarie 29 şi s'a terminat în anul 1889 Marte 10 în dzilele Maiestăţi Salle Regelui Carol I şi Reginei Elisabeta şi s'a sfinţit cu bine-cuvîntaria Sfinţiei Salle Părintelui Episcop al Eparhiei Rîmnicu Noului Severin D. D. Ghenadie. astă-dzi 13 Aprelie de Părintele Proto-ereu al judeciului P Cătărăşanu. Preotu Biserici Ştefan Bălăcean. Cîntăreţ Barbu Cojocariu. ... Dzugrav M. Stăiculescu C. Strehaia, C. Ciochiuţu."
O însemnare în betonul treptelor de la intrare sugerează că structura din faţa prispei a fost adausă în 1911. Pictura exterioară este semnată de Anton Barbu din Panaghia, Dolj, în 1974. Recent au fost înlocuite ferestrele vechi cu termopane, cu excepţia unei ferestre spre sud la altar.
Nava şi iconostasul bisericii din Butoieşti
Biserica este ridicată peste o fundaţie înaltă de piatră. Planul este cel specific, cu pridvor îngust, tindă pentru femei şi biserică pentru bărbaţi terminate spre răsărit, în prelungire, cu un altar poligonal în cinci feţe.
La exterior pereţii sunt tencuiţi cu mortar de var şi nisip, şi văruiţi. Acoperişul este învelit cu tablă fălţuită şi vopsită în roşu cărămiziu. Căpriorii acoperişului sunt vizibili sub streaşină. Pe latura sudică, streaşina este întărită de o diagonală cu crestături decorative. Prin acoperiş, peste pridvor, este înălţat un turn scund cu un mic foişor pentru un clopot şi o toacă de fier, acoperit cu un coif scund piramidal. Turnul, la fel ca şi acoperişul, este îmbrăcat în tablă.
În interior, spaţiul este acoperit cu o boltă semicilindrică unică, din scânduri tencuite şi pictate. Împărţirea tradiţională între femei şi bărbaţi se face prin stâlpi verticali prinşi între două grinzi transversale, una dedesubt şi una peste ei. Stălpii încadrează trei goluri de uşi ce permit circulaţia între încăperi. Iconostasul are o structură asemănătoare şi este prevăzut cu uşi împărăteşti la mijloc şi uşi diaconeşti în laturi.
Pereţii interiori sunt în întregime acoperiţi de picturi murale databile la sfârşitul secolului 19, bine conservate.
Biserica este ridicată din bârne de stejar încheiate în coadă de rândunică.
Cimitirul se întinde în spatele bisericii în cuprinsul aceleaşi incinte. În cimitir se păstrează o colecţie variată şi valoroasă de cruci de lemn, de piatră, de fier, din marmură şi beton. De o deosebită valoare sunt crucile de lemn, local numite troiţe, acestea fiind în marea lor majoritate pictate. Ele prezintă o varietate de forme de cruci cu protecţie şi urme de pictură. Câteva cruci de piatră valoroase de la cumpăna secolului 19 şi începutul secolului trecut, practic cele mai vechi păstrate în cimitir, se mai văd în imediata apropiere a bisericii.
Troiţele de lemn au fost făcute în ultimele decenii de părintele Constantin Mircea din Bârlogeni şi Ion Bulată din Ştefanu, ultimul însă nu le picteză. Dinu Bulată a fost unul din meşterii mai bătrâni de troiţe.
În dreapta bisericii se află crucea ridicată în memoria lui Constantin Rădulescu-Motru, preşedintele Academiei Române, şi a strămoşilor săi, cu inscripţia: "Constantin Rădulescu-Motru este geniul acestui meleag. E cinstea noastră şi a întregului neam."
Casă specifică în cătunul Popeşti, 2007
Obiective Turistice: CASA MEMORIALA GHEORGHE RADULESCU MOTRU
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
Cod poştal: 227093
Localitate componenta a comunei Butoiesti, comuna alcatuita din 8 sate.
Este situata în S Dealurilor Jiului pe râul Motru
Localitati Vecine: Butoiesti (DC - 10.00 km)
Obiective Turistice: MANASTIREA GURA MOTRULUI
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Cod poştal: 227045
Viceprimar: Bouru Alexandru
Secretar: Andrei Constantina
Contabil: Epure Anica
Telefon: 0252-375263
Fax: 0252-375263
Numele satelor aflate in administratie: Bîcleş, Selistiuţa, Giura, Podu Grosului, Petra, Corzu, Smadoviţa
Suprafata: 9646 ha
Intravilan: 2401 ha
Extravilan: 7245 ha
Populatie: 2775
Gospodarii: 1167
Nr. locuinte: 1496
Nr. gradinite: 5
Nr. scoli: 5
Asezarea geografica: Localitatea se află situat la 60 km de reşedinţa de Drobeta Turnu Severin
Cel mai apropiat oraş Strehaia - 40 km
Sud-estul judeţului Mehedinţi
Activitati specifice zonei: Agricultură, Creşterea animalelor
Obiective turistice: Biserica "Sf. Nicolae" Corzu, Bolovanul de la Petra, Monumentele istorice din satele Bîcleş şi Petra, lacul de acumulare Giura
Evenimente locale: Anual în prima duminică din luna octombrie - bâlciul mare, Nedei, Înălţarea Domnului la Bădeş, Sf. Împăraţi Constantin şi Elena la Corzu, Naşterea Măicii Domnului în Smadoviţa şi Petra, Sf. Apostoli Petru şi Pavel în Podu Grosului
Facilitati oferite investitorilor: Concesionare de terenuri agricole şi spaţii de producţie
Proiecte de investitii: Alimentare cu apă în satele Bîcleş şi Selistiuţa, Construire bază sportivă Bîcleş, Cămin Cultural Bîcleş, Asfaltare drum DC 116, 83, 84, Alimentare cu apă Smadoviţa, Canalizare Smadoviţa
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Târg anual- luna octombrie
17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Corzu, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
Podul Grosului, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Smadoviţa şi Petra, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Cod poştal: 227055
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
29 august - ,,Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”
a şasea săptămână după Paştele Ortodox- „Nedee”
Bâlvăneştii de Jos, a şasea săptămână după Paştele Ortodox- „Nedee”
Pârlagele, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Comuna Bâlvanesti este o localitate din judeţul Mehedinţi, România, alcatuita din 5 sate: Bîlvăneşti, Bîlvăneştii de Jos, Călineştii de Sus, Călineştii de Jos, Pîrlagele
Cod poştal: 227055
Telefon: 0252-216091
Fax: 0252-216091
Localitati vecine: Balta (DJ670 - 16.00 km)
Este situata în Podisului Mehedinti, pe râul Cosustea Mica. Populatia comunei era în martie 2002 de 1.157 loc.
Suprafata: 4804 ha
Intravilan: 224 ha
Extravilan: 4580 ha
Populatie: 1157
Gospodarii: 600
Nr. locuinte: 798
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
În localitate au fost descoperite vestigiile unor asezari neolitice.
Activitati specifice zonei: Agricultură, Pomicultură, Creşterea animalelor, Apicultură
Activitati economice principale: Obiective turistice: Peştera Topolniţa, Peisaje naturale "Valea Rea", Coşustiţa
Facilitati oferite investitorilor: Acordarea de spaţii şi terenuri pentru activităţi comerciale şi industriale, Forţă de muncă
Proiecte de investitii: Alimentare cu apă, Modernizare drumuri judeţene şi locale, Introducere cablu TV
Obiective turistice: PADUREA BÂLVANESTI
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase: 29 august - ,,Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”, a şasea săptămână după Paştele Ortodox- „Nedee”, Bâlvăneştii de Jos, a şasea săptămână după Paştele Ortodox- „Nedee”, Pârlagele, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Cod poştal: 227040
Primar: Vlăduţi Constantin
Viceprimar: Popa Constantin
Secretar: Mijaiche Argentina
Contabil: Lungu Gheorghe
Telefon: 0252-356444
FAX: 0252-356444
Numele satelor aflate in administratie: Gvardiniţa, Dobra, Bălăciţa
Suprafata: 10109 ha
Intravilan: 436 ha
Extravilan: 9670 ha
Populatie: 3453
Gospodarii: 1357
Nr. locuinte: 2400
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 3
Asezarea geografica: Comuna se află situată în centrul comunei Bălăciţa
Activitati specifice zonei: Agricultură (cultură mare), Creşterea animalelor (oilor)
Activitati economice principale: Morărit şi panificaţie
Facilitati oferite investitorilor: Concesionare teren, Forţă de muncă, Acordare de spaţii şi terenuri pentru activităţi comerciale
Proiecte de investitii: Reţea alimentare cu apă sat Dobra, Reţea de canalizare cu staţie epurare sat Dobra, Modernizare drumuri comunale
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Piaţă-duminica
Târg - duminica
prima duminică din luna septembrie - Bâlci
23 aprilie, Bălăciţa - Sf. Mare Mucenic Gheorghe (Praznic)
Dobra, 17 mai -Înălţarea Domnului (Ispasul),
Gvardiniţa, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
Bâlci în luna septembrie
Cireşu este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă următoarele sate: Bunoaica, Cireşu, Jupâneşti, Negruşa.
Cod poştal: 227120
Coordonate: 44°49′N 22°32′E
Primar: Doru Ţărlui
Viceprimar: Bădescu Petre
Secretar: Rogobete Petre
Contabil: Butaru Ion
Telefon: 0252-388650
Fax: 0252-388650
Comuna Cireşu este situată în partea de nord-vest a judeţului Mehedinţi, în Podisului Mehedinti, pe râul Bahna. Zona prezintă un relief predominant deluros cu formaţiuni carstice, cu poieni şi lunci străbătute de râurile Bahna şi Topolniţa. Regimul climateric este de tip temperat cu influenţe mediteraneene cu o temperatură medie anuală de 8-9 grade C.
Localitati Vecine: Bahna (DJ607B - 7.00 km) ; Balta (DJ607B - 12.00 km); Breznita-Ocol (DJ607B - 15.00 km) ; Podeni (DC - 8.00 km)
Suprafata: 5291,73 ha
Intravilan: 191,90 ha
Extravilan: 5099,93 ha
Populatie: 930
Gospodarii: 581
Nr. locuinte: 570
Nr. gradinite: 1
Nr. scoli: 3
Activitati specifice zonei: cultivarea pământului, creşterea animalelor, plantarea cu pomi fructiferi
Proiecte de investitii: alimentare cu apă a satelor aferente, asfaltarea căilor de comunicaţii
Principalele atracţii turistice ale zonei cuprind: în localitate au fost descoperite vestigii dacice (sec.V-IV î.Hr.), complexul carstic "Topolniţa -Epuran"( Peştera Topolniţa, Peştera Epuran), cuptoarele dacice de prelucrare a fierului, cuptoarele dacice de topit fier, formaţiunea naturală Cocoşul de Munte.
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
8 aprilie - Învierea Domnului
29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
19 august - Tradiţionala sărbătoare câmpenească „Peştera Topolniţa”
8 noiembrie - Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril
25 decembrie - Naşterea Domnului
Bunoaica, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul), 28 iulie - Întâlnirea ,,Fii Satului”
Jupâneşti, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Negruşa, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Corcova este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, aavând în componenţă următoarele sate: Breţa, Cernaia, Corcova, Cordun, Croica, Gârbovăţu de Jos, Imoasa, Jirov, Măru Roşu, Pârvuleşti, Puşcaşu, Stejaru, Vlădăşeşti.
Cod poştal: 227458
Coordonate: 44°42′N 23°03′E
Primar: Durac Adam
Viceprimar: Popescu Marius
Secretar: Coardă George Marian
Contabil: Enescu Camelia
Telefon: 0252-383464
Fax: 0252-383464
Suprafata: 7532 ha
Intravilan: 217 ha
Extravilan: 7322 ha
Populatie: 5844 (2007)
Gospodarii: 2302
Nr. locuinte: 2302
Nr. gradinite: 7
Nr. scoli: 9
Asezarea geografica: Zonă colinară, N-E judeţului Mehedinţi, S-V României
Activitati specifice zonei: agricultură (viticultură), creşterea animalelor
Activitati economice principale: comerţ, agricultură
Facilitati oferite investitorilor: înfiinţare plantaţii de viţă de vie
Proiecte de investitii: drumuri, poduri, şcoală cu clasele I-VIII Jirov, alimentare cu apă a comunei Corcova, plantaţie viţă de vie, apă-canal în satul Corcova, asfaltare drumuri Corcova-Gârbovăţu de Jos, asfalt Jirov, proiect integrat intercomunitar Corcova-Broşteni, alimentare cu apă, canalizare, asfaltare
[936] Biserica Sfinţii Voievozi, Corcova
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Bâlciul Corcovei - a doua zi de Sfintele Paşti
15 august - Adormirea Maicii Domnului
Breta- Cernaia-Vlădăşeşti, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Cordun, 26 octombrie - Sf. Mare Mc. Dumitru
Croica- Măru Roşu- Udrişte, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Imoasa, 6 decembrie - Sf. ierarh Nicolae
Corlăţel este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă următoarele sate: Corlăţel, Valea Anilor.
Cod poştal: 227145
Coordonate: 44° 24′ N 22° 56′ E
Primar: Constantin Costângioară
Viceprimar: Stănciulescu
Secretar: Similaru Elena
Contabil: Burtea Elena
Telefon: 0252-352001, 342001
Fax: 0252-352001
Comuna Corlăţel este situată în partea de sud-est a judeţului Mehedinţi. Vecini în vest cu oraşul Vânju Mare, la N-E comuna Pădina, la E comuna Vlădaia şi la Sud sat Recea - comuna Punghina
Suprafata: 4654 ha
Intravilan: 217 ha
Extravilan: 4437 ha
Populatie: 1525 (2007)
Gospodarii: 679
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Activitati specifice zonei: agricultură, pomicultură, legumicultură, creşterea animalelor
Activitati economice principale: cultura plantelor de câmp, pomicultură, legumicultură, zootehnie
Obiective turistice: două monumente la Corlăţel şi Valea Anilor, Biserica Corlăţel cu hramul Sf Nicolae şi Pogorârea Duhului Sfant cu fresce originale din 1837, Monumentele eroilor din primul şi al doilea război mondial
Facilitati oferite investitorilor: terenuri pentru concesionare
Proiecte de investitii: asfaltare DC 121, alimentare cu apă şi canalizare
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase
Întălnire cu fii satului (rugă)
Rusaliile în Corlăţel
La Valea Anilor - Ziua Eroilor (Ispas)
Cod poştal: 227150
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Târg - duminica
Cujmirul Mic, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
Aurora, 20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
Căzăneşti este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă următoarele sate: Căzăneşti, Ercea, Gârbovăţu de Sus, Govodarva, Ilovu, Jigniţa, Păltinişu, Poiana, Roşia, Severineşti, Suharu, Valea Coşuştei.
Cod poştal: 227100
Coordonate: 44° 43′ N 22° 54′ E
Primar: Ovidiu-Gabriel Lădaru
Viceprimar: Ion Daescu
Secretar: Titu Zaharia
Contabil: Eugenia Cucu
Telefon: 0252-385062, 385051
Fax: 0252-385062, 385051
Comuna Căzăneşti este situată în partea de NE a judeţului, având o suprafaţă de 8460 ha şi se învecinează la nord cu comuna Broşteni, la sud cu comunele Huşnicioara şi Prunişor, la vest cu comunele Siseşti şi Malovat, iar la est cu comuna Voloiac. Faţă de municipiul Dr. Tr. Severin este amplasată la o distanţă de 28 km, iar de oraşul Strehaia la cca. 30 km
Suprafata: 8464 ha
Altitudine medie: 191 m
Intravilan: 464 ha
Extravilan: 8000 ha
Populatie: 2679 (2007)
Gospodarii: 1425
Nr. locuinte: 1650
Nr. gradinite: 5
Nr. scoli: 6
Activitati specifice zonei: agricultură, cultivarea pământului, creşterea animalelor
Activităţi comerciale: exploatarea nisipului cuarţos în localitatea Girbovatul de Sus, exploatare cărbune
Activitati economice principale: exploatare pietriş din albia râului Cosustea, albinărit şi valorificarea fructe de pădure
Obiective turistice: agroturism, amenajare bloc utilităţi turistice situat pe DJ 671 E cu 40 de locuri de cazare, biserica Severineşti (Hram Sf. Dumitru), biserica Sf Toma din 1740 şi biserica Nasterea Maicii Domnului din 1800 (Căzăneşti), Biserica Maicii Domnului din 1813 (Govodarva), Biserica Sfintii Voievozi din 1750 şi case tradiţionale (Ilovu, patrimoniu cultural), biserica Nasterea Maicii Domnului din 1836 (Poiana)
[961] Biserica de lemn „Naşterea Maicii Domnului” din Căzăneşti, comuna Căzăneşti, judeţul Mehedinţi
Facilitati oferite investitorilor: terenuri pentru înfiinţarea unor ferme viticole, spaţii pentru activităţi lucrative, prelucrarea primară a lemnului sat Poiane
Investitori:
SC MINERAL INVEST SRL - exploatare nisip cuartos
SC EXPOLIG SRL - exploatare cărbune
SC BETANIM SRL - exploataţie zootehnică
Proiecte de investitii: reconstrucţie şcolaă cu clasele I-IV Poiana - 490 mii lei/H.G.300/2007, reabilitare şcoală cu clasele I-IV Căzăneşti - 90 mii lei/H.G.219/2007, reabilitare infrastuctură DC.15 şi DC.16 - 1000 mii lei, program de alimentare cu apă sat Ercea - 3000 mii lei, reabilitare Cămin Cultural (biserica şi Cămin Cultural)
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Nedei, potrivit hramurilor bisericeşti
August: "Festivalul Portului şi Cântecului"
8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Cârneceşti, 26 octombrie - Sf. Mare Mc. Dumitru
Ercea, 6 august - Schimbarea la Faţă-Probejenia
Ilovu, 8 noiembrie - Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril
Păltinişu, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Poiana, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Severineşti, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Suharu, 8 noiembrie - Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril
Valea Alunului, 29 august - Tăierea Capului Sf. Ioan
Valea Coşuştei, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
Devesel este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă următoarele sate: Batoţi, Bistreţu, Devesel, Dunărea Mică, Scăpău, Tismana.
Cod poştal: 227160
Coordonate: 44° 28′ N 22° 40′ E
Primar: Mimiş Alexandru Marius
Viceprimar: Gheorghiţă Nicolae
Secretar: Vezureanu Daniel
Contabil: Cotarcea Constanţa
Telefon: 0252-353257
Fax: 0252-353257
Este situata în în sud-vestul judeţului Mehedinţi în Câmpia Blahnitei, pe terasele si în lunca de pe stânga Dunarii, având la nord Dunărea, la sud comuna Jiana, la est Dl. Stârmina şi la vest comuna Burila Mare. Localitati Vecine: Hinova (DN56B - 30.00 km) Burila-Mare (DC - 8.00 km) Gogosu (DJ562 - 10.00 km)
Suprafata: 6977 ha
Intravilan: 394 ha
Extravilan: 6552 ha
Populatie: 3469 (2007)
Gospodarii: 2200
Nr. locuinte: 2200
Nr. gradinite: 5
Nr. scoli: 4
Activitati specifice zonei: agricultură, zootehnie, avicultură, morărit, prese de ulei, comerţ
Obiective turistice: biserica monument din satul Dunărea Mică, ctitorită de Matei Basarab, biserica SF. Gheorghe, situl arheologic de la Devesel, punct sat Devesel "Ochiuri", siteul arheologic de la Bistreţi (Punţi), zona turistică a Dunării
Facilitati oferite investitorilor: drum naţional, energie electrică, telefonie, terenuri agricole, comuna este situată pe malul Dunării
Proiecte de investitii: turism rural, SAPARD, târg, alimentare cu apă în satele Batoţi şi Bistreţi, reabilitare sat Scăpău
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Târg - duminica
Nedeea (Rusaliile) "Sărbătoarea salcâmului"
Dubova este o localitate în judeţul Mehedinţi, în zona de defileu a Dunării, având în componenţă următoarele sate: Baia Nouă, Dubova, Eibenthal.
Cod poştal: 227170
Coordonate: 44° 37′ N 22° 16′ E
Primar: Doscocil Victor
Viceprimar: Palade Victor
Secretar: Miloşescu Rodica Tatiana
Contabil: Ţerescu Maria
Telefon: 0252-368045, 368002
Fax: 0252-368045
Este situata pe stânga fluviului Dunarea, pe malul lacului de acumulare Portile de Fier I, la poalele muntilor Almaj, în bazinul depresionar omonim. Ea se găseşte în zona de Defileu al Dunarii, intre Cazanele Mici si Cazanele Mari. Localitati Vecine: Ieselnita (DN57 - 22.00 km); Svinita (DN57 - 24.00 km)
Suprafata: 16443 ha
Intravilan: 132,49 ha
Extravilan: 16310,51 h
Populatie: 1055 (2007)
Gospodarii: 483
Nr. locuinte: 504
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
Satul Dubova a fost mentionat documentar în anul 1690.
Activitati specifice zonei: creşterea animalelor, agricultură, turism
Activitati economice principale: minerit - extracţie cărbune, prelucrare cuarţ şi serpentinit
Facilitati oferite investitorilor: dezvoltare turistică
Proiecte de investitii: reabilitare alimentare cu apă şi canalizare, modernizare drumuri comunale, amenajări parcuri şi locuri de joacă pentru copii, extinderea reţelei de iluminat public, construcţie Cămin Cultural Dubova
Obiective turistice: cap megaliptic "Decebal", Mănăstirea Mraconia, Parcul natural "Porţile de Fier", Rezervaţia naturală "Cazanelele Mari" şi "Ciucarul Mare", Peştera Ponicova, zone de agrement şi cinegetice în Duvova
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
* 8 şi 9 septembrie - "Fiii Satului", Hramul Bisericii Sfânta Maria-,,Nedee”
* Eibenthal, 12 octombrie - ,,Nedee”
Amplasare 44°32′40″N, 22°09′05″E
Judeţ Mehedinţi
Comună Dubova
Atestare 1827
Populaţie (2000) 302
Altitudine 400 m n.m.
Cod poştal 227172
Eibenthal (cehă Tisové Údolí, Eibentál, Jeventál) este o localitate în judeţul Mehedinţi, Banat, România. Satul este o veritabilă „insulă lingvistică” a minorităţii cehe din România. Se situează în extremitatea sudică a ţării, în Munţii Banatului.
Eibenthalul s-a înfiinţat în anul 1827, în timpul celui de-a doua val de colonizări cu cehi, care avea ca scop colonizarea zonei de frontieră a Imperiul Austro-Ungar, în special din raţiuni militare. Zona Porţilor de Fier a fost vizată în mod special, Eibenthalul fiind unul dintre cele câteva sate de cehi care s-au înfiinţat în zonă în această perioadă. Majoritatea coloniştilor au venit din Plzeň, Klatovy, Čáslav şi Beroun. Ocupaţiile lor de bază erau exploatarea lemnului şi mineritul. Aceste două ramuri au constituit principalele surse de venit pentru locuitorii din Eibenthal. În ultima perioadă însă, Eibenthalul a cunoscut un puternic declin, datorită condiţiilor economice nefavorabile de după revoluţia din 1989, a migrării tinerilor spre oraşe şi în Cehia, şi în consecinţă a îmbătrânirii rapide. Dacă în anul 1934 aici locuiau circa 600 de persoane, în anul 2000 mai erau 302 locuitori.
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase
Acest articol este licenţiat sub GNU Free Documentation License [3]. Foloseşte materiale din Wikipedia [48].
Dumbrava este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă următoarele sate: Albuleşti, Brâgleasa, Dumbrava de Jos, Dumbrava de Mijloc, Dumbrava de Sus, Golineasa, Higiu, Rocşoreni, Valea Marcului, Varodia, Vlădica.
Cod poştal: 227175
Coordonate: 44°31′N 23°7′E
Primar: Cioană Marin
Secretar: Enache Vasile
Contabil: Roman Cornel
Telefon: 0252-342661
Fax: 0252-342661
Comuna Dumbrava se găseşte în partea de est a judeţului Mehedinţi , pe DJ 606 A. Se învecinează în partea de est cu jud.Dolj
Suprafata: 8067 ha
Intravilan: 181 ha
Extravilan: 5864 ha
Populatie: 1829 (2007)
Gospodarii: 1242
Nr. locuinte: 861
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 3
Activitati specifice zonei: cultivarea terenului cu cereale păioase, plante prăşitoare, creşterea animalelor, stupărit, meşteşugul
Activitati economice principale: pescuitul la lacul de acumulare al satului Dumbrava de Sus
Obiective turistice: zona de agrement de la lacul de acumulare al satului Dumbrava de Sus, luciu de apă 13 ha, adâncime 6 m, pădurile care înconjoară comuna care sunt în jur de 2000 ha unde se poate vâna (mistreţi, iepuri, fazani, vulpi, pisici sălbatice, guguştiuci)
Facilitati oferite investitorilor: Punerea la dispoziţie prin închiriere, concesionare ori vânzare la preţ rezonabil a terenurilor agricole care sunt în jur de 3000 ha bune pentru cultivarea cerealelor, pomilor fructiferi şi a viţei de vie, concesionarea lacului de Acumulare pentru pescuit şi amenajarea unui punct turistic în vederea practicării agroturismului
Proiecte de investitii: construirea unor sisteme de alimentare cu apă în satele Albuleşti, Dumbrava de Jos, Dumbrava de Sus, asfaltarea DJ 606 A în totalitate, asfaltarea drumului comunal 81 Dumbrava-Brezniţa-Motru, modernizarea Şcolilor de pe raza comunei Dumbrava, construirea unei biserici ortodoxe în satul Dumbrava de Sus, introducerea telefoniei în toate satele
Personalităţi locale: Alexandru Boboc (n. 1930), filozof, membru corespondent al Academiei Române.
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
A doua duminică din octombrie - Bâlci anual
Albuleşti, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Higiu, 15 august - Adormirea Maicii Domnului
Dumbrava de Jos, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Nedei
Dârvari este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă următoarele sate: Dârvari, Gemeni.
Cod poştal: 227155
Coordonate: 44° 12′ N 23° 03′ E
Primar: Dumitru Chilom
Telefon: 0252-392101
Fax: 0252-392101
Comuna Dârvari se găseţte în extremitatea de sud-est a judeţului Mehedinţi în Câmpia Olteniei, la limita cu judeţul Dolj, la 68 km de Drobeta Turnu-Severin.
Suprafata: 6480 ha
Intravilan: 420 ha
Extravilan: 6060 ha
Populatie: 2939 (2007)
Gospodarii: 1334
Nr. locuinte: 1334
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Activitati specifice zonei: agricultură, creşterea animalelor, apicultură
Activitati economice principale: comerţ privat
Obiective turistice: monumente istorice, lăcaşe de cult
Facilitati oferite investitorilor: terenuri agricole, procurarea de produse agricole şi animaliere
Proiecte de investitii: alimentare cu apă şi canalizare în cele 2 sate, reabilitare drumuri
Eşelniţa (denumită până în 1966 Ieşeliniţa este o localitate centru de comună din Banat, România, situată în partea vestica a judetului Mehedinti pe DN 57.
Cod poştal: 227195
Coordonate: 44° 42′ N 22° 22′ E
Primar: Ciuru Ioan
Viceprimar: Dulamă Ion
Secretar: Tufă Petria
Contabil: Boştină Ana
Telefon: 0252-365070
Fax: 0252-365143
Localitatea se învecineaza in est cu municipiul Orsova, fiind situată pe malul Dunării la 7 km în amonte de Orşova, la confluenţa cu râul omonim, la poalele Munţilor Almăj. Localitatea este menţionată documentar în anul 1488. Până în anul 1966 satul şi comuna s-au numit Ieşelnita.
Localitati Vecine: Dubova (DN57 - 22.00 km) ; Orsova (DN57 - 8.00 km)
Numele satelor aflate in administratie: Eşelniţa
Suprafata: 16402 ha
Intravilan: 235,25 ha
Extravilan: 16166 ha
Populatie: 2943 (2007)
Gospodarii: 914
Nr. locuinte: 926
Nr. gradinite: 1
Nr. scoli: 1
Localitarea era o comună grănicerească din plasa Orşova, jud. (districtul) Severin/Caraş-Severin (1872-1950). Ulterior a aparţinut de comuna Ogradena (1951-1964) şi a fost arondată oraşului Orşova (1965-1968).
Atestare: 1488. Actualul amplasament a fost construit în anii 1967-1970, vechea vatră a aşezării aflându-se sub apele lacului de acumulare Porţile de Fier I.
Activitati specifice zonei: creşterea animalelor, dezvoltarea agroturismului
Activitati economice principale: dezvoltarea turismului
Obiective turistice: Valea Mraconia, Statuia lui Decebal, Satul de vacanţă Mraconia, Cazanele mici, pensiuni turistice, zona cinegetică
Facilitati oferite investitorilor: sprijin privind implementarea cât mai urgentă a proiectelor de investiţii, consultaţă specifică
Proiecte de investitii: mărirea capacităţii de alimentare cu apă a comunei, staţie de epurare şi canalizare, sală de sport la şcoala cu clasele I-VIII Eşelniţa, reabilitare Centrul Internaţional de Afaceri România-Serbia
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Zilele Eşelniţei 9-10 mai
Ziua copilului 1 iunie
20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
15 august - Adormirea Maicii Domnului
Nedei 20-21 iulie, 15-16 august
Floreşti este o localitate în judeţul Mehedinţi, România, având în componenţă următoarele sate: Copăcioasa, Floreşti, Gârdoaia, Livezi, Moşneni, Peşteana, Peştenuţa, Stroeşti, Zegujani.
Cod poştal: 227200
Coordonate: 44° 46′ N 22° 57′ E
Primar: Pasăre Radu
Viceprimar: ec. Ciută Gheorghe
Secretar: jr. Iovescu Nicolae
Contabil: Severineanu Viorica
Telefon: 0252-383375
Fax: 0252-383322
Comuna Floreşti se găseşte în nord-estul judeţului, pe platoul Motrului (Piemontul Motrului), la 6 km sud-est de Motru şi la 32 km nord-est de Drobeta Turnu Severin. Este traversată de drumul naţional DN67.
Suprafata: 5551 ha
Intravilan: 96 ha
Extravilan: 5455 ha
Populatie: 2783 (2007)
Gospodarii: 960
Nr. locuinte: 960
Nr. gradinite: 5
Nr. scoli: 6
Activitati specifice zonei: extracţia cărbunelui
Obiective turistice: localitatea este inclusă în "Geo-Parcul Mehedinţi", biserica Sf. Nicolae din Zegujani, construită în 1832.
Facilitati oferite investitorilor: terenuri pentru microferme, spaţii pentru desfăşurarea de activităţi economice, concesionări de terenuri pentru exploatarea cărbunelui din microcariere, taxe reduse pentru închirieri spaţii pentru diverse activităţi, închirieri spaţii cu caracter medical
Proiecte de investitii: alimentarea cu apă a localităţii, infrastructură
Godeanu este o localitate în judeţul Mehedinţi, regiunea geografică Oltenia, România, având în componenţă satele: Godeanu, Marga, Păuneşti, Şiroca
Cod poştal: 227215
Coordonate: 44° 48′ N 22° 36′ E
Primar: Ion Gheorgheci
Viceprimar: Dragomirescu Viorel
Secretar: Mlădinescu Petre
Contabil: Lolescu Corneliu
Telefon: 0252-388540
Fax: 0252-388540
Comuna Godeanu sau Gogeanu, in graiul 'gi la munce', este aşezată in munţii Mehedinţiului în Podisul Mehedinti, zonă cunoscută şi ca 'Banatul de Mehedinti', in partea de nord a judeţului pe cursul superior al râului Topolniţa sau Valea Mare, cum o numesc localnicii, la un kilometru distanţa de peştera Topolniţa. Graiul, portul şi obiceiurile sunt identice cu cele din banatul de munte.
Localitati Vecine: Brebina (DN67D - 20.00 km); Baile Herculane (DN67D - 42.00 km)
Suprafata: 4487 ha
Intravilan: 85 ha
Extravilan: 4402 ha
Populatie: 753 (2007)
Gospodarii: 682
Nr. locuinte: 560
Activitati specifice zonei: agricultură, fabricarea varului
Obiective turistice: Peştera Topolniţa (complexul carstic Topolniţa), în satul Paunesti se afla o biserica din lemn cu hramul "Sf. Dimitrie" (1835).
Proiecte de investitii: modernizare drumuri judeţene şi locale
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
15 august - Adormirea Maicii Domnului
Marga şi Şiroca, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Păuneşti, 26 octombrie - Sf. Mare Mc. Dumitru
Satul Godeanu Ciumarca, în prima vineri înainte de Sfântu Ilie (20 iulie) şi Sfânta Maria, in ziua de 15 august.
Gogoşu este o comună în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, având în componenţă următoarele sate: Balta Verde, Burila Mică, Gogoşu, Ostrovu Mare.
Cod poştal: 227220
Coordonate: 44° 22′ 0″ N, 22° 36′ 0″ E
Primar: Gheorghe Haneş
Viceprimar: Balica Florica
Secretar: Maxim Adelina
Contabil: Cîrciumaru Elena
Telefon: 0252-357228
Fax: 0252-357104
Comuna este aşezat în partea de sud-vest a judeţului Mehedinţi având la sud fluviul Dunărea, situata în Câmpia Blahnitei, în lunca si pe terasele de pe stânga Dunarii, la confluenta râului Blahnita cu Dunarea. Localitati vecine: Ostrovu Mare (DC - 6.00 km) ; Devesel (DJ562 - 10.00 km).
Suprafata: 7618,89 ha
Intravilan: 438,39 ha
Extravilan: 7180 ha
Populatie: 4430 (2007)
Gospodarii: 1580
Nr. locuinte: 1760
Nr. gradinite: 5
Nr. scoli: 5
Gogoşu,în secolul XIX a purtat şi denumirea de Gogoşi, de la faptul ca localitatea se învecina cu o padure de stejari, care producea niste sferule numite de tăbăcarii de la Cerneţi gogoşi, ele fiind folosite la extragerea unor tananţi naturali pentru tăbăcitul pieilor. localitatea este atestata documentar in anul 1607, cand jumatate din sat apartinea marelui paharnic Stanciu.
Satul, datorita ciumei din 1848, s-a mutat mai spre est, pe amplasamentul actual. În centrul satului este amplasata biserica cu hramul Sf. Dumitru construita în perioada 1856-1859.
În arealul comunei, între satul Ostrovu Mare si localitatea Mihailovac se afla hidrocentrala Portile de Fier II.
Majoritatea sunt români, exista si câteva zeci de familii de rromi care ş-au pierdut limba şi obiceiurile şi s-au integrat relativ bine în cadrul comunităţii. O parte din rromii satului sunt urmaşii ţiganilor care au devenit liberi in timpul domniei lui A.I.Cuza iar o altă parte provin din familiile de rudari (care se îndeletniceau cu prelucrarea lemnului) şi s-au stabilit în satul Gogoşu în primii ani ai deceniului al VII-lea din secolul XX prin migrarea lor din satul Balta Verde .
Activitati specifice zonei: agricultură, piscicultură (pescuit), apicultură, morărit şi panificaţie
Activitati economice principale: comerţ, morărit, panificaţie, agricultură, producerea energiei electrice, energomontaj
Facilitati oferite investitorilor: primăria va pune la dispoziţia celor interesaţi teren şi construcţii în vederea utilizării acestora pe Insula Ostrovul Mare (construirea unui sat de vacanţă, parc industrial, construirea unor fabrici)
Proiecte de investitii: alimentare cu apă - Balta Verde, Burila Mică, Ostrovul Mare şi extindere Gogoşu, canalizare şi staţie de epurare Gogoşu, asfaltare drum comunal, construirea unei grădiniţe Balta Verde
Obiective turistice:
* LACUL OSTROVU MARE (Insula Ostrovul Mare) (Mehedinti » Ostrovu Mare) (6.0 km) ;
* SISTEMUL HIDROENERGETIC SI DE NAVIGATIE PORTILE DE FIER II (Mehedinti » Ostrovu Mare) (6.0 km)
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
În fiecare zi de vineri târg
17 Mai Balta Verde
27 Mai Ostrovu Mare
29 Iunie Gogoşu şi Burila Mică
Cod poştal: 227223
Localitate componenta a comunei Gogosu, comuna alatuita din 4 sate.
Este situata în Câmpia Blahnitei, în lunca si pe terasele de pe stânga Dunarii.
În arealul satului Ostrovu Mare au fost descoperite vestigiile unor asezari geto-dacice.
Localitati Vecine: Gogosu (DC - 6.00 km)
Obiective Turistice: SISTEMUL HIDROENERGETIC SI DE NAVIGATIE PORTILE DE FIER II; LACUL OSTROVU MARE
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Greci este o comună în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă următoarele sate: Bâltanele, Blidaru, Greci, Sălătruc, Valea Petrii, Vişina.
Cod poştal: 227225
Coordonate: 44°34′N 23°7′E
Primar: Roman Dumitru
Viceprimar: Morus Dumitru
Secretar: Bora Nela
Contabil: Miloşescu Ana-Maria
Telefon: 0252-374250
Fax: 0252-374250
Greci este situată în partea de est a judeţului Mehedinţi.
Suprafata: 4031 ha
Intravilan: 249 ha
Extravilan: 3782 ha
Populatie: 1482 (2007)
Gospodarii: 770
Nr. locuinte: 10656
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Activitati specifice zonei: creşterea animalelor, agricultură
Activitati economice principale: agricultură
Obiective turistice: biserica din satul Sălătruc, declarată monument istoric cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, Monumentul eroilor 1916-1918, biserica ortodoxă Sf. Nicolae Greci, biserica ortodoxă Naşterea Domnului din 1704
Facilitati oferite investitorilor: terenuri pentru plantaţii de vii şi pomi, teren arabil (1200 ha)
Proiecte de investitii: alimentare cu apă sat Greci, modernizare şi consolidare DC 87 - Biltanele - Sălătruc, construire şcoală nouă clasele I-VIII Greci, reabilitare Cămine Culturale Greci, muzeul satului
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
23 aprilie - Sf. Mare Mucenic Gheorghe
17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Bâltanele, 27 mai - Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor), 1 iulie - Sărbătoarea Câmpenească ,,Floarea Teiului”
Sălătruc, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Grozeşti este o comună în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă următoarele sate: Cârceni, Grozeşti, Păsărani, Şuşiţa.
Cod poştal: 227235
Coordonate: 44°39′N 23°19′E
Primar: Coman Gheorghe
Viceprimar: Epure Ion
Secretar: Croitoru Carmen
Contabil: Ghiorma Camelia
Telefon: 0252-373750
Fax: 0252-373750
Grozeşti este în zona 4-a Oltenia Regiune de dezvoltare Mehedinţi, de-a lungul pârâului Suşiţa, de la NV la SE.
Suprafata: 4295 ha
Intravilan: 185 ha
Extravilan: 4075 ha
Populatie: 2181 (2007)
Gospodarii: 1200
Nr. locuinte: 985
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
Activitati specifice zonei: activităţi forestiere, creşterea animalelor, lucrări agricole, muncitori în zone miniere din zone limitrofe
Activitati economice principale: măcinişul porumbului - ştiulete, treieratul păioaselor, transport materiale de construcţii
Obiective turistice: Biserica "Sf. Nicolae" Şuşiţa (1704), monument istoric
Facilitati oferite investitorilor: terenuri pentru construcţii, terenuri agricole
Proiecte de investitii: construcţii de noi spaţii şcolare la Grozeşti şi Cârceni, asfaltare DJ607 pe teritoriul comunei, înlocuire şarpante plus învelitor la Şcoala Grozeşti, renovare Cămin Cultural satul Grozeşti, asfaltare DC 72A, construcţie biserică, sat Şuşiţa, alimentare cu apă şi infrastructură sat Cârceni
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Circeni, 29 iunie - Sf. Apostol Petru şi Pavel
Şuşiţa, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Sfânta Maria Mică, Grozeşti
Gruia este o comună în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă satele: Gruia, Izvoarele, Poiana Gruii.
Cod poştal: 227240
Coordonate: 44° 16′ N 22° 42′ E
Primar: Nedelcu Alecsandru
Viceprimar: Bulugiu Marius
Secretar: Vulpe Pica Mariana
Contabil: Catană Adriana
Telefon: 0252-394001
Fax: 0252-394001, 394030
Suprafata: 7318 ha
Intravilan: 265 ha
Extravilan: 7053 ha
Populatie: 3072 (2007)
Gospodarii: 1188
Nr. locuinte: 1134
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 3
Activitati specifice zonei: activităţi agricole, servicii de comerţ, turism
Activitati economice principale: valorificări produse agricole, comerţ
Obiective turistice: Pensiunea SC COMEXIM Gruia, Portul Gruia(la Dunăre)
Proiecte de investitii: Casă de Cultură, canalizare, staţie de epurare
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
Piaţă - zilnic
Târg - joi
15 august - Adormirea Maicii Domnului
Izvoarele, Piaţă - zilnic
Cod poştal: 227241
Asezată pe malul stâng al Dunării (km 856), în dreptul localităţii sârbeşti Prahovo. Aparţine de comuna Gruia.
Aici s-au descoperit urmele celei mai vechi bazilici paleo-creştine, din prima jumătate a sec. IV, cu o lungime de 12,8 m şi lăţimea de 6,5 m. Este considerat cel mai vechi aţezământ de cult din fosta provincie Dacia. În acelaşi sit s-au găsit monede de bronz bătute în vremea împăratului Constantin cel Mare.
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Piaţă - zilnic
Gârla Mare este un sat şi o comună din judeţul Mehedinţi având în componenţă următoarele sate: Gârla Mare, Vrata.
Cod poştal: 227210
Coordonate: 44°13′N 22°46′E
Primar: Baicu Dumitru
Secretar: Dan Toma
Contabil: Sîrbu Axinia
Telefon: 0252-393012, 393029
Fax: 0252-393059
Comuna este situată în partea de sud-vest a Olteniei, pe malul stâng al Dunării, la 80km de oraşul Drobeta-Turnu Severin. Din punctul de vedere al formei de relief, comuna se încadrează la categoria câmpie.
Suprafata: 6256 ha
Intravilan: 246 ha
Extravilan: 6010 ha
Populatie: 3278 (2007)
Gospodarii: 1014
Nr. locuinte: 1113
Nr. gradinite: 1
Nr. scoli: 2
Activitati specifice zonei: agricultura este preocuparea principală a locuitorilor din comună şi se dezvoltă în strânsă legătură cu creşterea animalelor, pescuitul, albinăritul ocupă pentru locuitorii comunei o ocupaţie anexă
Activitati economice principale: activităţi de morărit şi panificaţie precum şi cultivarea legumelor şi a suprafeţelor viticole care ocupă un loc important în economia comunei
Facilitati oferite investitorilor: scutirea de impozite
Proiecte de investitii: platformă de gunoi - servicii de salubritate, alimentare cu apă şi canalizare, complex social de servicii pentru copii
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Piaţa comunală-miercuri şi sâmbătă
17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
prima zi după ,,Duminica Mare” – Sărbătoarea „Crucea”
8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Hinova este o comună în judeţul Mehedinţi, România, având în componenţă satele: Bistriţa, Cârjei, Hinova, Ostrovu Corbului.
Cod poştal: 227245
Coordonate: 44° 32′ N 22° 46′ E
Primar: Ion Ghitan
Secretar: Ciuciu maria
Contabil: Ciocsai Florentina
Telefon: 0252-354288
Fax: 0252-354288
Hinova este situată în lunca şi pe terasele de pe stânga Dunării, în S-V judeţului, la 15 km S de municipiul Drobeta Turnu Severin. Localităţi Vecine: Vânju Mare (DN56A - 21.00 km); Şimian (DN56A - 12.00 km); Devesel (DN56B - 30.00 km)
Suprafata: 6013 ha
Intravilan: 243,15 ha
Extravilan: 2350 ha
Populatie: 2759 (2007)
Gospodarii: 1379
Nr. locuinte: 1411
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
Activitati economice principale: agricultură, turism, pescuit
Facilitati oferite investitorilor: terenuri, spaţii
Proiecte de investitii: alimentare cu apă sat Ostrovul-Corbului, reaparaţii capitale la Căminele Culturale în satele Hinova şi Bistriţa, reabilitarea infrastucturii, renovarea capitală a bisericilor
Obiective turistice: Castelul Roman - sat Hinova, Popasul Pescarilor - sat Ostrovul-Corbului, Lunca-Dunărea Veche, Pădurea Stârmina
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe
Sărbătoarea câmpenească - Sărbătoarea Salcâmului, 15 mai
Husnicioara este o comună în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă satele: Alunişul, Bădiţeşti, Borogea, Celnata, Dumbrăviţa, Husnicioara, Marmanu, Oprăneşti, Peri, Priboieşti, Selişteni.
Cod postal: 227250
Coordonate: 44° 41′ N 22° 51′ E
Primar: Rujoi Constantin
Viceprimar: Softoiu Marin
Secretar: Bădescu Gabriel
Contabil: Aldea Marilena
Telefon: 0252-342881
Fax: 0252-342894
Husnicioara se găseşte în zona de deal a judeţului Mehedinţi.
Suprafata: 7484 ha
Intravilan: 387 ha
Extravilan: 7097 ha
Populatie: 1670 (2007)
Gospodarii: 880
Nr. locuinte: 897
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 4
Activitati specifice zonei: agricultură, creşterea animalelor
Activitati economice principale: activităţi comerciale
Obiective turistice: Biserica Selişteni - monument istoric
Facilitati oferite investitorilor: forţă de muncă, terenuri ieftine
Proiecte de investitii: reabilitare drumuri comunale, reabilitare dispensar veterinar-Peri, gaze naturale
Iloviţa este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă satele: Bahna, Iloviţa, Moiseşti.
Cod poştal: 227280
Coordonate: 44° 46′ N 22° 28′ E
Primar: Pătăşanu Ştefan
Viceprimar: Tincă Petre
Secretar: jr. Crîng Mirela
Contabil: Vlădulescu Mioara
Telefon: 0252-216451
Fax: 0252-216475
Comuna este situata în Depresiunea Bahna, de la poalele de S ale Muntilor Mehedinti, pe râul Bahna.
Din sat pana la Dunare sunt 2 km. Urmatoarele localitati de dupa Iloviţa sunt : Bahna şi Moiseşti apartinând de com Iloviţa, apoi Negruşa si Cireşu şi mai departe, pe cursul superior al râului Bahna se gaseşte comuna Podeni.
Satul este strabatut de raul Racovat care se uneste cu râul Bahna, mult mai lung, având izvoarele undeva dincolo de Podeni (în preajma satului Gornenţ); împreună se varsă în golful Bahna, format de apele Dunării care au inundat gura de vărsare a râului Bahna. Cel mai apropiat oras este Orsova la o distanta de 10 km apoi Drobeta Turnu Severin , cam la 24-25 km.
Suprafata: 8364 ha
Intravilan: 161 ha
Extravilan: 8203 ha
Populatie: 1373 (2007)
Gospodarii: 412
Nr. locuinte: 479
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Activitati specifice zonei: arta populară: cusutul manual tradiţional şi ţesutul manual la războiul tradiţional, cu influenţe din Banat şi din zona de nord a judeţului Mehedinţi
Activitati economice principale: creşterea animalelor, în special ovine şi caprine. Majoritatea fortei de munca lucreaza in Orsova, fie la Santierul Naval fie la diversi privatizati.
Obiective turistice: turism rural, rezervaţii naturale: Dealul Curchia, Dealul Lespezi şi Dealul Duhovna, face parte din Parcul Natural "Porţie de Fier", monumentul "Crucea" cu alfabet chirilic, situat în satul Bahna, Rezervatie geologica (punct fosilifer) în satul Bahna.
Facilitati oferite investitorilor: oferirea spre concesionare a terenurilor din domeniul public şi privat local, facilităţi fiscale
Proiecte de investitii: alimentare cu apă şi canalizarea comunei, modernizarea drumurilor comunale, electrificarea anexelor agricole din punct "Bechet" şi "Duhovna"
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
30 ianuarie -Balul cu Izmene
1 martie - Balul Mărţişorului
Bahna, Cimarca - Hora populară
Moiseşti, 27 mai - Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor) - hore populare
Hramul satului Iloviţa - 15 august
Hramul satului Bahna - 8 septembrie
Hramul satului Moiseşti - Rusaliile
Serbarea câmpenească "Fii satului", în ultima duminică a lunii iulie
Ilovăţ este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă următoarele sate: Budăneşti, Cracu Lung, Dâlbociţa, Firizu, Ilovăţ, Racova.
Cod poştal: 227270
Coordonate: 44° 49′ N 22° 46′ E
Primar: Andrionie Grigore
Viceprimar: Modoacă Dumitru
Secretar: Trăistaru Ion
Contabil: Mihart Corina
Telefon: 0252-384601
Fax: 0252-384601
Comuna Ilovăţ se găseşte în nordul judeţului Mehedinţi, pe dealurile Motrului (Piemontul Motrului), la 34 km nord de Drobeta Turnu-Severin.
Suprafata: 8016 ha
Intravilan: 1000 ha
Extravilan: 7016 ha
Populatie: 1521 (2007)
Gospodarii: 900
Nr. locuinte: 760
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 3
Activitati specifice zonei: agricultură, creşterea animalelor, pomicultură, stupărit
Activitati economice principale: sector privat
Obiective turistice: Mănăstirea Coşuştea-Crivelnic - una din primele mănăstiri ale călugărului Nicodim şi ctitorită de Mihai Viteazul, în 1597, valea pârâului Coşuştea - monument al naturii pe 500 m, Balta lui Vintilă
Facilitati oferite investitorilor: scutirea de impozite şi taxe locale pentru investitorii în domeniul industrial
Proiecte de investitii: punerea în exploatare a celor mai noi rezerve de balast, nisip şi piatră din judeţul Mehedinţi
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe;
ultima duminică din luna mai - Sărbătoarea Coşuştei;
15 mai -slujba de hram a Mâmăstirii Coşuştea-Crivelnic
Budăneşti, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Cracu- Lung, 26 octombrie - Sf. Mare Mc. Dumitru
Dâlbociţa, 13 aprilie - Izvorul Tămăduirii
Racova, 27 iulie - Sf. Pantelimon (Ilie cel Mic)
nedei
Cod poştal: 227281
Localitate componenta a comunei Ilovat, comuna alcatuita din 6 sate.
Este situata în E Podisului Mehedinti, pe râul Cosustea.
Localitati vecine: Ciresu (DJ607B - 7.00 km)
Obiective turistice: PUNCTUL FOSILIFER BAHNA - VÂRCIOROVA
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Cimarca - Hora populară
Isverna este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, având în componenţă satele: Buseşti, Cerna-Vârf, Drăgheşti, Giurgiani, Isverna, Nadanova, Seliştea, Turtaba.
Cod postal: 227285
Coordonate: 44° 59′ N 22° 38′ E
Primar: Stoican Ion
Viceprimar: Căpăstaru Maria
Secretar: Căpăstaru Aneta
Contabil: Tîrlui Lucia
Telefon: 0252-388151
Fax: 0252-388151
Comuna Isverna se află în nordul judeţului Mehedinţi, pe DJ 670, la 60 km de municipiul Mehedinţi, la 60 km de municipiul Drobeta Turnu Severin.
Suprafata: 14537 ha
Intravilan: 215,63 ha
Extravilan: 14321,37 ha
Populatie: 2433 (2007)
Gospodarii: 1070
Nr. locuinte: 1261
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 9
Activitati specifice zonei: agricultură, creşterea animalelor, cultivarea cartofului, activităţi artizanale
Facilitati oferite investitorilor: forţă de muncă
Proiecte de investitii: execuţie reţea de alimentare cu apă, modernizare drumuri comunale - asfaltare, reabilitare sediu primărie, reabilitare cămine culturale
Obiective turistice: Peştera Isverna, Poiana Beletina, Pădurea de liliac
Evenimente locale:
Sărbătoarea Liliacului, se organizează în luna mai a fiecărui an
[1182] Izvoru Bârzii, Biserica Sf. Arhangheli
Izvoru Bârzii este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă satele: Baloteşti, Halânga, Izvoru Bârzii, Puţinei, Răscoleşti, Schinteieşti, Schitu Topolniţei
Cod poştal: 227295
Coordonate: 44° 43′ N 22° 40′ E
Comuna Izvoru Barzii are o suprafaţa de 6828 ha, are o forma alungită pe direcţia nord-sud si aparţine depresiunii Severinului. In cadrul comunei satele s-au dezvoltat de-a lungul vaii Topolnitei: Balotesti, Izvorul Barzii si Putinei pe terasa stânga a râului Topolnita, Halanga si Schinteiesti pe terasa din dreapta, iar satul Schitul Topolnitei (Schitul de Sus), pe o culme deluroasa ce căptuşeşte valea râului. Reţeaua hidrografica este reprezentata de principalul rau cu un curs permanent -Topolnita si care colectează apele ogaselor de pe pantele dealurilor înconjurătoare vaii. Clima este temperat continentala specific zonei de podiş si piemontane depresionare
În anul 2007 pe teritoriul comunei se înregistrau 1306 gospodarii repartizate pe localităţi astfel: 290 gospodarii in Izvoru Barzii, 246 gospodarii in Halanga, 200 gospodarii in Balotesti, 140 gospodarii in Putinei, 90 gospodarii in Răscoleşti, 160 gospodarii in Schinteiesti, si 160 gospodarii in Schitul Topolnitei. Numărul de gospodarii pe localităţi conform recensământului populaţiei si locuinţelor din martie 2002 era de 1024 gospodarii:
Activităţi economice : Industrie, comerţ, servicii:
Activităţi de tip industrial si de construcţii: Romag Prod - unic producător de apa grea pentru centrala nucleara de la Cernavoda, Romag Termo - producător de energie electrica pentru sistemul naţional si de abur tehnologic pentru funcţionarea Romag Prod
Activităţi de de tip industrial si de construcţii proprietate private sunt reprezentate de:
- SC Remro, SC Energo utilaj, SC Energo montaj, SC Energo construcţia, in localitatea Halanga;
- SC Ferma Ghidei cu activitate de creşterea suinelor intr-o construcţie a fostei ferme Suinprod in localitatea Schinteiesti;
- SC Intim in localitatea Halanga, cu activitate de prelucrare si producere produse din carne pentru aprovizionarea populaţiei inclusiv municipiul Dr. Tr. Severin;
- SC Elmondo, doua mori si o brutărie in localitatea Schinteiesti si Izvorul Barzii;
- SC Lorimar si SC Taracom in localitatea Schinteiesti cu activitate de prelucrare lemn -producere de mobilier si uscatorie lemn;
- SC Mesacons pe raza localităţii Halanga, staţie sortare agregate minerale;
- SC Puntto Asso in Izvorul barzii, staţie sortare agregate;
- SC Building cu o staţie agregate si Secţia Drumuri si Poduri care deţine o staţie de bitum si secţie prefabricate din beton, ambele in localitatea Balotesti.
Agricultura este una din activitativitatile de baza a locuitorilor comunei, pamantul fiind exploatat in gospodăria particulara, dar si de alti deţinători
Silvicultura: Pe teritoriul comunei Izvorul Barzii suprafaţa ocupata de păduri este de 2838 ha respective 41% din suprafaţa teritoriului administrativ, se întinde in partea de nord si vest a teritoriului, si este arondata Ocolului silvic Simian. Pădurile sunt alcătuite in majoritate din specii de foioase, iar din punct de vedere al fondului silvic valoros se intilneste pinul negru in amestec cu fag european si gorun.
Obiective turistice: Mănăstirea Schitul Topolnitei atestata documentar 1600-1611, in localitatea Schitul Topolnitei, Casa de lemn Măria Moaca din anul 1860, Biserica « Sf. Arhangheli » datata sec XIX, Ruinele cetăţii Gradetului sec XIII epoca medievala, Aşezare « La Poligon » sec ll-lll epoca romana, Castrul roman de la Putinei-lzvorul Barzii sec IV-V epoca romana târzie
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
8 noiembrie - Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril
25 decembrie - Naşterea Domnului
31 decembrie - seri distractive la căminul cultural
1-2 ianuarie - seri distractive la căminul cultural
7 ianuarie - Sf. Ioan Botezătorul
Baloteşti, 6 decembrie - Sf. ierarh Nicolae
Halânga, 27 mai -Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor)
Puţinei, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
Schinteeşti, 15 august - Adormirea Maicii Domnului
Cod poştal: 227296
Localitate componenta a comunei Izvoru Bârzii, comuna alcatuita din 7 sate.
Este situata în partea de S a Podisului Mehedinti, la contactul cu terasele înalte de pe stânga Dunarii, pe râul Topolnita.
Localitati vecine: Putinei (DC - 10.00 km);
Obiective turistice: CHEILE TOPOLNITEI;SCHITUL TOPOLNITA Sf. Cruce
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
6 decembrie - Sf. ierarh Nicolae
Cod poştal: 227298
Sat al comunei Izvoru Bârzii, situata în partea de S a Podisului Mehedinti, la contactele cu terasele înalte de pe stânga Dunarii, pe râul Topolnita.
În satul Putinei au fost identificate vestigiile unei fortificatii romane, datând din sec. IV.
Localitati Vecine: Sisesti (DN67 - 19.00 km); Balotesti (DC - 10.00 km); Drobeta Turnu Severin (DN67 - 8.00 km)
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
Motoare Electrice - Bobinari, Reparatii
Tel 0252/324207
Fax 0252/319415
Jiana este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă satele: Cioroboreni, Dănceu, Jiana, Jiana Mare, Jiana Veche.
Cod postal: 227305
Coordonate: 44° 25′ N 22° 41′ E
Primar: Stăncioiu Stelian
Viceprimar: Armeanu Marius
Secretar: Guran Constantin
Contabil: Rogoveanu Nicolae
Telefon: 0252-352488, 358845
Fax: 0252-358845
Comuna Jiana se găseşte în partea de S-V a judeţului Mehedinţi, pe DJ 564, la 35 km faţă de reşedinţa de judeţ, Drobeta Turnu Severin, şi 12 km faţă de oraşul Vânju Mare.
Suprafata: 6577 ha
Intravilan: 247 ha
Extravilan: 9689 ha
Populatie: 4881 (2007)
Gospodarii: 2080
Nr. locuinte: 2094
Nr. gradinite: 5
Nr. scoli: 5
Activitati specifice zonei: legumicultură, zootehnie, pomicultură, comerţ, morărit şi panificaţie
Activitati economice principale: producţie, comerţ
Facilitati oferite investitorilor: terenuri agricole şi forestiere, bază recepţie cereale şi sfeclă de zahăr disponibile
Proiecte de investitii: alimentare cu apă satele Jiana, Jiana-Mare, Jiana-Veche, Cioroboreni, reabilitare şcoala generală Jiana şi Dănceu, reabilitare DC Jiana la Cioroboreni, amenajare spaţii verzi, rigole şi şanţuri pentru satele Jiana şi Dănceu
Obiective turistice: Agroturism (vânătoare şi pescuit)
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
Târg săptămânal în fiecare zi de miercuri
"Nedei" - Jiana Mare şi Dănceu - Înălţarea Domnului
Jiana Veche - 8 septembie Sf. Maria Mică
Cioroboreni - Sf. Gheorghe - 23 aprilie
Livezile este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă satele: Izvorălu de Jos, Izvoru Aneştilor, Livezile, Petriş, Ştefan Odobleja.
Cod poştal: 227310
Coordonate: 44°31′N 22°52′E
Primar: Şerban Ion
Viceprimar: Muică Loghin
Secretar: Stegaru Adelin
Contabil: Rîţă Mariana
Telefon: 0252-354101
Fax: 0252-354102
Suprafata: 6649
Intravilan: 256
Extravilan: 6393
Populatie: 1951 (2007)
Gospodarii: 1100
Nr. locuinte: 1220
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
Şcoala, Livezile
Activitati specifice zonei: agricultură
Facilitati oferite investitorilor: suprafeţe de teren disponibile pentru investitori
Proiecte de investitii: diversificarea activităţiilor economice
Obiective turistice: Casa memorială "Ştefan Odobleja"
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
Izvoru Aneştilor, 15 august - Adormirea Maicii Domnului
Izvorălu de Jos, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Ştefan Odobleja, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Malovăţ este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă satele: 23 August, Bârda, Bobaiţa, Colibaşi, Lazu, Malovăţ, Negreşti.
Cod poştal: 227315
Coordonate: 44° 42′ N 22° 44′ E
Primar: Băzăvan Gheorghe
Viceprimar: Sfetcu Aurel
Secretar: Ţiu Nicoleta
Contabil: Aldescu Liliana
Telefon: 0252-342320
Fax: 0252-342320
Intravilan: 500 ha
Extravilan: 10500 ha
Populatie: 2893 (2007)
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Bârda, 26 octombrie - Sf. Mare Mc. Dumitru
Colibaşi, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Lazu, 29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Negreşti, 27 mai -Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor)
Obârşia de Câmp este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă satele: Izimşa, Obârşia de Câmp.
Cod postal: 227325
Coordonate: 44° 10′ N 22° 59′ E
Primar: Florea Stănaia
Viceprimar:
Secretar: Iordache Eugen
Contabil: Boengiu Eugenia
Telefon: 0252-391851
Fax: 0252-391851
Comuna Obârşia de Câmp se află situată în sudul judeţului Mejedinţi, la 60 km de municipiul Drobeta Turnu Severin şi la 40 km de municipiul Calafat. Este străbătută de DN 56A.
Suprafata: 2864 ha
Intravilan: 76 ha
Extravilan: 2792 ha
Populatie: 2020 (2007)
Gospodarii: 884
Nr. locuinte: 1120
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Activitati specifice zonei: cultivarea cerealelor, legumicultură, creşterea animalelor şi păsărilor
Activitati economice principale: cultivarea grâului, porumbului, floarea soarelui, legumicultură, creşterea animalelor şi păsărilor, prelucrarea seminţei de floarea soarelui, morărit, producerea de furaje
Facilitati oferite investitorilor: terenuri pentru închirieri, concesionări şi pentru realizarea de obiective de prelucrarea produselor agricole şi animaliere, forţă de muncă necalificată şi calificată în mecanica agricolă, produse de carieră
Proiecte de investitii: amenajare bază sportivă multifuncţională, alimentare cu apă sat Obârsia de Câmp
Obârşia-Cloşani este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, având în componenţă satele: Godeanu, Obârşia-Cloşani.
Cod postal: 227330
Coordonate: 45° 01′ N 22° 41′ E
Primar: Popescu Nicuşor
Viceprimar: Murdeală Iacob
Secretar: Motea Gheorghe
Contabil: Gogan Marinică
Telefon: 0252-216925
Fax: 0252-216841
Comuna este situată în partea de N-V a judeţului Mehedinţi, la o altitudine medie de 450-500 m şi la 20 km distanţă de oraşul Baia de Aramă. Faţă de municipiul Drobeta Turnu Severin reşedinţă de judeţ, comuna se găseşte la distanţă de circa 80 km. Ca vecinătăţi, teritoriul administrativ este înconjurat de teritoriile comunelor Ponoarele şi Isverna la sud, Baia de Aramă la est, judeţul Gorj la nord-est şi judeţul Caraş Severin la vest.
Suprafata: 7846 ha
Intravilan: 111,41 ha
Extravilan: 7734,59 ha
Populatie: 1083 (2007)
Gospodarii: 399
Nr. locuinte: 430
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Activitati specifice zonei: zootehnia, agricultură
Activitati economice principale: comerţ, exploatare forestieră
Facilitati oferite investitorilor: impozite şi taxe locale mici, consultanţă privind situaţia reală existentă în zonă
Proiecte de investitii: în derulare: Obârşia Cloşani - BOR - situaţii de urgenţă
Obiective turistice: Rezervaţiile naturale ca: Pădurea Drăghiceanu, Cornetul - Obârşia Cloşani
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
Sărbătoarea Vinerea Ciumii (în prima zi de vineri după Sf. Ilie)
15 august - Adormirea Maicii Domnului
Marga şi Şiroca, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Satul Godeanu Ciumarca, în prima vineri înainte de Sfântu Ilie (20 iulie) şi Sfânta Maria, in ziua de 15 august.
Oprişor este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, având în componenţă satele: Orpişor, Prisăceaua.
Cod postal: 227335
Coordonate: 44° 17′ N 23° 05′ E
Primar: Tuturigă Eugen
Viceprimar: Roană Octavian
Secretar: Rădulescu Goiu Elena
Contabil: Malinescu Petrică
Telefon: 0252-391304
Fax: 0252-391304
Localitatea se află situată în partea de sud a judeţului Mehedinţi
Suprafata: 7049 ha
Intravilan: 170 ha
Extravilan: 6879 ha
Populatie: 2769 (2007)
Gospodarii: 1350
Nr. locuinte: 1350
Nr. gradinite: 1
Nr. scoli: 2
Activitati specifice zonei: zonă agricolă, culturi cerealiere, viţă de vie, legumicultură
Facilitati oferite investitorilor: suprafeţe de teren pentru concesionare sau dare în arendă, forţă de muncă calificată, acoperire mobil Orange şi Vodafone
Proiecte de investitii: alimentare cu apă, reabilitare Şcoală I-VIII Oprişor, reabilitare cămine culturale, reabilitare blocuri de locuinţe
|
|||||
Amplasare | |||||
Ţară | România | ||||
Judeţ |
Mehedinţi [1236] |
||||
Atestare documentară | |||||
Populaţie | 12.967 | ||||
Primar | Brăgaru Constantin | ||||
Sit web | Primăria Orşova [1237] |
Orşova iarna
Cod poştal: 225200
Orşova (în germană Orschowa, în maghiară Orsova, în sârbă Оршава, în latină Dierna) este un municipiu din judeţul Mehedinţi [1236], România. Chiar dacă după împărţirea administrativ-teritorială actuală Orşova face parte din judeţul Mehedinţi, oraşul este unul bănăţean. Este situat pe malul lacului de acumulare Porţile de Fier I de pe Dunăre, în zona de varsare a râului Cerna în Dunăre. La recensământul din 2002, populaţia oraşului era de 12 967 locuitori.
Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porţile de Fier I, vechea vatră a oraşului a fost inundată, iar populaţia a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării şi ale Cernei şi versantul de sud al Munţilor Almăj, unde s-a construit un oraş complet nou (1966 -1971), care a înglobat şi satele Jupalnic, Tufari şi Coramnic.
Localităţi vecine: Municipiul Drobeta Turnu Severin, la 35 km spre Craiova, comuna Topleţ la cca 8 km pe drumul spre Timişoara, comuna Eşelniţa la 5 km spre Moldova Noua. Peste Dunare, in Serbia, se găseşte localitatea Tekija.
Paleoliticul superior – primele urme de locuire ale omului în zona Orşovei (Cazanele Dunării , Cuina Turcului şi Băile Herculane, Peştera Hoţilor.
Epipaleolitic (10.000 – 8.000 îHr. ) primele unelte agricole din zonă şi primele manifestări de artă ale omului. Neolitic- bronz (5.500 – 2.200 îHr. şi 2.200 – 1.200 îHr. ) primele urme de locuitori.
Sec .I îHr. este posibilă existenţa unei cetăţi dacice în zonă.
100 d.Hr. – Se construieşte drumul roman din Clisura Dunării (cu Tabula Traiana ) şi canalul roman de la Sip.
101 dHr. – Cucerirea romană; se înfiinţează localitatea DIERNA, printre primele centre daco-romane din noua provincie a Imperiului Roman. Este centru meşteşugăresc şi punct vamal.
157 dHr. – o inscripţie atestă prima dată epigrafic numele oraşului sub numele de TISIERNA.
193-211 dHr.- Împăratul Septimius Severus ridică Dierna la rangul de Municipiu.
Sfârşitul sec. III – SEC. IV. dHr. Este construit castrul roman târziu; Tot în această perioadă sunt atestaţi primii creştini în localitate.
Sec. IV – VI dHr. – DIERNA-ZERNES este restaurată de romani, apoi de bizantini.
Sec. X – Cetatea URSCIA este centru politic şi militar al voievodului Glad.
1366 – Regele Ludovic cel Mare proclamă Orşova “Cetate Regească”
1524 – Turcii cuceresc cetatea Orşovei.
1660 – Orşova este stăpânită de otomani, este reşedinţă de sandjeac; localitatea civilă este un sat de pescari şi de agricultori.
1739 – 1740 pentru a stăpânii Orşova, turcii construiesc “ Canalul Cernei”.
1790 – prin pacea de la Sistov, Orşova trece în componenţa Austriei.
1772 – 1870 – Orşova face parte din Regimentul grăniceresc.
1829 – se termină lucrările la şoseaua Caransebeş – Orşova.
1830 – Orşova devine însemnat punct în navigaţia pe Dunăre, sediul unor agenţii de navigaţie.
1834 – 1846 – se construieşte şoseaua de pe Clisura Dunării.
1849 – la Orşova este îngropată coroana Ungariei de către revoluţionarii ce trec în Imperiul Otoman; a fost găsită abia în anul 1853, pe locul respectiv înălţându-se Capela Coroanei.
1853 – se înfiinţează oficiul telegrafic.
1866 – prima circumscripţie medicală.
1873 – Orşova este inclusă în Judeţul Severin din Provincia Banat; localitatea dispune de judecătorie, pretură, notariat pentru nevoile locuitorilor din zonă.
1877 – Orşova primeşte dreptul la două târguri săptămânale şi doua anuale ( 1 mai şi 17 septembrie).
1878 – se termină lucrările la calea ferată Timişoara – Orşova, legată de calea ferată Timişoara – Budapesta şi Vârciorova – Bucureşti. Primul tren soseşte în Orşova la 11 ianuarie iar la 19 mai prin gara imperială de graniţă de aici începe circulaţia normală a trenurilor.
1890 – 1896 au loc lucrările de regularizare a şenalului navigabil al Dunării; se înfiinţează un şantier de reparaţii navale, se construieşte paralel portul de mărfuri “Coroana” legat prin cale ferată de gară şi printr-o conductă de rafinăria de petrol din zona gării. O parte a portului din zona oraşului primeşte statutul de Port liber.
1916 – august – noiembrie glorioasele bătălii ale armatei române de la Alion şi Cerna conduse în prima parte de generalul – erou Ioan Dragalina.
1919 mai 5, Armata Română intră în Orşova care este integrată definitiv în România.
1923 – Orşova primeşte statutul de Oraş.
1944, 26-28 august - lupte de eliberare a Orşovei din al doi-lea război mondial; luptele continuă până la 30 august pentru eliberarea defileului Orşova – Severin; în luna septembrie au loc luptele de apărare a Clisurii Dunării în faţa inamicului ce declanşase ofensiva de-a lungul Clisurii.
1954 – prin noua împărţire administrativă Orşova devine centru de raion în regiunea Banat (între anii
1950 – 1954, datorită conflictului cu Jugoslavia, centrul de raion a fost stabilit la Mehadia) dispunând de toate instituţiile administrative şi politice de rigoare.
1968 – prin împărţirea administrativ-teritorială din februarie orşova este inclusă pentru prima oară în Judeţul Mehedinţi, pierzând o serie de instituţii vitale: judecătoria, notariatul, agenţiile de navigaţie.
1966 – 1974 are loc strămutarea oraşului ca urmare a construirii sistemului hidrotehnic şi de navigaţie “Porţile de Fier”, în componenţa noului oraş intră şi satele Jupalnic, Tufări, Coramnic.
1990, noiembrie oraşul primeşte statutul de municipiu.
-Actualul oraş nu se află pe vatra oraşului vechi, deoarece acesta a fost mutat mai sus faţă de nivelul Dunării, în prima parte a anilor '70, o dată cu umplerea lacului de acumulare format de barajul de la hidrocentrala Porţile de Fier I.
Evoluţia populaţiei la recensăminte:
Industria extractivă este reprezentată prin exploatări de bentonit, de crom, granit şi balast. Principalele industrii dezvoltate la nivelul oraşului sunt: industria energetică, construcţii de nave fluviale, industria constructoare de motoare, generatoare şi transformatoare electrice, industria de prelucrare a minereurilor neferoase (feldspat, azbest, cuarţ, talc) şi de prelucrare a lemnului, industria textilă.
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
27 mai - Festivalul- concurs de muzică populară –Constantin Gherghina”
15 august - Sfânta Maria- Zilele municipiului Orşova, Festivalul Interetnic de cântece şi dansuri populare ,,Otto Alscher”
Acest articol este licenţiat sub GNU Free Documentation License [3]. Foloseşte materiale din Wikipedia [4].
Mănăstire de maici, 27 vieţuitoare, viaţă de obşte
Hram: ,,Sfânta Ana"
Adresa: str. Pamfil Şeicaru, nr. 6, Orşova, judeţul Mehedinţi, tel. 0252 361 991
Stareţă: Stavrofora Justina Popovici
Ctitor: Pamfil Seicaru
Coordonate: 44.711384, 22.397590
Construcţia acestui sfânt lacaş a fost realizată între anii 1936-1939, dar, datorită regimurilor totalitariste, sfinţirea sa a avut loc abia în data de 2 decembrie 1990.
Complexul monahal iniţial a fost alcătuit ditr-o biserică de lemn, cu elemente de stil tradiţional românesc, şi chilii pe ambele părţi, ansamblul având forma literei "U". În ultimul deceniu a mai fost construită clopotniţa cu un altar de vară şi un fost bloc de alimentaţie publică în care funcţionează actualmente Muzeul memorial "Pamfil Şeicaru", biblioteca, trapeza şi un atelier de croitorie.
Ieri, spre seară, am urcat Dealu Moşului şi am adăstat pentru câteva clipe la mănăstire, cu un prieten care nu mai ajunsese pe aici. Era puţin înceţoşat, şi se răcorise binişor. Pustiu şi jilav. Florile, vestejite, cu excepţia celor de toamnă.
Chiar atunci când am ajuns noi au început să bată toaca. În liniştea din jur, toaca părea acum mai degrabă o tânguire răguşită.
O măreţie tristă
Mănăstirea Sf. Ana se află pe Dealu Moşului, un loc care oferă un peisaj unic dominând oraşul Orşova şi împrejurimile. Mănăstirea a fost fondată de jurnalistul Pamfil Şeicaru care luptând aici ca sublocotenent în Primul Război Mondial, a dorit să-şi exprime recunoştinţa în faţa lui Dumnezeu fiincă rămăsese în viaţă după ce fusese îngropat aici de explozia unei bombe. Pentru faptele sale de curaj, lui Pamfil Şeicaru i s-a acordat titlul de Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul". Mănăstirea a fost construită în stilul bisericilor tradiţionale din lemn, între anii 1936-1939, Biserica se află în centrul mănăstirii, complexul de chilii pentru maici fiind de o parte şi de alta. Picturile interioare au fost şterge în timpul perioadei comuniste, păstrându-se doar picturile din turn.
În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost pe rând sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză şi tabără pentru copii, biserica fiind transformată pentru o perioadă într-un bar apoi într-o recepţie de motel. În apropiere a fost construit un restaurant, clădire care a trecut în administrarea mănăstirii în anul 1993. Sfinţirea mănăstirii a avut loc pe 2 decembrie 1990, şi a fost înfăptuită de episcopul Damaschin Severineanu. Între anii 1993-1997 au fost efectuate lucrări vaste de restaurare, fiind restaurate picturile murale şi iconostasul care au fost sfinţite de sfinţenia sa Nestor Vornicescu în anul 1999. În anul 1995 a fost inaugurat muzeul mănăstirii, dedicat fondatorului său, Pamfil Şeicaru, iar în anul 1996 a fost terminată construcţia turnului cu clopot. (Wikipedia [1249])
Podeni este o localitate în judeţul Mehedinţi, România, având în componenţă satele: Gornenţi, Mălărişca, Podeni.
Cod poştal: 227355
Coordonate: 44° 53′ N 22° 33′ E
Primar: Rogobete Ilie
Viceprimar: Serafim Nicolae
Contabil: Tîrlui Ion
Secretar: Duţă Alin Cosmin
Telefon: 0252-388390
Fax: 0252-388390
La 50 km de municipiul Drobeta Turnu Severin
La 34 km de municipiul Orşova
La limita Parcului Naţional Domoglet
Comuna alcatuita din 3 sate, situata în zona de contact a Podisului Mehedinti cu Muntii Mehedinti, pe cursurile superioare ale râurilor Bahna si Toplita. Centrul de comună (satul Podeni) este străbătut de râul Bahna care îşi are izvoarele în amonte de Podeni. Cele două sate apartinatoare, Gornenţi si Malarişca se gasesc pe partea dinspre podisul Mehedinţi, dar în compunerea comunei există cîteva cătune mărişoare pe dealurile care mărginesc malul drept al râului Bahna (către oraşul Băile Herculane din judeţul Caraş Severin): Sarafineşti, Bolovanul şi Satu din Mijloc.
Localitati Vecine: Ciresu (DC - 8.00 km)
Suprafata: 7683,85 ha
Intravilan: 75,85 ha
Extravilan: 7608 ha
Populatie: 1128 (2007)
Gospodarii: 734
Nr. locuinte: 734
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 4
Activitati specifice zonei: agricultură, creşterea animalelor, agroturism
Activitati economice principale: exploatarea lemnului, fabricarea varului, prelucrarea fructelor
Facilitati oferite investitorilor: vânzări de terenuri agricole în extravilan şi intravilan
Proiecte de investitii: alimentare cu apă sat Malarişca şi Gorneţi, canalizare şi staţie de epurare sat Podeni, modernizare drumuri comunale, reabilitare podeţ, grădesniţa-Moara Mică, reabilitare şcoală clasele I-IV Podeni, reabilitare clădire primărie, reabilitare cu extindere Cămin Cultural Podeni, dezvoltare turism - în colaborare cu consiliul judeţean
Obiective Turistice: Centru etnografic (în CIRESU) (8.0 km) ; Peştera lui Epuran (8.0 km) ; Formaţiuni carstice (în Balta) (20.0 km) ; Punctul fosilier Bahna - Vîrciorova (15.0 km), Peştera "Curecea", Peştera "Suliţa", Peştera "Curecea", stâncăriile de Camâna, Cabana "Balta Cerbului", renumit centru de prelucrare artistica a lemnului si cusaturi populare.
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
Nedeea Munţilor, în prima duminică din iunie
În sat cea mai mare sărbătoare este Sfântul Ilie (20 iulie).
Cod poştal: 227356
Localitate componenta a comunei Podeni, comuna alcatuita din 3 sate.
Este situata în zona de contact a Podisului Mehedinti cu Muntii Mehedinti, pe cursurile superioare ale râurilor Bahna si Topolnita.
Centru de prelucrare artistica a lemnului si al creatiei artistice populare (tesaturi).
Localitati Vecine: Balta (DC - 10.00 km)
Obiective Turistice: IZVORUL CARSTIC DE LA COMANA
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Ponoarele este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, la confluenţa cu Banatul, având în componenţă satele: Băluţa, Bârâiacu, Brânzeni, Buicani, Ceptureni, Cracu Muntelui, Delureni, Gărdăneasa, Gheorgheşti, Ludu, Ponoarele, Proiteşti, Răiculeşti, Şipotu, Valea Ursului.
Cod poştal: 227360
Coordonate: 44° 58′ N 22° 47′ E
Primar: Georgică Pătraşcu
Viceprimar: Iacob Dumitraşcu
Secretar: Dumitrescu Ion
Contabil: Danciulescu Marian
Telefon: 0252-381512
Fax: 0252-381512
Comuna este situată în partea de N-V a judeţului Mehedinţi, în N-NE Podisului Mehedinti. Localitati Vecine: Baia de Arama (DJ670 - 7.00 km); Balta (DJ670 - 13.00 km)
Suprafata: 7088 ha
Intravilan: 365,35 ha
Extravilan: 6822,65 ha
Populatie: 2856 (2007)
Gospodarii: 990
Nr. locuinte: 890
Nr. gradinite: 9
Nr. scoli: 11
Activitati specifice zonei: agricultura, exploatarea lemnului
Activitati economice principale: agricultura, creşterea animalelor
Facilitati oferite investitorilor: forţă de muncă
Proiecte de investitii: construire şcoală cu clasele I-VIII Ponoarele, şcoala Baluţa, cămin cultural şi sediu primărie
Obiective Turistice: Podul lui Dumnezeu, Biserica din lemn (construita în aprox. 1600), Complexul carstic, Câmpul de Lapiezuri, Lacul Zaton, Peştera Ponoarele (Surparea unei porţiuni din tavan a dat naştere Podului Natural. Lungimea galeriilor depăşeşte 5000 m), Peştera Bulba, Pădurea de liliac (cea mai întinsă din ţară, cca. 20 hectare), Cheile Balutei, Podul Uriasilor (o bolta naturala cu o deschidere de 25 m si o lungime de 61 m, peste care trece o sosea; acest pod natural reprezinta resturile tavanului unei pesteri prabusite; este declarat monument al naturii)
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
Târg - luna mai - Sărbătoarea liliacului Ponoarele
Festivalul naţional „Ponoare, Ponoare”
Poroina Mare este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, având în componenţă satele: Fântânile Negre, Poroina Mare, Stigniţa, Şipotu.
Cod poştal: 227380
Coordonate: 44° 29′ N 22° 56′ E
Primar: Anuţa Dan
Viceprimar: Dicu Constantin
Secretar: Călinescu Ivona
Contabil: Sculeanu Ion
Telefon: 0252-352875, 352847
Fax: 0252-352875
Localitatea se află situat în zona de N a judeţului Mehedinţi, în zona de deal, la 45 km faţă de muncipiul Drobeta Turnu Severin.
Suprafata: 5474 ha
Intravilan: 102 ha
Extravilan: 5372 ha
Populatie: 1361 (2007)
Gospodarii: 1260
Nr. locuinte: 817
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 3
Activitati specifice zonei: cultivarea terenului cu cereale păioase, plante prăşitoare, creşterea animalelor, stupărit, telecentru care are calculatoare faxuri şi telefon
Activitati economice principale: comerţ privat, alimentaţie publică
Facilitati oferite investitorilor: cumpărarea terenurilor, posibilităţi de găsire a forţei de muncă pe plan local
Proiecte de investitii: reabilitare drumuri judeţene şi locale, reabilitare local primărie, concesionări spaţii şi terenuri, amenajare teren sport în satul Stagniţa. modernizare cămine culturale
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
29 iunie - Sf. Apostoli Petru şi Pavel
Stigniţa, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Fântâna Mare, 27 mai -Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor)
Fântânile Negre, 21 mai - Sf. Mari Împăraţi Constantin şi Elena
Nedeea: Sf. Petru: Poroina Mare
Sf. Gheorghe - Şipotu
Duminica Mare - Poroina Mare
Cod poştal: 227381
Fântânile Negre este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România.
Coordonatele GPS în centrul satului sunt 44.48623 N si 22.91548 E, altitudinea medie fiind de 180 m.
Localităţiile vecine sunt satul Poroiniţa la Vest, Poroina Mare la NE şi Vanju Mare in Sud.
Zona este destul de pitoreasca între dealuri cu altitudini de până 330 m, propice pentru cultivarea viţei de vie.
Dealurile din jurul satului au ca denumire de la vest la est :
Utilităţi : drumul de acces neasflat ce face legatura dintre Poroinita si Poroina Mare, telefonie fixă Romtelecom, biserică, cămin cultural, scoala, acoperire slabă mobil.
Satul nu este pe valea nici unui râu, iar sursele de apă potabilă şi menajeră rămân exclusiv fântânile. De aici provine si denumirea de Fântânile Negre, deoarece fântânile sunt foarte adanci.
Populatia este în jur de 250 de oameni.
Până în perioada interbelică a fost comuna având in subordine satele Poroiniţa si Poroina Mare.
Acum e sat şi ţine de comuna Poroina Mare.
Clima este subtropicală, fiind in zona cu cea mai ridicata medie anuală a temperaturilor din Romania. (Wikipedia [48])
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Nu cred că există o legătură directă, dar nu pot să nu pun aici şi poezia "Fântînile negre" a lui Cristina Liţoiu, de o sensibilitate deosebită:
Fântânile negre
de Cristina Liţoiu
Culoarele reci
M-au epuizat in veşnicii
Ca o pauză în mărturisire
Biciurile-mi sângeră-n gol
Zarurile au fost aruncate
Dincolo de matrice
Copacii putrezesc
În alegoriile resemnării
Fântânile negre nasc
Ape vii
Pierd ultimul tren
Într-o după-amiaza de frig
Şi mă instalez
Clandestin
În neîntamplarea
De a mă fi iubit
Cerurile sunt tachinări
Năruite în spasme cromatice
Între două lumi
Sunt antipersonajul
Din actul de ieri
Tu?
Pristol este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, având în componenţă satele: Cozia, Pristol.
Cod postal: 227385
Coordonate: 44°13′13″N 22°42′53″E
Pristol, Primăria
Primar: Neamţu Ion
Viceprimar: Drinceau Dan
Secretar: Garagancea Ştefan
Contabil: Marinoaia Ştefan Ninel
Telefon: 0252-394502
Fax: 0252-394502
Comuna Pristol este aşezată în partea de sud – vest a judeţului Mehedinţi, pe malul Dunării.
Comune/oraşe învecinate (şi distanţele până la ele):
- la VEST – comuna Gruia – 5 km;
- la EST – comuna Gârla Mare – 6 km
Comuna Pristol are o climă temperat continentală, caracterizată vara prin cer senin, timp uscat şi călduros, relief neted, beneficiază de 3 km asfalt. Este aşezată în partea de sud – vest a judeţului Mehedinţi, pe malul Dunării.
Suprafata: 3500 ha
Intravilan: 210 ha
Extravilan: 3290 ha
Populatie: 1743 (2007)
Gospodarii: 860
Nr. locuinte: 860
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Activitati specifice zonei: agricultură - cultivare cereale şi plante furajere, legumicultură
Facilitati oferite investitorilor: terenuri agricole fertile la populaţie, forţă de muncă, utilităţi (apă curentă, telefonie fixă şi mobilă, TV cablu), staţie pompare apă pentru agricultură, canal MH-DJ spaţii pentru înfiinţare societăţi
Proiecte de investitii: reabilitare drumuri, sistem canalizare, staţie de epurare ape menajere, platforme manipulare deşeuri, amenajarea unor centre sociale, reabilitarea unor clădiri publice, dotare cu utilaje necesare gospodăririi comunale, dezvoltarea unei baze sportive
Obiective turistice: Biserica Sf. Nicolae, construită în anul 1899, 4 situri arheologice din secolul al VI-lea şi secolele IX-XI, Piatra de Hotar (Bornă Hotar) între Serbia şi Bulgaria (se spune că la Pristol este locul unde cocosii canta dimineata in trei limbi)
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
Nedee "Sfinţii Mari Împăraţi Constantin şi Elena" - 21 mai
Târg săptămânal în fiecare zi de marţi
Prunişor este o comună din judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, alcatuită din 15 sate: Arvăteşti, Balota, Bâltanele, Cerveniţa, Dragoteşti, Fântâna Domnească, Ghelmegioaia, Gârniţa, Gutu, Igiroasa, Lumnic, Mijarca, Prunaru, Prunişor, Zegaia.
Cod poştal: 227390
Coordonate: 44°36′″N 22°55′″E
Primar: Nandi Covlea
Viceprimar: Bahrin Mihai
Secretar: Bondoc Vasile
Contabil: Vintilă Elena
Telefon: 0252-339013
Fax: 0252-339013
Comuna este situata în Piemontul Cosustei, pe cursul superior al râului Husnita, la 25 km Est de oraşul Drobeta Turnu Severin, 25 km Vest de oraşul Strehaia.
Localitati Vecine: Simian (E70 - 14.00 km); Strehaia(E70 - 26.00 km); Fantana Domneasca(DC - 5.00 km)
Suprafata: 12293 ha
Intravilan: 482,65 ha
Extravilan: 11804 ha
Populatie: 2278 (2007)
Gospodarii: 950
Nr. locuinte: 1690
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 4
Activitati specifice zonei: creşterea animalelor, culturi grâu, porumb
Activitati economice principale: agricultură, comerţ
Facilitati oferite investitorilor: terenuri agricole pentru cultura mare, creşterea animalelor, înfiinţare plantaţii livezi
Proiecte de investitii: construire 45 podeţe şi poduri, 2 punţi pietonale, construire trecere peste calea ferată km 3307+10 sat Igiroasa, modernizare Cămin Cultural sat Prunişor
Obiective turistice: biserici (monumente istorice), monumente istorice în loc.Cerveniţa, Prunişor, Ghelmegioaia, zone colinare deosebit de frumoase. În satul Prunisor se afla biserica "Sf. Nicolae".
Cod poştal: 227397
Localitate componenta a comunei Prunisor, comuna alcatuita din 15 sate.
Este situata în Piemontul Cosustei, pe cursul superior al râul Husnita.
Localitati Vecine: Prunisor (DC - 5.00 km)
Obiective Turistice: BISERICA DE LEMN Sf. Calinic (din FÂNTÂNA DOMNEASCA)
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Punghina este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă satele: Cearângu, Drincea, Măgurele, Punghina, Recea, Satu Nou.
Cod poştal: 227410
Coordonate: 44° 16′ 55″ N 22° 56′ 06″ E
Primar: Drinceanu Gelu Costel
Viceprimar: Nicu Gheorghe
Secretar: Vasile Mioara
Contabil: Dobrică Margareta
Telefon: 0252-392355
Fax: 0252-395785
Comuna este situata în Câmpia Blahnitei, pe râul Drincea, în sudul judeţului Mehedinţi, pe DN56A, la 50 km sud de Drobeta Turnu Severin. Localitati Vecine: Maglavit (DN56A - 40.00 km); Vânju Mare (DN56A - 21.00 km)
Suprafata: 7285 ha
Intravilan: 270 ha
Extravilan: 7015 ha
Populatie: 3265 (2007)
Gospodarii: 1300
Nr. locuinte: 1300
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 4
Activitati specifice zonei: agricultură, creşterea animalelor, comerţ, prestări servicii
Activitati economice principale: agricultură, creşterea animalelor
Facilitati oferite investitorilor: terenuri agricole pentru viticultură
Proiecte de investitii: reabilitare drumuri, alimentare cu apă, înfiinţare bază sportivă, Cămin Cultural sat Recea
Obiective turistice: Monumentul eroilor, Podgoria Golul Drincei, Pădurea Punghina, zona cinegetică, agroturism specific
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
Piaţă -zilnic
Târg - sâmbăta
Recea, Piaţă - zilnic, Târg - sâmbăta
Pădina Mare este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă satele: Biban, Iablaniţa, Olteanca, Pădina Mare, Pădina Mică, Slaşoma.
Cod postal: 227344
Coordonate: 44° 25′ N 22° 59′ E
Primar: Boceanu Dumitru
Viceprimar: Zimţa Nicolae
Secretar: Moescu Nicolae
Contabil: Răveanu Constantin
Telefon: 0252-356750
Fax: 0252-356750
Localitatea se află situată la 50 km faţă de reşedinţa de judeţ Drobeta Turnu-Severin şi 20 km faţă de oraşul Vânju Mare.
Suprafata: 7333 ha
Intravilan: 657 ha
Extravilan: 6676 ha
Populatie: 1891 (2007)
Gospodarii: 970
Nr. locuinte: 1195
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 4
Activitati specifice zonei: creşterea animalelor, cultivarea pământului
Activitati economice principale: agricultură, cultura cerealelor, creşterea animalelor, comerţ
Facilitati oferite investitorilor: teren agricol pentru cumpărare, proprietate particulară pentru cumpărare sau arendare, telefonie fixă şi mobilă, reţea de apă curentă
Proiecte de investitii: alimentare cu apă în satul Slaşoma, modernizare DC 125 Pădina Mică - Pădina Mare
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
Sf. Gheorghe, 23 aprilie, în satul Iablaniţa
Înălţarea Domnului, iunie, Pădina Mare
Sf. Constantin şi Elena, 21 mai, satul Slaşoma
Sf. Ilie, 20 iunie, Pădina Mică
Sf. Maria Mică, 8 septembrie, în satele Bibăn şi Olteanca
Cod poştal: 227350
Primar: Ţicu Ion, , din 2000
Suprafaţă: 108,66 km²
Populaţie: 5000
Sate: Pătulele, Viaşu
Pătulele este o localitate în judeţul Mehedinţi, comuna cu cea mai intinsa suprafata, cel mai mare numar de locuitori, intr-o dezvoltare si modernizare exploziva.
Primarul comunei, Ţicu Ion, împreună cu consilierii locali, a hotărât să dedice prima sâmbătă şi prima duminică a lunii iunie, sărbătoririi zilelor comunei, intitulând evenimentul - Ziua Recunoştinţei.
Activităţi zonale: Cultura cerealelor, Legumicultura, Viticultura, Zootehnie, Apicultura Activitati economice: Agricultura, Comert cu amanuntul, Morarit si panificatie Prelucrarea lemnului de mestesugari
Proiecte investitii: Canalizare, Extindereretea de apa in satul Viasu, Reabilitarea drumurilor comunale
Date:
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Rogova este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă satele: Poroiniţa, Rogova.
Cod poştal: 227420
Coordonate: 44°28′ N, 22°49′ E
Primar: Ion Balaure
Secretar: Popescu Laura
Contabil: Ciobotea Clementina
Telefon: 0252-353001
Fax: 0252-353001
Este situată pe drumul naţional DN 56 A la 20 km de oraşul Drobeta-Turnu Severin şi la 7 km de oraşul Vânju Mare.
Comuna se învecinează cu următoarele localităţi: Livezile, Vânjuleţ, Hinova, Poroina, Vânju Mare, Traian.
Suprafata: 2486 ha
Intravilan: 486 ha
Extravilan: 2000 ha
Populatie: 1502
Gospodarii: 800
Nr. locuinte: 800
Nr. gradinite: 1
Nr. scoli: 1
Aşezată pe malul Blahniţei, Rogova este încadrată de dealul Stârmina şi pădurea omonimă la vest, de unde se coboară spre localitate şerpuind pe lângă Valea Şentii, de pădurea Bucium la sud-vest, satul Vînjuleţ (cartierul Teodoreni) la sud, râul Blahniţa, pădurea Lunca Vânjului şi oraşul Vînju Mare la est, dealul Ţiganului, valea Păsăruia şi localitatea Traian la est-nord-est, Pârâul Poroiniţa (Matca), pădurea Poroiniţa şi satul Poroiniţa la nord-est, Dealul Vârciorova, dealul Coasta lui Raicu şi localitatea Poroina Mare la nord-est, punctul La Cazărmi şi comuna Livezile la nord.
Activitati specifice zonei: agricultura, suprafeţele agricole (arabil, păşuni tinere, vii, livezi şi păduri), terenuri arabile pentru grâu, secară, orz, floarea sorelui şi porumb
Facilitati oferite investitorilor: teren pentru construcţii industriale şi zootehnice, terenuri pentru plantaţii viticole
Proiecte de investitii: reabilitare şi extindere alimentare cu apă în comuna Rogova, reabilitare drum comunal DC 120 Rogova-Poroiniţa, reabilitare clădire Primărieşi a Căminului Cultural, canalizare Rogova
Obiective turistice: două zone polarizatoare (pădurea Lunca Vânjului şi pădurea Stirmina), de interes turistic, 2 biserici: Biserica Sf. Nicolae - 1822 şi Biserica Sf. Nicolae - 1832
Evenimente locale: Înălţarea Domnului (ISPAS)
Linkuri: http://comuna-rogova.blogspot.com/ [1347]
Salcia este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România.
Cod poştal: 227425
Coordonate: 44°8′N 22°57′E
Primar: Gelu Pantelimon
Viceprimar: Sava Adel
Secretar: Morariu Alin
Contabil: Popa Titel
Telefon: 0252-391603
Fax: 0252-391620
Localitatea se află situată în sud-estul judeţului Mehedinţi
Suprafata: 4116 ha
Intravilan: 378 ha
Extravilan: 3738 ha
Populatie: 3213 (2007)
Gospodarii: 1216
Nr. locuinte: 1216
Nr. gradinite: 1
Nr. scoli: 2
Activitati specifice zonei: cultivarea plantelor de câmp, creşterea animalelor de carne şi lapte, bazine piscicole amenajate şi neamenajate, cultivarea plantelor, creşterea animalelor
Activitati economice principale: agricultură, creşterea animalelor
Facilitati oferite investitorilor: informare şi consiliere
Proiecte de investitii: alimentare cu apă, canalizare, asfaltare drum comunal Salcia-Izimşa, modernizare stadion comunal, modernizare Cămin Cultural
Obiective turistice: Lunca Dunării, bălţile şi pădurile din lunca Dunării, pescuit sportiv
Evenimente locale: Sfântul Ilie, Târg săptămânal (joi)
[1358]
|
|||||
Amplasare | |||||
Ţară | România | ||||
Judeţ |
Mehedinţi [1236] |
||||
Atestare documentară | |||||
Populaţie | 11,846 | ||||
Suprafaţă | 108.64 km² | ||||
Densitatea populaţiei | 109 loc./km² | ||||
Localităţi componente |
Ciochiuţa, Comanda, Hurduceşti, Lunca Banului, Menţi, Motruleni, Slătinicu Mare, Slătinicu Mic, Stăneşti |
||||
Primar | Samion Burcu partid PNL |
Telefon: 0252-370109
Fax: 0252-306082
Cod poştal: 225300
Coordonate: 44° 38′ N 23° 12′ E
Strehaia este un oraş din judeţul Mehedinţi, Oltenia, România. Are o
populaţie de 11.741 locuitori.Strehaia este situată la 25 Km de Filiaşi pe malul
râului Motru în partea de nord–est a Piemontului Bălăciţei (sau Platforma
Strehaiei), la 140 -160 m altitudine, pe terasele inferioare de confluenţă a
râului Huşniţa cu Motru.
Localitati Vecine: Brosteni(DN67A - 24.00 km); Butoiesti (E70 - 25.00 km);
Prunisor (E70 - 26.00 km)
Suprafata: 10864,9 ha
Intravilan: 474,91 ha
Extravilan: 10389,99 h
Populatie: 11740
Nr. gradinite: 10
Nr. scoli: 8
Nr. licee: 1
Este o aşezare veche, amintită în documente încă din secolul al XV–lea.
Asezarea apare mentionata documentar în anul 1471, ca mosie aflata în
proprietatea boierilor Craiovesti.
Între 1479-1492, aici s-a aflat resedinta banilor Olteniei.
În anul 1492, Vlad Calugarul domn al Tarii Românesti, a transferat resedinta
la Craiova, iar la Strehaia continua sa functioneze o banie de Mehedinti,
subordonata celei de la Craiova.
Pâna la mijlocul sec.al XVI-lea, s-a aflat în posesia boierilor Craiovesti.
De la începutul anului 1602 si pâna în martie 1602, domnul Radu Mihnea si-a
instalat scaunul domnesc la Strehaia. Dupa aceea mosia Strehaia devine
proprietate domneasca (pâna în 1645), iar din 1645 si pânâ în 1863 Strehaia
devine din proprietate domneasca proprietate manastireasca.
În perioada 1673-1679, aici si-a avut sediu o Episcopie.
În anul 1864 a fost trecuta în categoria comunelor rurale.
A fost declarat oras în 1921.
Localitatea este cunoscută prin vechiul său târg de vite, menţionat încă
înainte de 1653.
Este un important nod feroviar şi rutier.drum european E 70 . Centru
comercial şi cultural, cu unele funcţii administrative, în Strehaia se găsesc
unităţi ale industriei(confectii imbracaminte,coop de consum,fabrica de armaturi
si pompe)etc.
Evoluţia populaţiei la recensăminte:
Cel mai important obiectiv turistic este cetatea şi mănăstirea Strehaia (sec.
XV), ctitorită de boierii Craioveşti.
În pădurile situate la nord de Strehaia se găsesc cele mai mari colonii de
broaşte ţestoase Testudo hermani din Oltenia. Specia este ocrotita prin
lege. Productivitatea economica a orasului aproape scazuta regasinduse
activitati economice doar din privatizare nivelul de investitie aproape zero.
Proiecte de investitii: bloc ANL - în construcţie, bloc
locuinţe sociale - în construcţie, sală sport - în construcţie
Obiective Turistice: Mânăstirea Strehaia - ctitorie a lui M. Basarab 1645,
Monumentul Eroilor, Monumentul M. Viteazul
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători
religioase:
Acest articol este licentiat sub GNU Free Documentation License [3]. Foloseste materiale din Wikipedia [4].
Stângăceaua este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, având în componenţă satele: Bârlogeni, Breznicioara, Cerânganul, Faţa Motrului, Poşta Veche, Satu Mare, Stângăceaua, Târsa.
Cod poştal: 227430
Coordonate: 44° 36′ N 23° 19′ E
Primar: Petre Boarnă
Viceprimar: Buzatu Vasile
Secretar: Anghel Emilia
Contabil: Busuioc Constanţa
Telefon: 0252-373671
Fax: 0252-373671
Suprafata: 4024 ha
Intravilan: 203 ha
Extravilan: 3821 ha
Populatie: 1574 (2007)
Gospodarii: 744
Nr. locuinte: 784
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 4
Activitati specifice zonei: agricultură, creşterea animalelor, apicultură
Activitati economice principale: comerţ, exploatări balastiere
Facilitati oferite investitorilor: forţă de muncă, terenuri agricole pentru cultură mare cu posibilităţi de irigare, creşterea animalelor, înfiinţări plantaţii vii şi livezi, teren pentru construcţii industriale
Proiecte de investitii: extindere reţea alimentare cu apă, reabilitare drumuri, proiect sediu Primărie
Obiective turistice: monumente istorice şi de arhitectură:, Biserica Ortodoxă construită în 1869
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
15 august - Adormirea Maicii Domnului
Bârlogeni, 27 mai - Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor), 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Poşta Veche, 27 mai - Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor)
Satu Mare, 14 octombrie - Cuvioasa Parascheva (Vinerea Mare)
|
||
Judeţ | Mehedinţi [1371] | |
Coordonate geografice | 44°30′N, 22°06′E | |
Populaţie (2007) | 1.086 | |
Sate | Sviniţa |
Sviniţa (română: Sviniţa, sârbă: Свињица sau Svinjica, maghiară: Szinice) este o comună din judeţul Mehedinţi [1371], România, localizată pe Dunăre (în zona Banatului cunoscută drept Clisura Dunării - Banatska Klisura în sârbă).
Cod poştal: 227440
Primar: Nicolae Curici
Viceprimar: Ianculovici Iovan
Secretar: Iovanovici Nichita
Contabil: Ianculovici Miliţa
Telefon: 0252-368253
Fax: 0252-368407
Numele Svinjica înseamnă "locul porcului" or "purceluşul" în sârbă.
Localitati Vecine: Coronini(DN57 - 53.00 km); Dubova(DN57 - 24.00 km).
Suprafata: 7646 ha
Intravilan: 46 ha
Extravilan: 7600 ha
Gospodarii: 365
Nr. locuinte: 365
Nr. gradinite: 1
Nr. scoli: 1
La Tricule (Treicule, Tri Cule), pe malul Dunării, se găsesc resturile unei fortificaţii din sec. XI-XVI. Colonie sârbească, iniţial Siniţe, dezvoltată într-un centru grăniceresc înfiinţat în sec. al XVIII-lea de administraţia austriacă pentru supravegherea traficului fluvial; centru sârbesc izolat în lanţul de sate româneşti de pe malul Dunării, neintegrat într-o anumită zonă etnografică a populaţiei de aceeaşi origine din ţara noastră.
În toamna lui 1848 localitatea a fost locul unei evadări îndrăzneţe a revoluţionarilor valahi aflaţi în custodia turcilor.
Locaţia comunei Sviniţa
Grupe etnice (recensământul din 2002):
Comuna are două limbi oficiale, româna şi sârba.
Cei mai mulţi din locuitorii comunei (92.49%) sunt de religie ortodoxă de rit vechi, iar o mică parte este de religie ortodoxă creştină (6.53%).
Activitati specifice zonei: creşterea animalelor, pescuitul, agricultură, turism
Activitati economice principale: construcţii drumuri şi case vacanţe, pescuit, cariere piatră
Facilitati oferite investitorilor: terenuri intracilan şi extravilan
Proiecte de investitii: reabilitare şi extindere reţea canalizare şi asfaltare străzi - măsura 322 - FEADR
Cetatea Tricule
Obiective turistice: Muzeul etnografic comuna Şviniţa, monument istoric: Cetatea Medievală Trei Cule (Tricule), Rezervaţie naturală din Arealul Parcului natural, Porţile de Fier, 6 situri arheologice
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
8 iulie - Festivalul Satelor Dunărene, în prima sâmbătă şi duminică a lunii iunie
5 august - Festivalul multietnic ,,Fereastra spre noi (Festivalul minorităţilor), în prima sâmbătă şi duminică din luna august
2 septembrie - Festivalul Smochinului, în ultima duminică din luna august
Acest articol este licenţiat sub GNU Free Documentation License [3]. Foloseşte materiale din Wikipedia [4].
Tâmna este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă satele: Adunaţii Teiului, Boceni, Colareţ, Cremenea, Faţa Cremenii, Izvorălu, Manu, Pavăţ, Plopi, Tâmna, Valea Ursului.
Cod postal: 227470
Coordonate: 44° 34′ N 23° 01′ E
Primar: Cioară Ioan
Viceprimar: Diucă Nicolae
Secretar: Găbăuceanu Sânzâiana
Contabil: Gustea Ilie
Telefon: 0252-375001
Comuna Tâmna este una dintre marile comune ale judeţului Mehedinţi. Judeţul Mehedinţi se află situat în partea de sud-vest a ţării şi reprezintă o componentă a spaţiului carpato-dunărean, unde peisajul geografic reprezintă o îmbinare armonioasă a elementelor sale, şi a oferit încă din vremuri străvechi condiţii prielnice de etnogeneză şi de menţinere peste veacuri a populaţiei autohtone.
Suprafata: 9205 ha
Intravilan: 411 ha
Extravilan: 8789 ha
Populatie: 3594 (2007)
Gospodarii: 2125
Nr. locuinte: 2386
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 6
Activitati specifice zonei: agricultură, mici meseriaşi, creşterea animalelor
Facilitati oferite investitorilor: terenuri agricole, livezi de pomi, prestări servicii. Comuna Tîmna dispune de resurse de ape subterane evidenţiate în fântânile existente pe teritoriul comunei, în izvoarele din Colareţ, Valea Ursului, Izvorălu, Plopi şi forajele de mare adâncime circa 220 m la Manu.
Proiecte de investitii: alimentare cu apă Plopi, Valea Ursului, reabilitare drumuri 20 km
Obiective turistice:
Biserica parohială cu Hramul „Sfântul Nicolae" din satul Tîmna de Jos, în formă de navă fără turlă, a fost construită din zid pe temelie de piatră şi are acoperişul din tablă. Pictura a fost executată în ulei - stilul realist de către pictorul Nicolae Coloniţiu.
Biserica din Valea Ursului a fost construită în secolul al XlX-lea de către locuitorii acestei aşezări. Dintre aceştia amintim Proorocul Niţulescu, Cercel, Diaconescu, Ursulescu.
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
Valea Ursului: Sfântul Gheorghe
Tîmna: înălţarea Domnului (Ispasul)
Mânu: înălţarea Domnului (Ispasul)
Plopi: înălţarea Domnului (Ispasul)
Colaret: înălţarea Domnului (Ispasul)
Izvorălu: Sfântul Ilie
Cremenea: Sfanţul Ilie
Fata Cremenii: Sfântul Ilie
Boceni: Sfânta Măria Mică
Pavat: Sfânta Măria Mare
Tîmna: Bâlci Comunal. Bâlciul comunal este o sărbătoare a satului. Locul de desfăşurare a bâlciului este locul târgului săptămânal. Aici se strâng comercianţii cu produse diverse. Vin oameni din comună dar şi din comunele apropiate. Bâlciul are loc în ultima duminică din lună octombrie.
Vlădaia este o localitate în judeţul Mehedinţi, România, având în componenţă satele: Almăjel, Scorila, Ştircoviţa, Vlădaia.
Cod postal: 227500
Coordonate: 44° 21′ N 23° 02′ E
Primar: Ion Iordache
Viceprimar: Toader Ion
Secretar: Dumitrescu Virgil
Contabil: Mandea Georgică
Telefon: 0252-356506
Fax: 0252-356506
Comuna Vlădaia este situata in partea de S-E a judeţului Mehedinţi, in partea de S-V a piemontului GETIC, in cadrul câmpiei Romane si in imediata apropriere a câmpiei de terase a Dunării.
Vecini :
-comuna BĂLĂCITĂ la o distanta de circa 15 km,
-comuna CORLA TEL la o distanta de circa 11 km,
-comuna OPRISOR la o distanta de circa 19 km,
-comuna PADINA la o distanta de circa 12 km,
-comuna PUNGHINA la o distanta de circa 14 km.
Oraşele cele mai apropiate:
- TURNU SEVERIN reşedinţa judeţului -56 km,
- CRAIOVA-78 km –
- VINJU MARE-22 km –
- CALAFAT-89 km.
Suprafata: 8867 ha
Intravilan: 394 ha
Extravilan: 8473 ha
Populatie: 2148 (2007)
Gospodarii: 1020
Nr. locuinte: 1300
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Activitati economice principale: agricultură, creşterea animalelor
Facilitati oferite investitorilor: scutire de taxe şi impozite pe o perioadă de 5 ani
Proiecte de investitii: alimentare cu apă în satul Almajel, construirea a 6 podeţe pe DC 94 Vlădaia-Seorila, asfaltare DC 94, reabiliatre uliţe săteşti 40 km, reabilitare Cămin Cultural Vlădaia, reabilitare şcoli (încălzire centrală şi tâmplărie PVC), alimentare cu apă a satului Stircoviţa, alimentare cu apă în Vlădaia
Biserici:
1.BISERICA VLADAIA-HRAMUL "SFANTU NICOLAE" -zidita in anul 1.859 -ctitor -UTA VLADAIANU - Nr.enoriasi:-650
2.BISERIA ALMAJEL:-HRAMUL"SFANTU GHEORGHE" -zidita in anul 1867 -ctitor-IOAN HAGIADE si enoriaşii - nr.enoriasi-780
3.BISERICA STIRCOVITA-HRAMUL "SFANTU GHEORGHE" -zidita in anul 1967 -ctitor-ENORIASII - nr.enoriasi-340
4.BISERICA SCORILA -zidita in anul 1872 de către enoriaşi - nr.enoriasi-330
Evenimente locale:
Nedeie: Sf. Gheorghe - sat Almajel
Înălţarea Domnului - satele Vlădaia şi Stricovita:
Duminica Mare - sat Scorila
Voloiac este o localitate în judeţul Mehedinţi, România, având în componenţă satele: Cotoroaia, Lac, Ruptura, Sperleşti, Ţiţirigi, Valea Bună, Voloiac, Voloicel.
Cod poştal: 227505
Coordonate: 44° 37′ N 23° 06′ E
Primar: Drăghici Constantin
Viceprimar: Ovreiu Alexandru
Secretar: Condescu Fineta
Contabil: Molea Irina Raluca
Telefon: 0252-370580
Fax: 0252-370580
Comuna Voloiac se găseşte în partea centrală spre est a judeţului Mehedinţi.
Suprafata: 3200 ha
Intravilan: 151 ha
Extravilan: 3049 ha
Populatie: 2003 (2007)
Gospodarii: 958
Nr. locuinte: 1024
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
Activitati specifice zonei: agricultură, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului
Activitati economice principale: agricultură, creşterea şi îngrijirea animalelor, valorificarea produselor obţinute
Facilitati oferite investitorilor: construirea unui pod peste pârâul Huşniţa, în satul Lac, care face legătura cu şoseaua europenaă E 70, terenuri disponibile pentru împăduriri precum şi pentru plantarea de pomi fructiferi şi viţei de vie
Proiecte de investitii: pod în construcţie în satul Lac peste pârâul Cerveniţa, încheierea asfaltării drumurilor comunale, centrală termică la Şcoala Voloiac, reabilitare Şcoala Cotoroaia, reabilitare Cămin Cultural, alimentare cu apă sat Voloiac
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
15august - Adormirea Maicii Domnului
Lac, 23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe
Cotoroia, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Ruptura, 14 octombrie - Cuvioasa Parascheva (Vinerea Mare)
Voloicel, 14 octombrie - Cuvioasa Parascheva (Vinerea Mare)
Sărbători religioase locale de 15 august, 8 septembrie, 23 aprilie
Cod poştal: 227211
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:
Piaţă - joi
27 mai - Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor)
Vrata este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România.
Cod postal: 227211
Coordonate: 44° 11′ 31″ N 22° 50′ 38″ E
Primar: Curiguţ Săndel
Viceprimar: Mitrică Dorel
Secretar: Meleancă Constantin
Contabil: Vlaston Bebe Ion Alin
Telefon: 0252-393435
Fax: 0252-393435
Comuna Vrata este situată în sudul judeţului Mehedinţi, la 65 km de Municipiul Drobeta Turnu Severin, la 32 km de oraşul Vânju Mare care are o influenţă scăzută asupra comunei şi la 45 km de oraşul Calafat. Cea mai apropiată gară este halta Maglavit la o distanţă de 33 km
Comune/oraşe învecinate (si distanţele pana la ele):
- la N-E comuna Cujmir, 7 km.
- la E comuna Salcia, 9 km
- la V comuna Gârla Mare, 6 km
- la S fluviul Dunărea ( Bulgaria)
Suprafata: 4633 ha
Intravilan: 135 ha
Extravilan: 4698 ha
Populatie: 2169 (2007)
Gospodarii: 660
Nr. locuinte: 673
Nr. gradinite: 1
Nr. scoli: 2
Activitati specifice zonei: creşterea animalelor şi păsărilor, cultivarea cerealelor, legumicultură
Activitati economice principale: comerţ privat
Facilitati oferite investitorilor: posibilităţi concesionare închiriere terenuri agricole, izvoare naturale cu apă potabilă care se poate îmbutelia ca apă plată, recoltarea stufului din baltă
Proiecte de investitii: reabilitare drumuri comunale, reabilitare cămin cultural, reabilitare sediu primărie, reabilitare şcoală generală, introducerea apei potabile, centru social de copii de la 0-3 ani
Obiective turistice: agroturism, pescuit sportiv - există 300 ha de baltă
Evenimente locale: Nedeea satului - de Rusalii
Vânju Mare este un oraş în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, având în componenţă satele: Bucura, Nicolae Bălcescu, Oreviţa Mare, Traian.
|
|||
Amplasare | |||
Cod poştal: | 225400 |
Primar: Ţeghiu Vergică
Viceprimar: Cracea Ion
Secretar: Adina Elena Sîrbu Creţu
Contabil: Silvia Driceanu
Telefon: 0252-350097
Fax: 0252-350097
Web site: http://www.roumanie.8k.com/vinjumare.html [1430]
Veche aşezare mehedinţeană, oraşul Vânju Mare este situat în sud-estul judeţului Mehedinţi în zona Văii Blahniţei, la o distanţă de 33 km de municipiul Drobeta Turnu-Severin pe drumul naţional Turnu Severin – Calafat.
Vânju Mare este în general o regiune de câmpie îngemănată cu dealuri ale căror soluri fertile, propice agriculturii.Totodată este o zonă renunumită pentru cultivarea viţei de vie.
Clima este temperat-continentală,cu ploi multe toamna şi primăvara şi puţine vara.
Vânju Mare cuprinde vechile sate: Oreviţa Mare (care este cunoscută ca localitate încă din 1652 pe timpul domniei lui Matei Basarab ); Nicolae Bălcescu, Bucura şi Traian.
Oraşul se învecinează cu o serie de comune: Vînjuleţ, Rogova, Poroina Mare, Corlăţel, Punghina, Pătulele, având o suprafaţă de 95 km², ceea ce reprezintă 1,9% din suprafaţa judeţului Mehedinţi.
Distante rutiere la localitati vecine: Hinova (DN56A - 21.00 km); Punghina (DN56A - 21.00 km); Brabova (DJ606 - 57.00 km)
Suprafata: 7620 ha
Intravilan: 375 ha
Extravilan: 7245 ha
Populatie: 6940 (2002)
Gospodarii: 2500
Nr. locuinte: 3800
Nr. gradinite: 6
Nr. scoli: 5
Nr. licee: 1
Obiectele din piatră cioplită şi cele din bronz au fost identificate pe teritoriul oraşului ca făcând parte din epoca fierului, se practica aici agricultura primitivă, cât şi unele meşteşuguri.
Epoca dacică este şi ea prezentă în mod indirect, mai ales prin monezi romane cu circulaţie anterioară cuceririi Daciei de către romani.
Documentar, Vânju Mare apare ca localitate în anul 1772, pe vechea vatră a satului Orehoviţa, proprietate a mănăstirii Târgovişte. Atunci, Ilinca Cioroboreanca cu fiii ei, Dumitru şi Mihai, vând lui Barbu Capital Căluţoiu o parte din moşia din Cioroboreni. Această moşie se învecinează cu moşia Vânjului, o localitate în care îşi află «casele şi acareturile» căpitanul de plai Barbu Căluţoiu.
Din document reiese că Vânju Mare era, în 1772, o localitate deja constituită şi suficient de puternică să fie cel puţin cea mai influentă a plaiului Blahniţa, dacă nu chiar reşedinţa acestuia.
A fost declarat oras în anul 1968
Evoluţia populaţiei la recensăminte:
Vechii locuitori ai satului Vânju Mare trăiau prin pădure după dealuri, unde îşi defrişaseră câte un petic de pământ pe care îşi cultivau viţa de vie şi cereale numai cât era necesar pentru satisfacerea nevoilor familiale. Aceşti locuitori îşi construiseră bordeie, chiar pe aceste terenuri, aşezate la estul actualului oraş.
În urma împroprietăririi din 1864, locuitorii au părăsit aşezările din păduri şi vii pentru a se stabili în sat, unde li se repartizaseră loturi de casă. După culesul viilor, vinul rămânea în pivniţele bordeielor unde locuiseră şi periodic mergeau acolo cu un vas pentru a aduce doar atâta vin cât avea nevoie familia. Mai târziu, ţăranii şi-au ars bordeiele şi şi-au adus recolta în sat.
Existenţa localităţii Vânju Mare în epoca feudală este adeverită şi de faptul că se află pe drumul Vidin - Calafat - Cerneţi - Drobeta Turnu Severin, drum folosit des de turci încă din prima lor invazie în Ţările Române şi devenind drum regulat odată cu stabilirea garnizoanei turceşti în insula Adakaleh. Sociologul Sthal vorbeşte în lucrările sale despre o vama în «Lunca Vânjului» ţinând cont că aici existau o varietate de legături între drumul Cetate - Cerneţ - Dr.Tr.Severin şi cel care lega Dr.Tr.Severin - Cerneţ - Craiova de localitatea Vânju Mare.
Reforma agrară a lui Alexandru Ioan Cuza, în urma căreia moşiile mănăstireşti precum şi unele moşii ale Mitropoliei sunt împărţite oamenilor, determină constituirea la poalele dealului Vânjului a unei localitaţi prospere din punct de vedere economic şi social. Terenul arabil care a rămas de la împroprietărire a trecut în proprietatea statului care l-a dat în arendă unui anume Argetoianu.
Documentar se atestă că în 1879, dat fiind aportul pe care şi-l aduc locuitorii comunei Vânju Mare la Războiul de Independenţă, în perimetrul comunei se face o nouă împroprietarire cu loturi tip de 5 ha, din proprietatea statului. La această improprietărire beneficiază de pământ ţăranii săraci, care au primit şi loturi de casă în jurul vetrei satului Vânju Mare, cât şi participanţii la Războiul de Independenţă. Restul moşiei rămânând în proprietatea statului, a fost dat în arenda lui Ion Ceroşanu.
În anul 1899 s-a făcut o noua împroprietărire cu drept de răscumparare pe termen de 5 zile. Întrucât terenul nu era suficient pentru toti sătenii şi ca sa nu se creeze nemulţumiri, improprietărirea s-a facut sub formă de loterie, prin tragere de bilete. În urma acestei împroprietăriri rămân puţine loturi în capul viilor, numite “braţuri”, unele cultivate, altele folosite ca păşune pentru vite. Arendaşul acestor “braţuri” a fost Constantin (Ion) Triandafil, ultimul arendaş pe care Răscoala din 1907 îl găseşte în comună.
Anul 1907 găseşte locuitorii comunei Vânju Mare împroprietăriţi în trei rânduri şi mult mai înstăriţi decât cei din satele vecine, fapt care duce la o anumită ”linişte” în zonă, dar şi cu foarte multi clăcaşi pe terenul ce-l avea în arenda Constantin Triandafil.
Comuna Vânju Mare avea, în 1907, o şcoala cu trei săli de clasă.
Locuitorii din Vânju Mare au dus lupte aprige de răscumpărare a moşiei căzute în mâinile arendaşilor între anii 1864-1921, haiducia fiind folosită de mulţi ţărani ca formă de nesupunere.
Primele începuturi de industrie în Vânju Mare se pierd în trecutul îndepartat, fiind reprezentative îndeletnicirile meşteşugăreşti. De la ”râjniţă”, s-a trecut la moara pe apă instalată pe pârâul Oreviţa. Pe măsură ce forţa mecanicii a crescut, s-a construit o moară cu vapori iar mai târziu una cu motor cu explozie.
Localitatea Vânju Mare a fost reşedinţă de plaşă între cele două războaie mondiale, iar din 1945 până în 1968, reşedinţă de raion.
Din anul 1968, localitatea Vânju Mare este declarată oraş, beneficiind de importante lucrări de amenajare şi modernizare, care dau un aspect plăcut oraşului.
În contextul reorganizării Armatei României, Unitatea Militară 01068 din Vânju Mare a fost şi ea reoganizată în anul 2006, prin diminuarea personalului de la vechiul necesar de 254 de funcţii la 93 de funcţii.[1] [1431]
Activitati specifice zonei: agricultură, viticultură
Activitati economice principale: morărit şi panificaţie, confecţii textile, comerţ
Facilitati oferite investitorilor: punerea la dispoziţie prin închiriere, concesionare ori vânzare de teren, energie electrică, alimentare cu apă, forţă de muncă
Proiecte de investitii: refacerea zonei industriale - Parc Industrial, reabilitare staţie de epurare şi reţea de canalizare
Obiective Turistice: Excursii în Parcul Naţional "Zona Umedă a Dunării - Hinova-Salcia", Festivalul Viei şi Vinului organizat în fiecare an în luna octombrie, Vizitarea barajului şi hidrocentralei "Porţile de Fier II", Lunca Vânjului - Pădurea Mărgăritaru, Vizitarea renumitelor crame Oreviţa Mare şi Vânju Mare
Orasul a dezvoltat un confort urbanistic multumitor: strazi, parc, hotel, scoli, spital, casa de cultura, fabrica de mobila, fabrica de confectii si o importanta baza de producerea vinului si a rachiului natural. Vânju Mare poarta blazonul vinului de Orevita, renumit în tara si în strainatate.
Pentru agrement, orasul are în preajma lunca Vânjului, padurea cu margaritar, padurea Fulga cu un bogat fond cinegetic. La numai 7 km se afla padurea Stârmina (rezervatia naturala). Orasul atrage vizitatori si prin târgul sau saptamânal, unde se strâng satele din jur cu produse naturale cautate si de locuitori ai municipiului Drobeta Tr. Severin, drumul rutier dintre cele doua orase fiind numai de 33 de km.
Cea mai importanta personalitate nascuta la Vânju Mare a fost Victor Gomoiu (1882- 1960), celebru medic chirurg si istoric al medicinii. În anii 1936-1958 a fost presedinte al Societatii Internationale de Istoria Medicinii, cu sediul la Paris.
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
Valea Oreviţa, drumul de acces în sat
Amplasare: 44°27′19″N, 22°55′0″E
Cod poştal: 225403
Oreviţa Mare este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, inclusă în oraşul Vânju Mare.
Localitate situata in judeţul Mehedinţi la 7 km. de oraşul Vânju Mare, pe Valea Blahniţei.
Această localitate s-a remarcat de-a lungul vremii pentru calitatea vinului produs aici; a fost o podgorie renumită mai ales in Evul Mediu. Recent producţia viticolă s-a relansat prin aparitia unor investitori.
Economia se bazează pe agricultură şi cresterea animalelor. În cea mai mare parte locuitorii sunt fermieri o mică parte a acestora lucrează în oraşul Vânju Mare sau Drobeta Turnu Severin.
Casă tradiţionala
Primele urme de locuire descoperite aici sunt datate în Epoca Bronzului dupa cum a arătat in lucrarile sale ilustrul arheolog Dr. Gabriel Crăciunescu, care a sustinut mai multe campanii de cercetari arheologice in localitate.
Alte descoperiri sunt datate in Epoca Fierului si în perioada medievală.
Prima atestare documentara este datata în 1652 pe timpul domniei lui Matei Basarab.
Despre numele localitaţii există unele informaţii. Se spune ca un grup de calugari, probabil de origine sârba au vizitat localitatea iar dupa ce au consumat o cantitate mai mare de vin au reusit să mai spună decât: O, rea viţă ...
Oreviţa Mare are un farmec anume, comunitatea este îmbatrânită şi izolată iar tradiţiile şi obiceiurile populare sunt foarte bine păstrate de către membrii comunităţii.
Acest articol este licenţiat sub GNU Free Documentation License [3]. Foloseşte materiale din Wikipedia [48].
Peisaj de iarna în localitate
Ţesătura manuală ce decorează pereţii
Vânjuleţ este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, având ăn componenţă satele: Hotărani, Vânjuleţ.
Cod postal: 227495
Coordonate: 44° 26′ 28″ N 22° 47′ 35″ E
Primar: Costache Nistor
Viceprimar: Hornoiu Romeo
Secretar: Rentea Dumitru
Contabil: Purcaru Georgeta
Telefon: 0252-352203
Fax: 0252-352203
Localitatea se află în zonă de câmpie sud-vest, la o distanţă de 30 km de municipiul Drobeta Turnu Severin
Suprafata: 3733 ha
Intravilan: 251 ha
Extravilan: 3482 ha
Populatie: 1862 (2007)
Gospodarii: 850
Nr. locuinte: 850
Nr. gradinite: 1
Nr. scoli: 1
Activitati specifice zonei: agricultură
Activitati economice principale: agricultură, desfacerea produselor cu amănuntul
Facilitati oferite investitorilor: terenuri spre concesionare, forţă de muncă, racordare la canalizare şi apă
Proiecte de investitii: canalizare şi staţie de epurare, asfaltare, modernizări străzi rurale, bază sportivă, reabilitare Cămin Cultural Vânjuleţ
Evenimente locale: Nedeea de Sf. Ilie - pe 20 iulie
Vânători este o localitate în judeţul Mehedinţi, România, având în componenţă satele: Roşiori, Vânători.
Cod poştal: 227490
Coordonate: 44°15′N 22°56′E
Primar: Ion Golici
Viceprimar: Vasile Ion
Secretar: Pruna Paula
Contabil: Ciobanu Gheorghe
Telefon: 0252-391049
Fax: 0252-391049
Comuna Vânători este situată la SV jud. Mehedinţi pe DN 56 A, la 54 km de Drobeta Turnu Severin, , avand ca limite:
- Est – Branistea – la 2 Km.
- Vest – Gruia – la 10 Km.
- Sud-vest – Vrata- la 10 Km.
- Sud – Cujmir – la 5 Km.
- Nord – Punghina – la 7 Km.
- Nord- vest - Patulele – la 15 Km.
Suprafata: 4856 ha
Intravilan: 93 ha
Extravilan: 4653 ha
Populatie: 4492 (2007)
Gospodarii: 1190
Nr. locuinte: 1207
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Activitati specifice zonei: agricultură (cultură mare, legumicultură, zootehnie)
Activitati economice principale: agricultură
Facilitati oferite investitorilor: acces la DN 56A Tr. Severin - Calafat, concesionare teren intgravilan pentru amplasare obiective economico-sociale, apă pentru irigaţii
Proiecte de investitii: reţea de apă şi canalizare, asfaltare uliţe comunale, amenajare centru social şi Monumentul Eroilor din satul Vânători, amenajare bază sportivă, amenajare Cămin Cultural, amenajare spaţii verzi - parcuri (Vânători şi Roşiori)
Obiective turistice: Mormântul lui Hristodor Popescu - întemeietorul satului Vânători, Biserica "Izvoru Tămăduirii" din satul Roşiori, Biserica din Lemn din satul Vânători
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
23 aprilie - Sf. Mare Mc. Gheorghe - Nedee
Roşiori, 27 mai -Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor), Duminica Mare
Cod poştal: 227445
Comuna alatuita din 8 sate.
Este situata pe stânga vaii Dunarii, în zona de contact a Piemontului Cosustei cu terasele Dunarii, la granita cu Serbia. Populatia comunei era în martie 2002 de 9.670 loc.
Localitati Vecine:
Monumente si complexe arhitectonice, obiectiveturistice:
Zilele de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase în Şimian:
Monumente si complexe arhitectonice:
Consiliul Local, Comuna Simian, Judetul Mehedinti
Telefon 0252 338401; 0252 338866;
Fax 0252 338693
e-mail [1457]
Film realizat de Dan Alexaoe
Hoteluri
Simian
Han Balota
Tel 0252/338160
Mănăstirea Cerneţi
Cod poştal: 227446
Cerneţi este un sat din judeţul Mehedinţi, aparţinând comunei Şimian.
Şcoala cu clasele I-VIII Cerneţi
Mănăstirea Cerneţi
Această veche vatră monahală este o mănăstire de maici, actualmente având două vieţuitoare. Construită în anul 1662 de Grigore Ghica voievod, cu transformări ulterioare între anii 1784 - 1794. Biserică fortificată, având un turn clopotniţă masiv şi înalt, ziduri groase şi ferestre de tragere înguste, permiţând apărarea din interior. Face parte din ansamblul fostei mănăstiri, din care se mai păstrează urme din ruinele chiliilor şi zidului de incintă. Alături de Gura Motrului, Topolniţa, Valea cu Apă, mănăstirea Cerneţi a fost printre metoacele închinate mănăstirilor Tismana şi Bistriţa. (Sursa [1461])
Oficiul postal Cerneti
ADRESA: Sat Cerneti, Com. Simian
TEL: 0252/312211
PROGRAM: L-V: 10:00-18:00
Baruri, Cluburi
Şimian
Tel 0723/364289
Fax 0252/331848
[1466]
Constructii
Simian
Cal. Craiovei, Nr. 200a
Tel 0740/070839
Fax 0252/338731
http://www.viavita.ro/ [1468]
[1469]
Şişeşti este o localitate în judeţul Mehedinţi, Muntenia, România, având în componenţă satele: Cărămidaru, Ciovârnăşani, Cocorova, Crăgueşti, Noapteşa, Siseşti.
Cod poştal: 227455
Coordonate: 44°47′N 22°50′E
Primar: ec. Răducan Marian Ion
Viceprimar: Fota Marius Sorin
Secretar: jr. Paraschiv Constantin
Contabil: Dinuţ Valeria
Telefon: 0252-384003
Fax: 0252-384144
Comuna este situata în zona de contact a Podisului Mehedinti cu Piemontul Cosustei, pe râul Cosustea. Comuna Siseşti, este situată pe DN 70, la 30 km de municiupiul Drobeta Turnu Severin.
Localitati Vecine: Putinei (DN67 - 19.00 km); Bala (DJ671A - 20.00 km); Brosteni (DN67 - 11.00 km)
Suprafata: 7682 ha
Intravilan: 388,69 ha
Extravilan: 7295,31 ha
Populatie: 3076 (2007)
Gospodarii: 1681
Nr. locuinte: 1679
Nr. gradinite: 6
Nr. scoli: 6
Nr. licee: 1
Activitati specifice zonei: creşterea animalelor, cultură grâu şi porumb, prelucrare produse ceramice, argilă, cahle teracotă, cărămidă, vase de lut, livezi de pomi fructiferi, viţă de vie
Activitati economice principale: comerţ, dispensar medical, farmacie, cabinet stomatologic, turism
Facilitati oferite investitorilor: terenuri agricole pentru cultură mare, creşterea animalelor, înfiinţări plantaţii vii şi livezi, lutul pentru teracotă, ţiglă, etc, asociere fabrică teracotă
Proiecte de investitii: extinderea secţiei de ceramică, exploataţii agricole şi zootehnice, modernizare drumuri comunale, execuţie reţele alimentare cu apă, extinderea reţelei de iluminat public, amenajare bază sportivă, amenajare curs râul Coşuşta Mare, punerea în funcţiune a secţiei de prelucrat lână
Obiective turistice:
BISERICA ORTODOXA Sf. Împarati Constantin si Elena (din BROSTENI) (Mehedinti»Brosteni) (11.0 km) ; CULA CUTUI (Mehedinti»Brosteni) (11.0 km); BALA (Mehedinti»Bala) (20.0 km).
În satul Sisesti se afla biserica "Sf. Grigore Decapolitul" si casa memoriala "Gheorghe Ionescu-Sisesti", cu exponate care au apartinu agronomului si profesorului Gheorghe Ionescu-Sisesti
Alte atracţii: Valea Cosustei şi Valea Cosustiţei cu fauna şi flora, Muzeul "Dragoş Ebetiuc", Festivalul ceramicii 14 Mai 2006.
Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare, nedei şi sărbători religioase:
Festivalul Oale şi sarmale - anual mai
27 mai - Pogorârea Sfântului Duh (Sărbătoarea Rusaliilor) şi Castrovul
mai - Festivalul Ceramicii
Cărămidaru, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Ciovârnăşani, 17 mai - Înălţarea Domnului (Ispasul)
Cocorova, 20 iulie - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
Crăgueşti, 15 august - Adormirea Maicii Domnului
Noapteşa, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului
Şovarna este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, avâns în componenţă satele: Ohaba, Studina, Runc, Şovarna.
Cod postal: 227465
Coordonate: 44° 51′ 14″ N 22° 47′ 35″ E
Telefon: 0252-386481
Fax: 0252-386481
Comuna Şovarna este situata in nordul Judeţului Mehedinţi. Din punct de vedere geotehnic satele Sovarna si Ohaba sunt aşezate pe valea paraului Ohaba si respectiv Valea paraului Sovarna ,zone cu energie mica de relief nefiind afectate de alunecările de teren. Comuna Sovarna se invecineaza la nord cu comuna Bala, la sud cu comuna Ilovat si Sisesti, la est cu comuna Floresti şi la vest cu comuna Ilovat si Bala .
Suprafata: 3697 ha
Intravilan: 171,28 ha
Extravilan: 3525,72 ha
Populatie: 1392 (2007)
Gospodarii: 885
Nr. locuinte: 885
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
Activitati specifice zonei: agricultură, zootehnie, exploatări forestiere
Pe coamele si versantii dealurilor se intalnesc soluri podzolice erodate - regosoluri pt care se cultiva ca rezultate slabe grau ,porumb .Rezultate bune se obţin cu pomicultura :prun, mar, par, gutui .In domeniul forestier se obtin rezultate bune cu pădurile de fag si gorun. Pe luncile paraului Ohaba si Sovarna se intalnesc soluri aluviale care dau recolte bogate de grau si porumb. In partea de nord-vest in zona de podiş se intalnesc soluri brune, brune acide pe care cresc păduri de fag si gorun, pajisti si faneţe naturale.
Facilitati oferite investitorilor: material balast, piatră, lemn, var.
RESURSELE SUBSOLULUI: nisipuri si pietrişuri - albia parului Ohaba in zona de confluenta cu paraul Crainici; nisipuri titano - zirconifere - satul Ohaba ; calcare - valea Sovernei 1,5 km in amonte de satul Sovarna .
Proiecte de investitii: proiect SAPARD - Modernizare DC 45 între km 1+500 - 6+500 km Sovarna - Ohaba - 930 mii euro
Obiective turistice: Biserica de lemn "Intrarea în biserică" 1831, Muntele din piatră de calcar, Monumentul eroilor din 1916 sat Studia
Media
Pe lângă prezentul sit web care, conform statisticilor, este cel mai mare portal web mehedinţean, şi al câtorva bloguri individuale şi situri web de firmă, internauţii din Drobeta Turnu Severin şi judeţul Mehedinţi au posibilitatea să comunice, să primească ultimele noutăţi, să transmită diverse solicitări, şi să cunoască alte persoane, şi cu ajutorul buletinelor informative şi a listelor de discuţii. Iată câteva (cele mai importante) din acestea:
Găzduire oferită de Yahoo!:
Găzduire oferită de Google:
Vă aşteptăm!
REVISTA AMFITRION
ADRESA: B-dul Carol I 4, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 315314
REVISTA ARCADE
ADRESA: Str.Eroilor 1, Strehaia, 225300, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 374793
Tel.: + 40 (252) 370888
REVISTA CALIGRAF
ADRESA: Str.Decebal 43, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 313101
REVISTA DROBETA
ADRESA: Str.Independentei 2, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 312177
REVISTA PORTILE DE FIER
ADRESA: Str.Grigore Florescu 8, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 221570
REVISTA RASTIMP
ADRESA: B-dul Carol I nr.4, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 318035
REVISTA TERRA GRIFONIS
ADRESA: B-dul Carol I 4, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 311020
REVISTA VITRALII
ADRESA: B-dul Carol I nr.4, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 318035
Organizaţii neguvernamentale (ONG) în judeşul Mehedinţi
ASOC. DE PROPR. D-TRU GHEA??
ASOC. DE PROPRIETARI BL. E7 SC. 3
ASOC. DE PROPRIETARI BLOC TS16
ASOCIATIA DE LOCATARI 22
ASOCIATIA DE LOCATARI NR 106
ASOCIATIA DE LOCATARI NR 34A
ASOCIATIA DE LOCATARI NR 38
ASOCIATIA DE LOCATARI NR 41
ASOCIATIA DE LOCATARI NR 44
ASOCIATIA DE LOCATARI NR 47
ASOCIATIA DE LOCATARI NR 51
ASOCIATIA DE LOCATARI NR 53
ASOCIATIA DE LOCATARI NR 93
ASOCIATIA DE LOCATARI NR. 28
ASOCIATIA DE LOCATARI NR.103
ASOCIATIA DE LOCATARI NR.105
ASOCIATIA DE LOCATARI NR.109
ASOCIATIA DE LOCATARI NR.113
ASOCIATIA DE LOCATARI NR.114
ASOCIATIA DE LOCATARI NR.67
ASOCIATIA DE PROP. NR 65
ASOCIATIA DE PROPIETARI NR. 124
ASOCIATIA DE PROPRETARI R6
ASOCIATIA DE PROPRIETARI "BABES A2"
ASOCIATIA DE PROPRIETARI "BABES" 5
ASOCIATIA DE PROPRIETARI "BLOC 7 SPLAI"
ASOCIATIA DE PROPRIETARI "COSMINULUI 2002"
ASOCIATIA DE PROPRIETARI "DR.VICTOR BABES 99"
ASOCIATIA DE PROPRIETARI "G.4"
ASOCIATIA DE PROPRIETARI "MOLDOVA 2002"
ASOCIATIA DE PROPRIETARI "ORLY"
ASOCIATIA DE PROPRIETARI "SULFINA"
ASOCIATIA DE PROPRIETARI "TIMIS"
ASOCIATIA DE PROPRIETARI "TURNU BABEL"
ASOCIATIA DE PROPRIETARI "UNION"
ASOCIATIA DE PROPRIETARI 1 MAI 2000
ASOCIATIA DE PROPRIETARI 121
ASOCIATIA DE PROPRIETARI 126
ASOCIATIA DE PROPRIETARI 126A CET
ASOCIATIA DE PROPRIETARI 127
ASOCIATIA DE PROPRIETARI 20
ASOCIATIA DE PROPRIETARI 2000
ASOCIATIA DE PROPRIETARI 35 MIHAI VITEAZU
ASOCIATIA DE PROPRIETARI 79B
ASOCIATIA DE PROPRIETARI A3
ASOCIATIA DE PROPRIETARI A4 CRIHALA
ASOCIATIA DE PROPRIETARI ALION 134
ASOCIATIA DE PROPRIETARI ANGHEL SALIGNY '92
ASOCIATIA DE PROPRIETARI ANUL 2000
ASOCIATIA DE PROPRIETARI B.V.
ASOCIATIA DE PROPRIETARI BL.B7.FALEZA
ASOCIATIA DE PROPRIETARI CASTANILOR 3
ASOCIATIA DE PROPRIETARI CRISAN 42
ASOCIATIA DE PROPRIETARI CRISAN NR.62
ASOCIATIA DE PROPRIETARI D.T.R.
ASOCIATIA DE PROPRIETARI DACIA
ASOCIATIA DE PROPRIETARI DECEBAL 38 BLOC B1
ASOCIATIA DE PROPRIETARI EMINESCU
ASOCIATIA DE PROPRIETARI FORESTA
ASOCIATIA DE PROPRIETARI IND57
ASOCIATIA DE PROPRIETARI L1
ASOCIATIA DE PROPRIETARI M. V.3 SKELA
ASOCIATIA DE PROPRIETARI M.V.1. SKELA
ASOCIATIA DE PROPRIETARI M.V.2 - SKELA
ASOCIATIA DE PROPRIETARI M71/A
ASOCIATIA DE PROPRIETARI MARACINEANU - 5
ASOCIATIA DE PROPRIETARI MODERN
ASOCIATIA DE PROPRIETARI N5 - 5
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 1
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 111
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 112
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 119
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 23
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 25 KISELEFF
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 30 CET NORD
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 32
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 37
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 40
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 47
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 60 FALEZA
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 64
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 71
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 74
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 78
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 84
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR 91
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 1
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 10
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 102
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 110
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 135
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 14
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 16
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 17
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 2
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 21
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 23E
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 34B
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 50
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 57
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 72
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR. 78A
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.1
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.107
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.108
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.11
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.114
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.115
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.12
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.12
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.120
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.121 KA2
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.122
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.130
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.131 BLOC N3
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.132
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.133
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.135
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.15
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.18
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.2
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.2
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.2
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.22 TURN
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.22A
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.22B
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.23 REVOLUTIEI
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.23C
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.29
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.2A
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.3
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.3
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.3 CRIHALA
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.33
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.35 OITUZ
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.38A
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.38B
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.39
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.4
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.4
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.42
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.43
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.45
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.45A
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.48
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.48B
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.48C
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.49
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.5
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.51 VETERANI
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.52
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.54
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.58
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.59
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.59A
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.6
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.61 ZONA TEATRU
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.66
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.69
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.6A
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.7
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.7
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.70
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.75
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.76
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.7A
ASOCIATIA DE PROPRIETARI NR.8
ASOCIATIA PROPIETARILOR DE APARTAMENTE
ASOCIATIA PROPRIETARI DE APARTAMENTE NR 83
ASOCIATIA PROPRIETARI NR.6
ASOCIATIA PROPRIETARILOR ABC
ASOCIATIA PROPRIETARILOR CAZANE
ASOCIATIA PROPRIETARILOR DE APARTAMENTE BL.I2 TRONSON 3 SI 4
ASOCIATIA PROPRIETARILOR DE APARTAMENTE NR 3
ASOCIATIA PROPRIETARILOR DE APARTAMENTE NR.104
ASOCIATIA PROPRIETARILOR NR. 80
ASOCIATIA PROPRIETARILOR NR. 86
ASOCIATIA PROPRIETARILOR NR.2000
ASOCIATIA PROPRIETARILOR ZET
ASOCIATIA " 7 IDEAS "
ASOCIATIA "AJUTORUL TOTAL"
ASOCIATIA "CENTRUL DE CONSULTANTA IN AFACERI SI ASISTENTA COMUNITARA" MEHEDINTI
ASOCIATIA "CETATENII EUROPEI"
ASOCIATIA "GATEWAY ENTERPRISES INTERNATIONAL"
ASOCIATIA "OPEN ARMS INTERNATIONAL"
ASOCIATIA "ORDONANTA 36" FILIALA MEHEDINTI
ASOCIATIA "RENASTEREA"
ASOCIATIA "SFANTA FECIOARA MARIA" - PETRA - MH"
ASOCIATIA 'TINERII SECOLULUI XXI'
ASOCIATIA AGRICOLA BILTANE
ASOCIATIA AGRICOLA PRIVATA " SACUJ"
ASOCIATIA ALTENATIVE PEDAGOGICE
ASOCIATIA ARGUS
ASOCIATIA BIRUINTA
ASOCIATIA CHINOLOGICA 'DROBETA'
ASOCIATIA CLUB FEMINA DROBETA TURNU SEVERIN
ASOCIATIA CLUB STIINTA
ASOCIATIA CLUBUL SPORTIV PARAFLY DANUBIUS
ASOCIATIA COMERCIANTILOR DIN DROBETA TURNU SEVERIN
ASOCIATIA CONCORDIA ALBINA
ASOCIATIA CORINA
ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE MEHEDINTI
ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE-FILIALA JUD MEHEDINTI
ASOCIATIA CRESCATORILOR DE TAURINE DIN ROMANIA FILIALA MEHEDINTI
ASOCIATIA CULTURALA "DECEBAL"
ASOCIATIA CULTURALA - SPORTIVA "FLACARA"
ASOCIATIA DE AJUTOR SOCIAL "PHEONIX"
ASOCIATIA DE ECOLOGIE SANATATE SPORT TURISM
ASOCIATIA DE INTRAJUTORARE JANDARMERIA MEHEDINTI
ASOCIATIA DE INTRAJUTORARE POLITIA MEHEDINTEANA
ASOCIATIA DE JUMELAJ PTT MEHEDINTI
ASOCIATIA DE LOGICA "ORGANON"
ASOCIATIA DE PESCARI "DROBETA 2003"
ASOCIATIA DE PRIETENIE ROMANO RUSA
ASOCIATIA DE TINERET "ENTUZIASTIN"
ASOCIATIA DE TURISM MONTAN SI ECOLOGIE SPEO-ALPIN MH
ASOCIATIA ECO-URBIS DROBETA
ASOCIATIA ECOLOGICA PLANETARII
ASOCIATIA EUROPEANA DEFILEUL DUNARII ORSOVA
ASOCIATIA FAN CLUB VOLKSWAGEN
ASOCIATIA FEMEILOR MANAGER DIN MEHEDINTI
ASOCIATIA FOSTILOR DETINUTI POLITICI DIN ROMANIA - A. F. D. P. R. - FILIALA MEHEDINTI
ASOCIATIA GHINEA M. N.
ASOCIATIA GRANITUL - DUNAREA
ASOCIATIA HANDICAPATILOR FIZIC FILIALA MEHEDINTI
ASOCIATIA INVATATORILOR SI INSTITUTORILOR MEHEDINTENI
ASOCIATIA JUDETEANA A C.A.R. ALE SALARIATILOR DIN MEHEDINTI
ASOCIATIA JUDETEANA DE FOTBAL MEHEDINTI
ASOCIATIA JUDETEANA SPORTUL PENTRU TOTI
ASOCIATIA JUDO CLUB MEHEDINTI
ASOCIATIA LIGA STUDENTILOR DROBETA
ASOCIATIA LOCALA PAEM ORSOVA
ASOCIATIA LOCATARI 77
ASOCIATIA LOCATARI NR 34
ASOCIATIA MAGISTRATILOR DIN ROMANIA - FILIALA MEHEDINTI
ASOCIATIA MAMELOR CU TREI SI MAI MULTI COPII DIN ROMANIA
ASOCIATIA MARINA XXI
ASOCIATIA MEDICAL CRESTINA CRISTIANA
ASOCIATIA MEDRO PAS
ASOCIATIA MISIUNEA EVANGHELICA CREDINTA IN ACTIUNE
ASOCIATIA MONADA
ASOCIATIA NATIONALA "CULTUL EROILOR" FILIALA JUD. MEHEDINTI
ASOCIATIA NON PROFIT " CASA DE AJUTOR RECIPROC" SC ROTRAS
ASOCIATIA ORSOVA
ASOCIATIA OSANA
ASOCIATIA P.A.S. CORCOVIN
ASOCIATIA PADURILOR COMUNITARE DIN ROMANIA
ASOCIATIA PAS COMAT MEHEDINTI
ASOCIATIA PAS COMCEREAL 96 MEHEDINTI
ASOCIATIA PATRONATULUI DIN JUDETUL MEHEDINTI
ASOCIATIA PENSIONARILOR CFR
ASOCIATIA PESCARILOR DUNAREA 2003
ASOCIATIA PESIONARILOR SILVICI MEHEDIN?I
ASOCIATIA PRIETENIE - DRAGOSTE - SPERANTA
ASOCIATIA PROCATEDRA
ASOCIATIA PROIECT MEHEDINTI.PROGRAMUL ACTIUNILOR SALARIATILOR
ASOCIATIA PROMOTOR
ASOCIATIA PROPIETARILOR DE APARTAMENTE
ASOCIATIA PROPRIETARI DE APARTAMENTE NR 83
ASOCIATIA PROPRIETARI NR.6
ASOCIATIA PROPRIETARILOR ABC
ASOCIATIA PROPRIETARILOR CAZANE
ASOCIATIA PROPRIETARILOR DE APARTAMENTE BL.I2 TRONSON 3 SI 4
ASOCIATIA PROPRIETARILOR DE APARTAMENTE NR 3
ASOCIATIA PROPRIETARILOR DE APARTAMENTE NR.104
ASOCIATIA PROPRIETARILOR NR. 80
ASOCIATIA PROPRIETARILOR NR. 86
ASOCIATIA PROPRIETARILOR NR.2000
ASOCIATIA PROPRIETARILOR ZET
ASOCIATIA ROMANA DE ARBITRAJ COMERCIAL - FILIALA MEHEDINTI
ASOCIATIA ROMANA PENTRU TELELUCRU SI TELEACTIVITATI (ARTT)
ASOCIATIA ROMANI DUNARIS
ASOCIATIA ROMANO - ITALIANA MEHEDINTI
ASOCIATIA ROMANO ELVETIANA COSOVAT LA COTE-AUX-FEES
ASOCIATIA ROTARY CLUB
ASOCIATIA SALARIATILOR "DEVIM"
ASOCIATIA SALARIATILOR ILDRO MEHEDINTI
ASOCIATIA SALARIATILOR METEXCOM
ASOCIATIA SALARIATILOR P.A.S. AGROINDUSTRIALA
ASOCIATIA SALARIATILOR PAS SEVERMIND '97
ASOCIATIA SALARIATILOR PRESTATII CONSTRUCTII
ASOCIATIA SALARIATILOR SI MEMBRILOR CONDUCERII "PODGORIA"
ASOCIATIA SALARIATILOR T.A.M
ASOCIATIA SALARIATILOR TRANSUTIL
ASOCIATIA SALARIATILOR UZINA REPARATII MEHEDINTI
ASOCIATIA SALARIATILOR ZORILE BURILA MARE
ASOCIATIA SCIFEX
ASOCIATIA SEVER CONF
ASOCIATIA SF. VICENTIU DE PAUL NEPRIHANITA ZAMISLIRE A SF.FECIOARE MARIA
ASOCIATIA SFINTUL CONSTANTIN SI ELENA
ASOCIATIA SPORTIVA " HARAGEI DOJO "
ASOCIATIA SPORTIVA "CELROM"
ASOCIATIA SPORTIVA "MINERUL MEHEDINTI"
ASOCIATIA SPORTIVA - COSTRUCTORUL STAICONS
ASOCIATIA SPORTIVA A.S. CERNA BAIA DE ARAMA
ASOCIATIA SPORTIVA ARSENAL IESELNITA
ASOCIATIA SPORTIVA AUTO TRANSPORT LOCAL
ASOCIATIA SPORTIVA CILDRO
ASOCIATIA SPORTIVA DIERNA
ASOCIATIA SPORTIVA DINAMO
ASOCIATIA SPORTIVA DROBETA KI IN
ASOCIATIA SPORTIVA FOTBAL CLUB DROBETA TR.SEVERIN
ASOCIATIA SPORTIVA PETROM
ASOCIATIA SPORTIVA UNIREA LIVEZILE
ASOCIATIA SPORTIVA UNIREA VINATORI
ASOCIATIA TINERETULUI LIBER
ASOCIATIA TINERETULUI MEHEDINTEAN "GENERATIILE MILENIULUI TREI"
ASOCIATIA TINERILOR CU INITIATIVA DIN SEVERIN
ASOCIATIA UTILIZATORILOR DE AP PENTRU IRIGATII - "BISTRETU"
ASOCIATIA UTILIZATORILOR DE APA PENTRU IRIGATII BURILA MARE
ASOCIATIA UTILIZATORILOR DE APA PENTRU IRIGATII DIRVARI
ASOCIATIA UTILIZATORILOR DE APA PENTRU IRIGATII SPP1 - TIGANSI
ASOCIATIA UTILIZATORILOR DE APA PENTRU IRIGATII TIBLESUL GIRLA MARE VRATA
ASOCIATIA UTILIZATORILOR DE APA PENTRU IRIGATII VINATORI
ASOCIATIA UTILIZATORILOR DE APA PT. IRIGATII AUAI - SCAPAU
ASOCIATIA UTILIZATORILOR DE APA PT. IRIGATII VINJU MARE
ASOCIATIA VINATORILOR SI PESCARILOR SPORTIVI ORSOVA
CAR "APA GREA"
CAR "ÎNV???MÂNT"
CAR - TRUCK SRL
CAR AL DIREC?IEI SILVICE DR.TR.SEVERIN
CAR DE PE LÂNG? UM 0683
CAR HICO PORTILE DE FIER
CAR JUSTITIE
CAR MECANOENERGETICA
CAR MUNICIPAL DR.TR.SEVERIN
CAR PENSIONARI ORSOVA
CAR ROMAG DROBETA TR. SEVERIN
CASA DE AJUTOR A SINDICATULUI "DROBETA 1856"
CASA DE AJUTOR DRUMURI NATIONALE
CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR
CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR DIN COM. BALA
CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR MILITARI DR.TR.SEVERIN
CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR STRAHAIA
CASA DE AJUTOR RECIPROC A SALARIA?ILOR ORA? STREHAIA
CASA DE AJUTOR RECIPROC AL SINDICATULUI LIBER MECANOENERGETICA SA
CASA DE AJUTOR RECIPROC ARCA
CASA DE AJUTOR RECIPROC BANOVITA
CASA DE AJUTOR RECIPROC CAZANELE SI ALTE UNITATI ORSOVA
CASA DE AJUTOR RECIPROC CEC
CASA DE AJUTOR RECIPROC CRONOS DR TR SEVERIN
CASA DE AJUTOR RECIPROC DE PE LANGA I. P. J. MEHEDINTI
CASA DE AJUTOR RECIPROC DE PE LINGA INSPECTORATUL JUDETEAN AL POLITIEI DE FRONTIERA MEHEDINTI
CASA DE AJUTOR RECIPROC DE PE LÎNG? U.M. 02588 DR. TR. SEVERIN
CASA DE AJUTOR RECIPROC DIVERS SEV
CASA DE AJUTOR RECIPROC FE PORTILE DE FIER
CASA DE AJUTOR RECIPROC SINDSEV
CLUB LADIES CIRCLE NR.2
CLUB ROMAN INTERNATIONAL BUCURESTI FILIALA DROBETA TURNU SEVERIN
CLUB SPORTIV "SFINX" DROBETA TR.SEVERIN
CLUB SPORTIV MEVA
CLUB SPORTIV TERMO
CLUBUL COPIILOR ?I ELEVILOR STREHAIA
CLUBUL NATIONAL DE TURISM PENTRU TINERET - FILIALA TR.SEVERIN
CLUBUL SATORI
CLUBUL SPORTIV VIITORUL
CLUBUL SPORTIV "DEC"
CLUBUL SPORTIV "TOLA OR?OVA"
CLUBUL SPORTIV "VICTORIA"
CLUBUL SPORTIV ALESSIO PASCALI
CLUBUL SPORTIV BUILDING VÂNJU MARE
CLUBUL SPORTIV DE DREPT PUBLIC C.S.STREHAIA
CLUBUL SPORTIV DE GO
CLUBUL SPORTIV DIERNA
CLUBUL SPORTIV HIDROCONSTRUC?IA POR?ILE DE FIER
CLUBUL SPORTIV MINERUL MEHEDINTI
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL
CLUBUL SPORTIV OLIMPIC
CLUBUL SPORTIV PROFESIONAL STYLE
CLUBUL SPORTIV YING-LONG KARATE DO
CLUBUL SPORTIVILOR HANDICAPATI "DROBETA"
CLUBUL TABLE RONDE 2 - DROBETA TURNU-SEVERIN
FEDERALA TERITORIALA A COOPERATIVELOR DE CONSUM - FEDERALCOOP
FEDERATIA AGRICULTORILOR DE DEAL SI MUNTE SISESTI
FEDERATIA SSR
FEDERA?IA ASOCIA?IILOR UTILIZATORILOR DE AP? PENTRU IRIGA?II MEHEDIN?I
FEDERA?IA SINDICATELOR MEHEDIN?I
FUNDATIA "GHEORGHE TITEICA"
FUNDATIA "HOPE INTERNATIONAL"
FUNDATIA "SCOALA DE AFACERI" MEHEDINTI FILIALA DROBETA
FUNDATIA "SFANTA MARIA"
FUNDATIA "STEFAN ODOBLEJA"
FUNDATIA "STRAHAIA "ASSEN"
FUNDATIA "VLADIMIR N. SPINEANU"
FUNDATIA ANGELICA STOICAN
FUNDATIA BAMBI
FUNDATIA CASA SPERANTEI
FUNDATIA CAVALERII DANUBIENI
FUNDATIA COMUNIUNEA INTERNATIONALA ROMANA BUC.FILIALA MEHEDINTI
FUNDATIA CULTURAL STIITIFICA FRATII PETRE SI BARBU SERGESCU
FUNDATIA CULTURALA ALICE VOINESCU
FUNDATIA CULTURALA LICENTIA
FUNDATIA CULTURALA LUMINA
FUNDATIA DE AJUTOR SOCIAL "SANSA"
FUNDATIA DE INTRAJUTORARE UMANA JOHN IONEL MILITARU AJUTA-TI APROAPELE
FUNDATIA DE OCROTIRE A ORFANILOR 'VISTA'
FUNDATIA EUROFOCUS FILIALA DROBETA TURNU SEVERIN
FUNDATIA GHEORGHE IONESCU SISESTI
FUNDATIA HARIS
FUNDATIA HELP
FUNDATIA HIPOCRATE
FUNDATIA HOFMAN - SCHERIAU
FUNDATIA PENTRU DUMNEAVOASTRA
FUNDATIA PENTRU PROMOVAREA INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII"PROIMPART" MEHEDINTI
FUNDATIA PENTRU TINERET MEHEDINTI
FUNDATIA PT. CULTURA, EDUCATIE SI OPINIE "TERRA GRIFONIS"
FUNDATIA SANATATEA
FUNDATIA SCOALA DE AFACERI MEHEDINTI
FUNDATIA SCOALA DE AFACERI MEHEDINTI FILIALA NADANOVA
FUNDATIA SCOALA ROMANA DE AFACERI FILIALA MEHEDINTI
FUNDATIA STAR TEAM
FUNDATIA TATANE
FUNDATIA UNIVERSITARA "ANGHEL" - UNIVERSITATEA "GHEORGHE ANGHEL"
FUNDATIA VIVUS FILIALA ORSOVA
ORGANIZATIA PENTRU RESPECTAREA DECLARATIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI ONU 1948 FILIALA NR.5 DR.TR.SEVERIN
ORGANIZATIA RELIGIOASA MARTORII LUI IEHOVA FILIALA DROBETA TURNU SEVERIN
ORGANIZATIA SINDICALA INVATAMANT "DOINA TRAISTARU"
UNIUNEA CASA TREI
UNIUNEA GENERALA A INDUSTRIASILOR DIN ROMANIA (UGIR BUCURESTI 1903)FILIALA MEHEDINTI
UNIUNEA GENERAL? A INDUSTRIA?ILOR DIN ROMÂNIA - 1903 BUCURE?TI - FILIALA MEHEDIN?I
UNIUNEA JUDE?EAN? A COOPERA?IEI DE CONSUM MEHEDIN?I
UNIUNEA JUDE?EAN? A SINDICATELOR LIBERE MEHEDIN?I CNSLR - FR??IA
UNIUNEA MONDIALA A ROMANILOR LIBERI FILIALA MEHEDINTI
UNIUNEA POPULAR? SOCIAL CRE?TIN?
UNIUNEA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNV???MÂNT
Preşedinte: Doiniţa Chircu
Fondat: ? (PD) şi 2007 (fuziune PD-PLD)
Sediu: Str.Teodor Costescu 5, Drobeta-Turnu Severin, 220131, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 314826
Ideologie politică: Populară, Centru dreapta cu influenţe liberale
Poziţie politică: Centru-dreapta
Afiliaţie internaţională
Afiliaţie europeană: PPE
Grup europarlamentar: PPE-DE
Culori: Portocaliu, Albastru
Site web: -
Partidul Democrat Liberal este un partid politic din România. S-a format în decembrie 2007 din fuziunea PD şi PLD.
Rezultate la alegerile locale 2008:
Preşedinte: Liviu Mazilu
Purtător de cuvânt: ?
Fondat: 24 mai 1875
Sediu: Str.Traian 78, Drobeta-Turnu Severin, 220103, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 313343
Fax.: ?
Ideologie politică: Liberalism conservator
Poziţie politică: Centru-dreapta
Afiliaţie internaţională: Internaţionala Liberală
Afiliaţie europeană: Partidul European Liberal Democrat şi Reformist
Grup europarlamentar: ALDE
Culori: Galben şi albastru
Site web: http://www.pnlmehedinti.ro [1529]
Mandatar financiar în judeţul Mehedinţi pentru alegerile Parlamentare 2008: Brehui Cristian Dan, Nr. Înregistrare AEP: 80269b/20.09.08
Partidul Naţional Liberal este un partid politic parlamentar major din România şi principalul partid politic de guvernământ începând cu 2004. Preşedintele partidului, Călin Popescu-Tăriceanu, este şi Prim- ministrul României.
Partidul Naţional Liberal din România a apărut ca formaţiune politică în 1864, condus fiind de Dumitru şi Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti şi fraţii Golescu, participanţi activi la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească. Privind lucrurile din optică oarecum partizană putem remarca fără a greşi că a face un istoric al Partidului Naţional Liberal este echivalent cu a face istoria dezvoltării politice, sociale şi economice a României de la apariţia acestui partid până la sfârşitul perioadei interbelice şi aceasta deoarece trebuie sa avem în vedere faptul că nu există vreun act mai important care să se fi săvârşit pentru organizarea statului român fără ca P.N.L. să fi luat parte la înfăptuirea lui. (Wikipedia [48])
Candidaţii PNL Mehedinţi pentru alegerile parlamentare
Camera Deputaţilor [1530]:
Senat [1535]:
Video: Lansarea candidatilor PNL in alegerile parlamentare 2008
Preşedinte: Eugen Nicolicea
Purtător de cuvânt: Liviu Nicolicea
Fondat: Ianuarie 2001
Sediu: Str. Traian, Nr. 76, Drobeta Turnu Severin
Tel.: 0252.312.779
Fax.: 0252.312.779
Ideologie politică: Populară, Centru dreapta cu influenţe liberale
Poziţie politică: Centru-dreapta
Afiliaţie internaţională
Afiliaţie europeană: PPE
Grup europarlamentar: PPE-DE
Culori Roşu
Site web: -
Partidul Social Democrat (PSD) este cel mai mare partid politic din România, potrivit alegerilor parlamentare din 2004, unic reprezentant în Parlament al social-democraţiei, actualmente în opoziţie. Preşedintele partidului este Mircea Geoană, fost ambasador al României în Statele Unite ale Americii şi fost ministru de externe. PSD deţine 150 de reprezentanţi în parlament. În anul 1996, PSD (pe atunci PDSR) a pierdut atat Alegerile Parlamentare cat si pe cele Prezidenţiale. În anul 2000, Partidul Social Democrat (pe atunci PDSR) a câştigat Alegerile Prezidenţiale, prin persoana lui Ion Iliescu şi Alegerile Parlamentare, prin Polul Social Democrat (PSD+PUR). In 2004 au candidat în aceeaşi formulă a Polul Social Democrat (PSD+PUR) şi desi au câştigat alegerile parlamentare (37.16% din voturile pentru Senat şi 36.64% pentru Camera Deputaţilor), candidatul PSD, Adrian Năstase a pierdut alegerile prezidenţiale , ceea ce a dus la pierderea puterii. PUR (actual PC) a părăsit alianţa cu PSD după alegeri la presiunile preşedintelui Traian Băsescu, care a refuzat să numească un premier din afara aliaţei D.A. şi a ameninţat cu alegerile anticipate, în favoarea unei coaliţii de guvernare cu PD, PNL şi UDMR. (Wikipedia [48])
Semnul electoral al Partidului Social Democrat constă în trei boboci de trandafir ce au la baza tulpinilor înscrisă denumirea prescurtată a partidului – PSD.
Pâna in 2006 culorile partidului au fost albastru şi alb, fiind înlocuite cu roşu şi alb pentru a marca apartenenţa la Partidul Socialiştilor Europeni şi la tradiţia social-democrată europeană.
Mottoul PSD este "Pe primul loc oamenii". Între 2005 şi 2006 a fost folosit mottoul: "PSD - Un Nou Capitol".
Eugen Nicolicea, initiatorul proiectului PSD
La referendumul cerut de preşedintele Traian Basescu pentru sustinerea adoptării unei legi electorale bazate pe scrutinul majoritar in circumscripţii uninominale în doua tururi, PSD şi-a afirmat sprijinul deplin pentru formula propusă de preşedinţie, în primul rând pentru că proiectul acesta de vot uninominal a fost propus şi susţinut de PSD de peste 3 ani. De asemenea, temerile PSD în legătură cu proiectul liberalilor şi al ProDemocraţia sunt împărtăşite şi de preşedinte.
Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, s-a opus public votului uninominal, şi a indemnat la boicotarea referendumului prezidenţial, susţinând ca uninominalul nu doar ca nu va curăţa clasa politică, ci va şi împiedica accesul în Parlament a celor făra posibilitatea de a-şi finanţa campania şi vor elimina orice formă de control sau responsabilizare a parlamentarilor între alegeri.
Presedintele PSD, Mircea Geoana, a anuntat ca social-democratii vor veni în urmatoarea perioada cu un proiect de lege care sa asigure un control strict asupra finanţării campaniilor electorale.
Partidul Social Democrat funcţionează pe criteriul administrativ-teritorial, cuprinzând: grupe de membri de partid; organizaţii locale, de regulă, pe raza secţiilor de votare; organizaţii teritoriale: comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv de sector în cadrul municipiului Bucureşti, organizaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Organizaţiile Partidului Social Democrat au autonomie în organizarea şi desfăşurarea activităţii politice.
Alexandru Balaci (1916-2002)
Italienist, a facut cunoscuta cultura italiana în România prin studii si monografii, prin traduceri. A realizat un dialog cultural între România si Italia ca director al Academiei Române din Roma în anii 1981-1990. A fost membru în numeroase academii, societati europene si mondiale
Dumitru Berciu (1907-1998)
Istoric si arheolog, cu cercetari în sud-estul si centrul Europei despre celti si traco-geti. A fost director al Institutului de Tracologie I.G. Bibicescu (1848-1924), economist liberal, guvernator al Bancii Nationale a României în 1914-1924. A fost un Mecena pentru cultura. A ajutat oameni, a sprijinit fundatii, reviste, institutii. În 1921 a fondat Biblioteca orasului Tr. Severin prin donatia sa de peste 30.000 de volume, cea mai bogata colectie donata de un român. A sprijinit financiar ridicarea Palatului Culturii din Dr. Tr. Severin, unde s-a instalat si biblioteca sa, care-i poarta numele
Alexandru Boboc
Filosof contemporan, autor de lucrari fundamentale despre istoria universala a filosofiei, studii despre Kant si neokanteism, traduceri. Este considerat cel mai bun cunoscator din România al filosofiei contemporane
Ion Chitimia (1908-1989)
Istoric literar, specialist în slavistica poloneza, folclor si literatura veche comparata. A condus sectiile de folcloristica, literatura universala si literatura româna veche din cadrul Institutului “G. Calinescu”
Serban Cioculescu (1902-1988)
Critic si istoric literar de tinuta europeana, format la scoala criticii franceze. Volume consacrate clasicilor literaturii române si franceze. Intelectual rafinat, spirit polemic si colocvial în viata literara. Stralucit profesor si director al Bibliotecii Academiei Române
Gheorghe Dumitrescu-Bistrita (1895-1992)
Preot, folclorist, creatorul revistei nationale de muzica, arta si folclor Izvorasul (1919-1941)
Tudor Dumitru (1908-1982)
Istoric si arheolog cu importante descoperiri si studii despre Dacia romana, Drobeta, Cavalerii Danubieni etc. Premiul “Vasile Pârvan” al Academiei Române în anii 1937, 1940, 1942
Ioan Iovit-Popescu
Fizician contemporan, nominalizat în 1981 pentru Premiul Nobel în fizica pentru contributii în spectroscopia multifotonica si laser. Director al Institutului de Fizica Magurele si rector al Universitatii Bucuresti (1981-1989)
Ioan Jianu (1880-1972)
Medic cu cercetari de rasunet mondial în chirurgia vasculara, autoplastie, heterogrefe care îi poarta numele. A înfiintat Laboratorul de chirurgie al Spitalului Colentina si Institutul Clinico-Chirurgical din Bucuresti, pe care l-a condus în 1928-1948
Emil Manu (1922-2005)
Critic, istoric literar si poet de valoare, autor de monografii si lucrari de sinteza, initiator al publicatiilor: Limba si literatura, Studii de literatura universala. Autor al Istoriei poeziei române moderne
Stefan Odobleja (1902-1978)
Savant, creatorul ciberneticii generalizate, autorul Psihologiei consonantiste (1938, 1939) în care a lansat legi universale care-i poarta numele, printre care legea conexiunii inverse, azi feed-back-ul cybernetic
Stefan Popa Popas
Artist plastic contemporan, excelând în caricaturistica, gen prin care s-a facut cunoscut pe toate meridianele lumii
Virgil Ogasanu
Actor contemporan, creator de roluri moderne pe scena Teatrului Bulandra, în filme este inconfundabil si apreciat chiar si în roluri secundare
Dumitru Radu Popescu
Scriitor contemporan cu opera de prima marime. Creator de limbaj, stilist si imagist, cartile sale (romane, dramaturgie) sunt traduse în Franta, Germania, Rusia, Polonia, Anglia, America etc
Geo Saizescu
Regizor si actor contemporan, prezenta de prestigiu prin operele sale regizorale, cu numeroase premii europene. A fondat Studioul de Film TV. Este decan al Facultatii de Arte, Universitatea Hyperion din Bucuresti
Lorin Salagean (1929-1993)
Inginer electrotehnician. Are contributii originale în teoria aliajului în arcul electric. A participat la elaborarea tehnologiilor pentru construirea podului de peste Dunare de la Vadul Oii - Giurgeni si la Centrala Atomo-Electrica de la Cernavoda
Ileana Stana Ionescu
Actrita contemporana de stralucita cariera. În teatru, a creat pâna în prezent aproape 100 de roluri, polarizând întreaga gama artistica, în special pe scena Teatrului National din Bucuresti. Turnee în aproape toate tarile din Europa, numeroase premii mai ales dupa 1990. Este si deputat în Parlamentul tarii, reprezentând Comunitatea italiana din România
Marius Tupan
Scriitor contemporan, director al revistei “Luceafarul” din Bucuresti, autor de romane inspirate din locuri mehedintene, premiat în tara si în strainatate (la Washington în 2000), tradus în Germania, Iugoslavia, Rusia, Polonia, Franta
N.I. Herescu, (1906-1961)
N.I.Herescu (6 dec. 1903 - 19 aug. 1961), latinist, poet, prozator, eseist, traducător, fondator şi director al Institutului Român de Studii Latine din Bucureşti (1937–1945), preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, director al Fundaţiilor Culturale Regale Carol I din 1940. Din anul 1944 s–a aflat în exil, în Portugalia, apoi în Franţa, unde a fost animatorul mişcării literare din exilul românesc şi a funcţionat ca profesor universitar de latină, primind recunoaşterea unor latinişti de valoare internaţională (a coordonat vol. "Ovidiana" – Paris, 1958 – editat cu ocazia aniversării a 2000 de ani de la naşterea poetului latin Ovidiu).
Alexander Löhr (n. 20 mai 1885, Turnu Severin – d. 26 februarie 1947, Belgrad) a fost un comandor în aviaţia militară austriacă (Österreichische Luftstreitkräfte) în anii '30, devenind apoi, după Anschluss, general în Luftwaffe. A fost executat în 1947, după ce a fost condamnat la moarte de Curtea Militară din Iugoslavia, care l-a găsit vinovat de crime de război.
În primul război mondial a fost comandant de pluton în armata austro-ungară.
În 1921 este avansat la gradul de locotenent-colonel (Oberstleutnant). Între 1921 şi 1934 ocupă diferite funcţii, ajungând comandant al forţelor aeriene austriece, poziţie pe care o avea în momentul Anschluss-ului (1938).
La 15 martie 1938 a fost promovat la gradul de general-locotenent (Generalleutnant) şi a devenit comandant al Luftwaffei din Austria.
A fost comandant al Luftflotte 4 din mai 1939 până în iunie 1942, forţă care a bombardat Varşovia în septembrie 1939 şi Belgradul în aprilie 1941.
La 3 mai 1941 a fost înaintat la gradul de general-colonel (Generaloberst). A fost comandant al spectaculoasei operaţiuni Mercur, de invadare a insulei Creta. [1] [1555]
Participă la operaţiunea Barbarossa, flota nr. 4 a aviaţiei militare făcând parte din Grupul de Armate Sud.
Comandă apoi Armata a 12-a germană în perioada iulie-decembrie 1942. Din 1 ianuarie 1943, devine comandant-şef al grupului de armată E şi al armatelor germane din Balcani (Oberster Befehlshaber aller Wehrmachtsteile (Heer, Marine, Luftwaffe) auf dem Balkan). După capitularea Italiei reuşeşte să respingă atacul armatei britanice asupra insulelor Dodecanez (septembrie-noiembrie 1943), ultima mare victorie a armatei germane din al doilea război mondial.
Odată cu schimbarea alianţelor de către România şi Bulgaria, în pericol de izolare faţă de Germania, începe retragerea grupului său de armată prin Iugoslavia. Aproximativ două treimi din armata E au reuşit să treacă frontiera austriacă până la 8 mai 1945, dată la care s-a semnat la Reims capitularea necondiţionată a Germaniei şi care impunea încetarea oricăror mişcări de trupe. Löhr a rămas cu restul trupelor (aproximativ 150.000 de oameni) la sud de graniţă şi a negociat cu partizanii iugoslavi capitularea [2] [1556]. La 15 mai este făcut prizonier şi executat aproape doi ani mai târziu, la 26 februarie 1947, condamnat ca criminal de război.
(Wikipedia [48] sub licenţa GNU [3])
Muzeul Regiunii Porţile de Fier
Alexandru Bărcăcilă, (1876-1970), a fost profesor de limbi clasice şi fondatorul Muzeului Regiunii "Porţile de Fier". A fost pentru o perioadă director al Colegiului Traian din Drobeta Turnu Severin.
Alexandru Bărcăcilă a fost un pasionat şi competent arheolog, lăsând studii şi lucrări de referinţă în domeniu şi punând bazele, în 1912, a Muzeului Regiunii Porţile de Fier din Drobeta Turnu Severin.
În 1919 Alexandru Bărcăcilă, împreună cu un grup de intelectuali în frunte cu Theodor Costescu, înfiinţează Societatea Culturală „Casa Luminii” care, în 1947, va juca un rol important în viaţa spirituală a Mehedinţiului. Casa Luminii a iniţiat o renumită serie de conferinţe cu public, cu mari personalităţi ale vremii din toate domeniile, precum: I.G. Duca, Nicolae Iorga, Ion Pillat, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Sextil Puşcariu, Simion Mehedinţi, Constantin Rădulescu-Motru, Vasile Goldiş, Alexandru Lapedatu, Ion Jianu, Constantin Şerban-Făgeţel, Dumitru Tomescu, Ion Simionescu, I. Al. Brătescu-Voineşti, Gheorghe Ţiţeica, Petre Sergescu, Constantin D. Ionescu, Mihail Guşiţă şi alţii.
Alexandru Dima (n. 17 octombrie 1905, Turnu Severin - d. 19 martie 1979, Bucureşti) a fost un critic şi istoric literar român, membru al Academiei Române.
Alexandru Dima s-a născut în urmă cu un veac, la 17 octombrie 1905, în oraşul Turnu Severin, într-o familie de muncitori.
Între 1925 şi 1929 şi-a făcut studiile superioare la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, secţia Filosofie. A făcut apoi studii de specializare în estetică, etnografie, istoria artelor şi istoria literaturii romanice şi germanice la Berlin, München şi Viena (1936-1939). Examenul de doctorat l-a susţinut, în 1938, la Universitatea din Bucureşti, cu tema Conceptul de artă populară.
În 1945 a fost numit profesor la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, la Conferinţa de estetică literară. După 1948, a ţinut cursul de teoria literaturii şi de literatură universală şi comparată, pînă în 1966. La Iaşi, Alexandru Dima a desfăşurat o activitate deosebit de fecundă, înscriindu-se organic atmosferei de seriozitate a studiului şi ideilor generoase ce aminteau încă de Garabet Ibrăileanu.
Din toamna anului 1966 a trecut la Universitatea din Bucureşti, la Catedra de literatură universală şi comparată – urmîndu-l pe Tudor Vianu – pînă în 1945, cînd s-a pensionat, avînd o vechime în învăţămînt de 45 de ani.
Profesorul Al.Dima a fost, în acelaşi timp estetician, filosof, folclorist, teoretician, critic şi istoric literar, comparatist, cel mai de seamă reprezentant al acestei discipline la noi după Tudor Vianu.
Lucrările sale ştiinţifice, concretizate în peste 20 de volume şi 200 de studii şi articole, îmbrăţişează o arie largă de probleme: estetica şi filosofia culturii, istoria literaturii române, literatura universală şi comparată. Dintre acestea, cităm: Gîndirea românească în estetică (1943), Probleme de estetică (1947), Principii de literatură comparată (1969), Tudor Vianu, comparatist (1966).
Recunoscîndu-i-se meritele didactice şi ştiinţifice, Academia Română l-a ales membru corespondent.
Profesorul Al.Dima a încetat din viaţă la 19 martie 1979, în Bucureşti.
Alice Voinescu (n. Steriadi, 10 februarie 1885, Turnu Severin - d. † 3/4 iunie 1961 Bucureşti) a fost o scriitoare, eseistă, profesoară universitară, critic de teatru. A fost prima româncă cu doctorat în filosofie (1913, obţinut la Paris, Sorbona). Teza sa de doctorat, publicată la Paris, trata şcoala filozofică neo-kantiană de la Marburg. Deşi i s-a propus o catedră de profesor de filosofie la o importantă universitate americană, s-a întors în ţară şi s-a căsătorit cu avocatul Stello Voinescu. După 1948 a fost radiată de la catedră şi a petrecut un an şi şapte luni de închisoare la Jilava şi la Ghencea. După perioada de detenţie, a avut domiciliul obligatoriu în comuna Costeşti de pe lângă Târgu Frumos (până în 1954).
A creat Catedra de estetică şi istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti. A publicat cărţi de filosofie, estetică şi teatru. Jurnalul renumitei intelectuale Alice Voinescu a apărut postum.
Se naşte la 10 februarie 1885 la Turnu Severin într-o familie de intelectuali (tatăl său era avocatul Sterie Steriadi, doctor în Drept la Paris iar mama, Massinca Poenaru-descendentă a lui Petrache Poenaru). La vârsta de cinci ani ştia deja să citească în limbile română şi germană, iar la şase ani învaţă limba franceză. Are profesori particulari care o vor îndruma în ştiinţele exacte şi umaniste. La vârsta de 15 ani citeşte Imitatio Christi la recomandarea unui astfel de profesor. În 1908 a absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie de la Bucureşti (unde audiază cursurile lui Titu Maiorescu, Constantin Rădulescu Motru- este nepoata acestuia -, Pompiliu Eliade, Mihail Dragomirescu, Nicolae Iorga, etc.). În 1908 îşi ia licenţa în filozofie cu Maiorescu, iar la insistenţele acestuia, familia o trimite la studii în Germania şi Franţa pentru pregătirea unui doctorat. În 1909, la Leipzig audiază cursurile unor cărturari precum Th. Lipps sau J. Volkelt, familiarizându-se şi cu filozofia lui H. Cohen. La Paris îi audiază pe L. Brunschvieg, A. Lalande, G. Dumas şi V. Delbos. La Universitatea din Marburg îl audiază pe H. Cohen şi se împrieteneşte cu N. Hartmann. În 1913 obţine doctoratul în filozofie la celebra universitate Sorbona, sub direcţiunea lui L. Levy-Bruhl. Teza sa de doctorat a fost publicată în Franţa fiind apreciată în lumea academică occidentală. I se propune o catedră la o universitate din SUA şi un post de lector la Paris pe care le refuză, căsătorindu-se în România cu avocatul Stello Voinescu în 1915. În 1922 devine profesor titular de estetică şi istoria teatrului la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. Între 1925-1939, Alice Voinescu a fost invitată la cunoscutele decade de la Pontigy din Franţa unde a cunoscut o serie de personalităţi de vârf din cultura franceză, cu unele dintre acestea întreţinând ulterior numeroase corespondenţe. La întoarcerea din Franţa, în 1930 şi 1932, vizitează Veneţia şi Florenţa, unde are revelaţia artelor plastice. În 1936 călătoreşte în Marea Britanie, cu scopul de a stabili în România o organizaţie religioasă după modelul "grupului Oxford". Între 1932 şi 1942 realizează o serie de conferinţe radiofonice pe subiecte culturale şi feministe, conferinţe care i-au atras atenţia şi lui Tudor Arghezi. În 1936 contribuie cu articole solide la Istoria Filozofiei Moderne, publicată de Societatea Română de Filozofie. De acum înainte se va axa doar pe teatru şi reprezentări dramatice. Între 1939-1940 lucrează la un volum despre patru dramaturgi contemporani (Wedekind, Pirandello, Shaw şi Claudel). În Bucureşti a primit la Conservatorul de Artă Dramatică şi Muzică catedra de istoria literaturii dramatice. Conferinţele sale erau considerate de intelectualitatea română adevărate prelegeri de umanism, ţinute de o personalitate cu o vastă cultură filologică şi filozofică. Cursurile sale universitare acopereau dramaturgia clasică franceză, tragedia greacă şi drama elisabetană (cu precădere Shakespeare). A ţinut şi cursuri de sociologie la Înalta Şcoală de Asistenţă Socială, militând penru emanciparea şi educarea femeilor. În 1940 ia o atitudine publică împotriva asasinării academicianului N. Iorga de către legionari. În 1948 a fost obligată să se pensioneze, afirmând că O ţară care îşi reneagă trecutul, nu are viitor. Astfel, în 1951 este arestată de forţele comuniste făcând un an şi şapte luni de închisoare, urmaţi de domiciliu obligatoriu în satul Costeşti din apropierea Târgului Frumos, unde rămâne până în ianuarie 1954 în condiţii teribile. Tot în 1951 copiile rămase de la studiul de o mare erudiţie Eschil, sunt distruse de comunişti. La intervenţiile scrise ale lui Tudor Vianu, Mihail Jora (care îşi pierduse şi el catedra de la Conservator), Perpessicius, F. Muzicescu, C. Petrescu, V. Eftimiu sau M. Voiculescu, precum şi la intervenţia lui Petru Groza, este eliberată, trăind cu o pensie modică şi din traduceri (din limbile engleză şi germană-Kleist, Mann etc.). Continuă să îşi ajute apropiaţii şi câţiva tineri discipoli, fie financiar, fie prin scris. Se stinge în noaptea de 3 spre 4 iunie 1961. Opera şi activitatea îi sunt redescoperite postum.
După o lungă absenţă în perioada comunistă, operele lui Alice Voinescu sunt redescoperite şi apreciate, la începutul anului 1983, când criticul şi comparatistul Dan Grigorescu se ocupă de republicarea şi îngrijrea unor volume de estetică şi istoria teatrului (de exemplu Întâlnire cu eroi din literatură şi teatru, volum căruia îi dedică o solidă prefaţă). După Revoluţia din 1989, Maria Ana Murnu publică scrisorile morale şi Jurnalul (editura Albatros, 1997), acesta din urmă, prefaţat de Alexandru Paleologu, cuprinzând critici severe la adresa regimului sovietic (fragmente de jurnal apar şi în volumul lui Stelian Tănase, Anatomia mistificării). Cazul Voinescu este, în acest sens, similar întrucâtva cu cel al filozofului Lucian Blaga, a cărui formaţie se detaşa puternic de concepţiile materialiste promovate şi susţinute de noul regim din România.
Jurnalul lui Alice Voinescu cuprinde însemnări despre perioada interbelică şi postbelică, personalităţi ale culturii, întâlniri cu prietenii, printre care s-au numărat de-a lungul vietii: André Gide, Roger Martin du Gard, Paul Desjardins, Ernst Robert Curtius, Eugenio d’Ors – la Pontigny, în Franţa, iar în România – Nicolae Iorga, Maruca Cantacuzino, George Enescu, Regina Maria, Marietta Sadova, Mircea Şeptilici, Gala Galaction, Vladimir Ghika etc. A fost comparat imediat de criticii literari cu jurnalul unei alte intelectuale interbelice, Jeni Acterian. De altfel, Jeni Acterian era o mare admiratoare a lui Alice Voinescu, pentru modelul său de feminitate şi verticalitate morală. Din păcate, soţul ei (Stello Voinescu - cunoscut avocat în epocă) a înţeles-o prea puţin, preferînd compania altor doamne, mai puţin dotate din punct de vedere intelectual, fapt mereu subliniat de autoarea jurnalului. Jurnalul (care numără aproape 900 de pagini) a apărut postum, bucurându-se de un real succes printre intelectualii din România. Jurnalul stă şi la baza unei piese de teatru Alice nu ştie să moară, scrisă de Gheorghe Truta, pusă pentru prima dată în scenă de regizorul Mircea Cornişteanu la Teatrul Naţional din Craiova. Alte documente apărute postum sunt Scrisori către fiul şi fiica mea, volum apărut la editura Dacia şi Scrisorile din Costeşti, apărute sub îngrijirea Constandinei Brezu la editura Albatros, cuprinzând corespodenţa scriitoarei A. Voinescu-aflată în satul Costeşti, unde fusese deportată-cu o prietenă, Florica Rarincescu.
(Wikipedia [48] sub licenţa GNU [3])
Bălătescu Constantin, (născut în 12 ianuarie 1864 la Turnu-Severin) a fost viceamiral, Şeful Serviciului Marinei din Marele Cartier General 1916-1920.
Autor al cursurilor: „Războiul maritim“, „Navigaţie şi Idrografie“, „Morala militară“, „Filosofia armatei“, „Filosofia războiului“, „Fundamentul ştiinţific al ierarhiei“. Acestea au făcut epocă prin ideile şi factura lor originală. Principiile şi metodele de acţiune ale Marinei militare, cuprinse în lucrările citate, precum şi într-un mare număr de articole publicate în revistele de specialitate, au format temelia de cunoştinţe profesionale ale unei pleiade de ofiţeri care au trecut prin şcolile marinei sau prin Şcoala de Război, unde a fost profesor şi director. Ofiţerul a cunoscut foarte bine limba franceză şi limba engleză şi puţin spaniola, italiana şi germana.
A fost membru al Societăţii geografice Române, Preşedintele Cercului Militar, Membru la Tribunalul Maritim. A colaborat cu scrieri didactice, profesionale şi militare la: „Revista Marinei“. Activitatea sa publicistică, pusă în slujba marinei române, i-a conferit de drept calitatea de scriitor militar. S-au confirmat aprecierile şefilor săi care l-au caracterizat ca „inteligent“, „un ofiţer studios“, cu facultăţi intelectuale, cultură generală şi instrucţie militară „superioară“.
A fost elev la Şcoala Navală Brest în 1881, ajungând la funcţia de căpitan de port cls. I, Constanţa (maior) în 1896, comandant crucişătorul „Elisabeta“ (1901) şi al bricului „Mircea“ (1897), Căpitan-comandor la Administraţia Centrală a Războiului (1902) şi comandant la Divizia de Mare (1905-1908), Comandor la Statul Major General al Ministerului de Război (1913), şi viceamiral, Şeful Serviciului Marinei din Marele Cartier General (1916-1920).
În primul război mondial a dirijat şi a îndrumat din Marele Cartier General acţiunile marinei române pe fronturile Dunării şi Mării Negre. Pentru perioada 1916-1918 este notat de către Şeful Marelui Stat Major însărcinat cu comanda Armatei, Generalul Prezan: „Contraamiralul Bălescu C. a fost însărcinat cu comanda marinei militare de la începutul campaniei, cum însă marina noastră a fost pusă, până acum în urmă, sub ordinea rusă, contraamiralul a îndeplinit mai mult o funcţie de inspector al marinei, stând la M.C.G., serviciu de care s-a achitat prea bine. A fost delegat de M.C.G. în comisia de armistiţiu, în ce priveşte chestiunile de apă, însărcinare de care s-a achitat în mod cât se poate de bine. Îl propun pentru gradul de amiral dacă se va prevedea la marină acest grad“ .
(Sursa: Marinarii.ro)
Constantin Dimitrescu-Severeanu (n. 1840 - d. 1930) a fost un chirurg român. A fost elevul lui Carol Davila şi profesor la Facultatea de medicină din Bucureşti. Are meritul de a fi format o şcoală chirugicală modernă, în a doua jumătate a secolul XIX. A înfiinţat „Gazeta medico-chirugicală” (1870) şi a contribuit la întemeiarea revistei „Progresul medical român”. A fost unul dintre primii medici care au intordus antisepsia listeriană în medicina românească, iar în 1897 a început să utilizeze razele X în chirurgie.
Medic chirurg de exceptie, a facut epoca, a avut discipoli, a colaborat cu clinici din strainatate, a inventat aparate. A fost primul medic din lume care a rezolvat colapsul sanguin printr-o metoda care-i poarta numele. A inaugurat în chirurgia româna interventia pe organele interne, anestezia rahidiana, transplantul de organe. În 1890 era considerat cel mai mare medic din România
(Articolul include materiale din Wikipedia [48] sub licenţa GNU [3])
Constantin Rădulescu-Motru (născut la 15 februarie, 1868, Butoieşti, judeţul Mehedinţi - mort la 6 martie, 1957, Bucureşti), a fost un filosof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, academician şi preşedinte al Academiei Române între 1938 - 1941. Creator al Personalismului energetic, opera care l-a consacrat ca filosof original. Autor prolific cu valoroase contributii în filosofia culturii, în stiinta psihologiei. Mare profesor universitar. A întemeiat reviste si Societatea de Studii Filosofice.
Constantin Rădulescu-Motru s-a născut pe 2/15 februarie, 1868, în comuna Butoieşti, judeţul Mehedinţi, fiul lui Radu Poppescu şi al Juditei Butoi. Tatăl său, născut în 1837, a fost fiul egumenului mânăstirii Gura Motrului, Eufrosin Poteca. Descendenţa este sugerată direct de Constantin Rădulescu-Motru însuşi în Revizuiri şi adăugiri ... , indirect de schimbarea numelui său de familie şi confirmată fară echivoc de fiica filozofului, Margareta, în 1993. Mama, Judita Butoi, s-a născut în 1847 şi a murit, din cauza complicaţiilor avute la naştere, la câteva zile după naşterea lui Constantin. Ulterior, Radu Poppescu s-a recăsătorit cu Ecaterina Cernăianu, cu care a avut nouă copii.
Averea mamei, moşia din Butoieşti, măsurând aproximativ 300 de pogoane, administrată de bunicul matern al lui Constantin, Ion Butoi, care a fost şi proprietarul acesteia, va reveni ca moştenire copilului, slujindu-i ca suport material constant în viaţă.
Radu Poppescu a fost, printre altele, secretar al tatălui său, ierarhul Eufrosin Poteca. Prin testament, acesta îi lăsase tatălui lui Constantin fonduri pentru o bursă în străinătate, de care Radu Poppescu nu a putut beneficia datorită unor dificultăţi birocratice create de ministrul Instrucţiei Publice. Mult mai târziu, când problemele birocratice legate de folosirea fondurilor au fost rezolvate, Constantin Rădulescu (încă nedevenit Rădulescu-Motru), moştenitorul de drept al bursei, o refuză considerând că îşi poate acoperi cheltuielile legate de studierea în străinătate cu ajutorul veniturilor moşiei de la Butoieşti. Bursa respectivă a fost, în final, "destinată" lui Gheorghe Ţiţeica, viitorul mare matematician.
În timpul copilăriei, Constantin a suferit de friguri palustre şi şi-a fracturat un picior, motiv pentru care va rămâne cu un defect fizic, pe care îl va suporta toată viaţa.
Între 1880 - 1885, Constantin urmează liceul la Craiova, pe care îl va termina şi absolvi la vârsta de 17 ani.
În 1885 se înscrie simultan la Facultatea de Drept şi la Facultatea de Litere şi Filosofie, ambele din cadrul Universiţii Bucureşti. Cu Titu Maiorescu, care îi este profesor, şi care îl remarcă imediat, stabileşte legături spirituale puternice şi de durată. Frecventează, de asemenea, cursurile profesorilor Constantin Dumitrescu-Iaşi, Bogdan Petriceicu Haşdeu, V. A. Urechia, Grigore Tocilescu.
În 1888, obţine licenţa în drept cu teza "Despre contracte", cu menţiunea magna cum laude.
În 1889, trece examenul de licenţă în filosofie cu lucrarea "Realitatea empirică şi condiţiile cunoştinţei".
În vara anului 1889, în lunile iulie şi august îl însoţeşte pe Titu Maiorescu într-o călătorie în Austria, Germania şi Elveţia. În Austria şi Germania, vizitarea Vienei şi a München-ului, a universităţilor prestigioase din aceste centre culturale şi contactarea personală a unor personalităţi marcante ale momentului au fost scopurile esenţiale ale vizitelor.
Între 1890 şi 1893 se stabileşte în Germania. După ce a studiat un semestru la München, fiind student al lui Carl Stumpf, se mută la Leipzig. Acolo, timp de trei ani, lucrează în laboratorul vestitului psiholog Wilhelm Wundt. Alături de studiile psihologice, pe care le face sub îndrumarea profesorului Wundt, frecventează şi alte cursuri, dintre care cele de fizică, fiziologie, chimie, psihiatrie şi matematică sunt cele pe care le frecventează regulat. De asemenea, frecventează cursul de filologie română, ţinut de profesorul Gustav Weigand. Se căsătoreşte cu o germană, care refuză să-l însoţească în România. Ca atare, această căsnicie nereuşită va fi desfăcută ulterior.
În 1892, îşi adaugă numele de Motru la cel de Rădulescu.
Un an mai târziu, devine doctor în filosofie cu teza Zur Entwickelung von Kant's Theorie der Naturkausalität. Henri Bergson a citat teza lui Rădulescu-Motru în lucrarea Introduction a la Metaphysique. În 1897 înfiinţează „Studii filosofice” care va deveni "Revista de filosofie". În 1918 devine director al Teatrului Naţional din Bucureşti. În 1923 este primit în Academia Română pentru ca în 1938 să devină preşedintele acestei instituţii, funcţie exercitată până în 1941.
(Acest articol conţine materiale din Wikipedia [48] sub licenţa GNU [3])
Rabin al comunităţii sefarade, profesor şi jurnalist, născut în 1850 în Eskee Sara, la estul Rumeliei (numele dat de turci zonei de sud a Balcanilor din Imperiul Otoman, tradus literar ca "tărâmul romanilor"). A migrat în România după războiul turco rus din 1878. A fost primul care a fondat o publicaţie iudeico-spaniolă cu caractere latine în estul Europei, "El Luzero de la Paciencia," care a avut o existenţă de doi ani (1885 - 1887) fiind editată la Turnu-Severin (Franco, "Histoire des Israélites de Turquie").
Dimitrie Grecescu (n. 15 iunie 1841, Cerneţi, Mehedinţi - d. 2 octombrie 1910, Bucureşti), a urmat Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie condusă de Carol Davila, instituţie care i-a acordat licenţa în medicină (1863), pentru ca ulterior să obţină doctoratul în medicină, cu o lucrare de botanică medicală (1868).
A predat ani îndelungaţi (1869—1903) botanica medicală la Facultatea de Medicină din Bucureşti, a fost director al Grădinii Botanice de la Cotroceni, pe care a dezvoltat-o, şi membru al Academiei Române (din 1907). A fost membru fondator al Societăţii Ştiinţelor Medicale din Bucureşti, de asemenea membru al Societăţii Natufaliştilor din Moscova şi al Societăţii de Botanică din Franţa.
In acelaşi timp, a activat ca medic militar distingîndu-se în mod deosebit în cursul Războiului Independenţei.
Creatorul botanicii românesti si al Gradinii botanice din Bucuresti. Contributii valoroase în flora comparata din Balcani. Cu sprijinul studenţilor săi, plante din toate zonele ţării, a alcătuit cel mai complet ierbar de la noi — Ierbarul florei României —, iar ulterior relaţiile cu botaniştii de peste hotare i-au prilejuit alcătuirea unui exemplar Ierbar european. Un mare interes prezintă teoria lui D. Grecescu asupra „florei dacice", în care subliniază unitatea florei României pe întreg spaţiul vechii Dacii.
În anul 1898 apare lucrarea sa cea mai importantă, carte fundamentală a ştiinţei româneşti: Conspectul Florei României. Plantele sînt aici clasificate riguros şi extrem de judicios, iar alături de denumirea lor ştiinţifică figurează cea populară. Sînt totodată prezentate particularităţile vegetaţiei din diferite zone. O completare a acestei lucrări monumentale a apărut în 1909.
Citate din Dimitrie Grecescu: "În ştiinţă buna credinţă şi adevărul constituie bunurile cele mai de preţ", iar pentru a combate pe cei care se încăpăţînau să susţină idei greşite chiar atunci cînd rătăcirea lor era evidentă, a adăugat: „O eroare aflată şi îndreptată valorează aproape cît o descoperire".
Dumitru Ghiaţă (n. 22 septembrie 1888, Colibaşi, judeţul Mehedinţi - d. 3 iulie 1972, Bucureşti) a fost un pictor român specializat în piesaje şi natură moartă cu flori. Dumitru Ghiaţă s-a născut în data de 22 septembrie 1888. În 1908, cu ajutorul unui unchi, viitorul pictor Dumitru Ghiaţă ajungea în Bucureşti, pentru a ocupa postul de laborant la Institutului condus de doctorul Ioan Cantacuzino. Această întâlnire a fost una norocoasă pentru Ghiaţă, căruia doctorul Cantacuzino i-a oferit, în afara slujbei, o cameră la subsolul clădirii Institutului. Mai mult, doctorul devenit un adevărat protector, i l-a prezentat pe tânărul laborant pictorului Artur Verona. Acesta, surprins de pasiunea pentru arta plastică a lui Ghiaţă, l-a îndrumat pentru o perioadă de trei ani, ajutându-l să-şi dezvolte talentul nativ. În 1913-1914, tot prin intermediul lui Cantacuzino, Dumitru Ghiaţă a primit o bursă la Paris, unde a urmat cursurile Academiei Ranson şi Academiei Delecluze. Aici s-a familiarizat cu tehnicile post-impresioniste, pe care le va asimila într-o manieră personală în lucrările sale: naturi moarte, peisaje şi compoziţii în culori sobre, cu influenţe din arta populară. În 1927, Dumitru Ghiaţă se căsătoreşte cu Aurelia. În acelaşi an începe construirea unei locuinţe pe strada Clunet, în cartierul Cotroceni, folosind banii câştigaţi
din vânzarea tablourilor şi făcând un credit ipotecar. Casa era formată dintr-un subsol (cameră de serviciu, bucătărie, pivniţă şi baie), un parter (hol, două camere şi bucătărie) şi un etaj la care se ajungea pe o scară din lemn. La etaj era situat un imens atelier, cu peretele dinspre nord aproape în întregime din sticlă, pentru a permite o cât mai buna iluminare. Printre oaspeţii obişnuiţi ai soţilor Ghiaţă s-au numărat Dimitrie Gusti, Dr. Ioan Cantacuzino, Victor Ion Popa, Mihail Ralea. În 1971, cu un an înaintea morţii pictorului, soţii Ghiaţă şi-au donat colecţia de artă şi locuinţa statului român, cu condiţia ca locuinţa să devină muzeu după moartea lor. Dumitru Ghiaţă a murit pe 3 iulie 1972. În 1994, la doi ani după moartea soţiei pictorului, Muzeul „Dumitru şi Aurelia Ghiaţă” a fost deschis publicului pentru câţiva ani. În 1999 a fost închis, lucrările fiind depozitate la Muzeul Naţional de Artă.
Limbajul plastic folosit de Ghiaţă este simplu şi direct. Coloritul său este sobru, armonios, bazat pe reliefarea tonurilor calde, iar desenul simplificat şi sintetic.
(Wikipedia [48] sub licenţa GNU [3])
Gheorghe D. Anghel (n. 1904, Drobeta Turnu Severin - d. 1966, Bucureşti) a fost un sculptor român.
După ce frecventează la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti cursurile sculptorului Dimitrie Paciurea, Anghel îşi definitivează formaţia la Paris (1924-1937) sub îndrumarea lui Antoine Injalbert. Aici are ocazia să viziteze atelierul lui Brâncuşi şi face studii în muzee şi expoziţii, fiind interesat de monumentele vechii arhitecturi şi sculpturi franceze. Gustul pentru formele riguroase şi expresive îi este alimentat de zestrea artistică românească primită prin lecţiile lui Paciurea, de patrimoniul cultural medieval francez, ca şi de preocupările artiştilor neoclasici sau de arta unor sculptori francezi moderni ca Rodin, Bourdelle, Maillol, Despiau. Astfel de filiaţii culturale la care ajunge pe calea propriilor sale convingeri îl vor face să evolueze pe un alt drum decât Brâncuşi. Anghel nu respinge experienţele impresionismului în sculptură, nu consideră ca "impur" modelajul încărcat de senzaţii. El păstrează în portret - gen ce l-a preocupat întreaga viaţă - un ideal clasic, în sensul structurii durabile a fiinţei umane, al unei robusteţi interioare de nedesmiţită claritate.
Viziunea sa realistă a perenităţii îl face să lucreze în general în bronz şi numai foarte rar în piatră (bustul lui Enescu de la Ateneul Român). Amestec de austeritate şi spontaneitate, operele sale au în ele o atitudine solemnă, departe însă de grandilocvenţă.
Capodoperele sculpturii sale sunt statuia lui Theodor Pallady, aflată în colecţia muzeului din Craiova, şi statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român.
Acest articol este licentiat sub GNU Free Documentation License [3]. Foloseste materiale din Wikipedia [4].
Gheorghe Ionescu-Siseşti (n. 16 octombrie 1885, Siseştii de Jos, Mehedinţi - d. 4 iunie 1967, Otopeni) agronom român, doctor în ştiinţe agricole al Universităţii din Jena. Membru al Academiei Române.
Tatal, Constantin Ionescu, era preot, iar mama casnica. Din cei 11 copii ai familiei Ionescu, opt au ramas in viata: patru baieti si patru fete.
Dupa terminarea cursului primar in satul natal, Constantin Ionescu l-a inscris pe Gheorghe la Liceul Traian din Turnu Severin. In anul 1905 a absolvit cursurile liceului si a sustinut examenul general atat pentru sectia reala cat si pentru cea moderna, dobandind la ambele calificative maxime.
La 1 octombrie al aceluiasi an s-a inscris ca soldat voluntar la Regimentul 17 Infanterie din Turnu Severin.
A plecat in Germania, la Scoala Superioara de Agricultura de la Hohenheim, fiind sprijinit de directorul si profesorii Liceului Traian. A infiintat la 9 noiembrie 1908 Societatea Studentilor Romani Germania – Romania. A continuat sa publice articole cu un pronuntat caracter agricol in revistele Campul si Jurnalul Societatii Centrale Agricole din Romania.
În1909 Gheorghe Ionescu s-a inscris la Sectia de Agronomie a Universitatii din Jena. Doi ani mai tarziu, G. Ionescu-Sisesti si-a sustinut teza de doctorat cu dizertatia Agricultura taraneasca din Romania.
La data de 11 februarie 1911, Universitatea din Jena i-a acordat titlul de Doctor in filozofie, agronomie, botanica si economie politica.
În 1911, debuta in profesiunea de inginer agronom ca administrator al fermei Clenciu-Spantov din judetul Ilfov, proprietate a statului roman.
In 1912 a participat la Congresul Agricol din 18 – 20 noiembrie 1912, remarcandu-se prin comunicarile sale originale si indraznete. Ministrul in functie i-a oferit postul de administrator al fermei Scolii Superioare de Agricultura de la Herastrau. In aceasta institutie a debutat in 1913 in activitatea didactica, devenind conducatorul seminarului de practica a elevilor. In 1915, Scoala de Agricultura de la Herastrau a primit statutul de invatamant superior si G. Ionescu-Sisesti a fost numit conferentiar, apoi sef al Catedrei de agronomie generala, post pe care l-a detinut pana in anul 1958.
G.Ionescu-Sisesti a fondat primul institut de cercetari agricole din Romania (ICAR), al carui director a devenit in anul 1928. In acest cadru a condus multiple cercetari privind imbunatatirea soiurilor la principalele plante de cultura: grau, porumb, mazare si fasole, in functie de sol, aplicarea diferentiata a ingrasamintelor, precum si diferite metode de incrucisare. A elaborat noi metode de ameliorare a solurilor erodate, nisipoase si sarate, devenind in scurt timp, gratie unei sustinute activitati stiintifice, conducatorul necontestat al scolii romanesti de agricultura.
La propunerea lui Grigore Antipa a fost primit, in anul 1925, membru corespondent al Academiei Romane. Zece ani mai tarziu a devenit membru titular. In ziua de 25 mai 1936 a fost ales vicepresedinte al prestigiosului for stiintific, functionand in aceasta calitate intre anii 1938 – 1941 si 1959 – 1963. Mai multe academii si societati stiintifice de peste hotare l-au ales membru de onoare. A fost decorat cu diverse ordine si inalte distinctii.
Gheorghe Ionescu-Sisesti a functionat ca ministru al agriculturii, domeniilor si cooperatiei in patru etape ale guvernarii liberale conduse de Gh. Tatarescu (1931 – 1932, 1937, 1938 si 1939 – 1940). In timpul ultimului sau mandat ministerial a construit din fonduri proprii o scoala in satul natal.
Gheorghe Ionescu-Sisesti a murit la 4 iunie 1967.
Gheorghe Ţiţeica (n. 4/17 octombrie 1873, Drobeta Turnu-Severin - d. 5 februarie 1939, Bucureşti), matematician şi pedagog român. Profesor la Universitatea din Bucureşti şi la Şcoala Politehnică din Bucureşti. Membru al Academiei Române şi al mai multor academii straine, doctor honoris causa al Universităţii din Varşovia. Matematician de reputatie mondiala, printre fondatorii geometriei diferentiale centro-afine, a introdus noi clase de suprafete curbe si retele care îi poarta numele. Creator de scoala în România, a predat lectii si la Sorbona, Bruxelles, Roma
S-a ocupat în special cu studiul reţelelor din spaţiul cu n dimenisuni, definite printr-o ecuaţie a lui Laplace. Creator al unor capitole din geometria diferenţială proiectivă şi afină, unde a introdus noi clase de suprafeţe, curbe şi reţele care ii poarta numele. Prin numeroasele lucrări de matematică elementară şi de popularizare a ştiinţei, pe care le-a publicat de-a lungul întregii sale vieţi, a contribuit la ridicarea nivelului învaţământului matematic din România.
Împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu şi V. Cristescu, a înfiinţat revista „Gazeta matematică”, iar cu G.G. Longinescu publicaţia „Natura” pentru răspândirea ştiinţelor. Cu D. Pompeiu a editat revista „Mathematica”.
(Wikipedia [48] sub licenţa GNU [3])
La 5 Februarie 1891, se naşte în Turnu-Severin Gromoslav Mladenatz, unul dintre cei mai valoroşi economişti şi teoreticieni în dreptul cooperatist din Europa. Opera sa extrem de bogată îl situează printre economiştii universitari europeni de înaltă erudiţie academică din perioada interbelică. Lucrările lui sunt traduse în toate limbile de circulaţie internaţioanală. Severineanul Mladenatz a studiat la Academia Comercială din Berlin. În 1926 îşi ia doctoratul în Ştiinţe Economice şi Financiare la Universitatea de Ştiinte Economice şi Sociale din Köln. Numele său rămâne legat de cel al unei valori de excepţie în învăţământul şi cercetarea economică românească.
În 1920 este profesor la Academia de Studii Cooperatiste din Bucureşti. Prin decret regal, în 1929, este numit conferenţiar la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, iar în 1932 devine profesor agregat la Academia de Inalte Studii Comerciale şi Industriale. În 1936 este numit profesor titular. Între 1935 şi până în 1940 predă concomitent la Şcoala Internaţionala Cooperatistă din Basel. În ciuda schimbării regimului politic şi a orientării politice interbelice în sânul Partidului Ţărănist, Gromoslav Mladenatz îşi continuă şi dup 1947 parcursul academic şi de cercetare. Din 1929 şi până în 1951 este profesor la Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale. În 1947 şi până în 1950 este Rector al Academiei de Inalte Studii Comerciale şi Industriale. Devine membru corespondent şi colaborator al Institutului de Cercetari Economice al Academiei (1948-1958).
Fost deopotrivă membru în Comitetul de Directie al Aliantei cooperatiste Internaţionale din Manchester, în diverse Comisii internaţionale pe probleme de cooperaţie, membru al Biroului International al Muncii şi totodată membru fondator al Institutului International de Studii Cooperatiste. Preşedinte al Centralei Cooperativelor de Import-Export, Gromoslav Mladenatz a fost Director general al Institutului Naţional al Cooperatiei şi presedintele Oficiului Naţional al Cooperaţiei Române. Moare la 26 Octombrie 1958, la Bucureşti.
(Surse: Adrian Dadan, Wikipedia)
Ioan G. Bibicescu (născut la 8 noiembrie 1849, Cerneţi, Mehedinţi, a murit la 2 mai 1924, Bucureşti) a fost un publicist, om politic şi economist român, guvernator al Băncii Naţionale a României (1916 - 1921). Tatăl, Gheorghe Bibicu, era moşnean din comuna Colibaşi de Mehedinţi, iar mama, Ioana, era fiica lui Ionaşcu Mazilu din comuna Băltănele. Părinţii lui Bibicescu moşteniseră o mică proprietate în comuna Colibaşi, dar s-au stabilit la Cerneţi, la acea data capitala judeţului Mehedinţi, unde făceau comerţ cu produse manufacturiere şi de boiangerie.
Urmează şcoala primară în localitatea natală şi la Turnu-Severin, apoi studiază la Liceul „Carol I” din Craiova, unde este coleg cu Alexandru Macedonski. Din 1870, Bibicescu se înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti, studii pe care continuă la Paris.
S-a remarcat pe scena publică românească ca publicist şi polemist. Membru al Partidului Naţional Liberal şi parlamentar. Având studii juridice la Bucuresti si Paris, Ioan G. Bibicescu a desfasurat o stralucita activitate publicistica în redactia ziarului "Românul", sub îndrumarea lui C.A. Rosetti.
Îşi începe activitatea la Banca Naţională la 16 noiembrie 1895, ca director al biletelor. În 21 februarie 1914 devine viceguvernator iar din 8 decembrie 1916, guvernator. Conduce instituţia timp de 5 ani, într-una dintre cele mai dificile perioade. S-a împotrivit vehement strămutării Tezaurul României în Rusia. Se retrage în 1921 din postul de guvernator, cu titlu de „guvernator onorific”. S-a stins din viaţă la 2 mai 1924, în Bucureşti.
Ion Gigurtu (n. 24 iunie 1886, Turnu Severin — d. iulie 1959, Sighet) a fost un inginer român, om politic, prim-ministru al României în anul 1940. Gigurtu a fost şi un important om de afaceri, fiind director general al societăţii „Mica”, specializată în extragerea de aur şi alte metale preţioase.
Ion Gigurtu a absolvit liceul la Craiova; a devenit inginer de mine, de la Academia de Mine din Freiburg şi Berlin-Charlottenburg.
Deputat în 1926. Ministru al Industriei şi Comerţului, în guvernul Octavian Goga, între 28 decembrie 1937 şi 10 februarie 1938. Ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor, în guvernul Gheorghe Tătărescu, între 24 noiembrie 1939 şi 11 mai 1940. Preşedinte al Consiliului de miniştri, între 4 iulie şi 4 septembrie 1940. Sub influenţa pro-nazistă a Gărzii de Fier, guvernul Gigurtu şi-a declarat adeziunea sa loială la politica Axei Berlin -Roma şi a lăsat la latitudinea lui Adolf Hitler rezolvarea conflictului teritorial dintre România şi Ungaria asupra Transilvaniei.[1][2] Odată cu venirea sa la putere, Ion Gigurtu a declarat că va duce o politică nazistă pro-Axa Berlin - Roma, antisemită şi fascist - totalitară.[3]. Politica nazistă a lui Ion Gigurtu a fost aplicată prin acceptarea arbitrajului lui Hitler asupra Transilvaniei, după ce Gigurtu a declarat la radio că România trebuie să facă sacrificii teritoriale pentru a justifica orientarea sa nazistă şi aderarea totală a României la Axa Berlin - Roma.[4]. La sfârşitul lunii August 1940, în urma întâlnirii dintre Gigurtu şi Hitler, România a acceptat arbitrajul lui Hitler prin care a retrocedat Ungariei 44,000 km pătraţi din teritoriul Transilvaniei, inclusiv oraşul Cluj. Armata ungară urma să preia stăpânirea pe aceste teritorii la data de 15 Septembrie 1940.[5]. Cu această ocazie, Germania nazistă a încheiat şi două tratate cu Bucureştiul şi Budapesta, prin care se acorda un statut separat şi preferenţial populaţiei germane din Transilvania.[6]. În cadrul politicii sale pro-naziste, Ion Gigurtu a fost de acord şi cu retrocedarea a 8000 km pătraţi din Dobrogea de sud în favoarea Bulgariei[7]. Vastele teritorii din Transilvania care au fost cedate de Ion Gigurtu în favoarea Ungariei conţineau importante resurse naturale, inclusiv mine de aur.[8]
Pe plan intern, Ion Gigurtu a dus o politică de discriminare rasială antisemită prin interdicţia căsătoriilor dintre creştini şi evrei[9], precum şi prin clasificarea prin lege a evreilor, în funcţie de data venirii lor în România[10].
Guvernul lui Ion Gigurtu a demisionat pe 4 Septembrie 1940, în urma marilor proteste împotriva rezultatelor arbitrajului lui Hitler, prin care România a cedat 2/3 din Transilvania în favoarea Ungariei[11] Mareşalul Antonescu l-a pus pe Ion Gigurtu sub stare de arest pentru retrocedările teritoriale din Transilvania în favoarea Ungariei.[12]
După impunerea guvernării comuniste în România de către Uniunea Sovietică, Gigurtu a fost arestat, împreună cu soţia sa, la 5 mai 1950. A fost judecat şi condamnat la 15 ani de închisoare pentru represiunea Partidului Comunist. A fost deţinut în penitenciarele Ministerului Afacerilor Interne, la Malmaison, precum şi la Sighet. Soţia sa a fost de asemenea arestată şi întemniţată.
(Wikipedia [48] sub licenţa GNU [3])
Paul Dimo, (1905-1990) este un inginer român, membru titular al Academiei Române, creator al unor sisteme electromagnetice, Analiza nodala, Metodele REI si Analizatorul grafic, care îi poarta numele pe plan mondial.
Nascut la 10 iunie 1905 la Turnu Severin, a urmat cursurile Scolii Politehnice din Bucuresti in perioada 1923-1928.
A continuat studiile in Franta intre 1929-1930, fiind si inginer diplomat al Scolii Superioare de Electricitate din Paris.
Si-a inceput cariera ca proiectant, devenind director tehnic la Societatea de Gaz si Electricitate din Bucuresti, unde a lucrat intre 1930-1945. Angajat ca cercetator la Institutul de Energetica al Academiei Romane, unde si-a desfasurat activitatea intre anii 1949-1969, ca sef de sector si-a adus o contributie exceptionala in calitate de consilier, la construirea sistemului hidroenergetic si de navigatie. El a fost de trei ori laureat cu inalta distinctie Premiul de Stat pentru: Planul de electrificare a tarii (1950); Proiectarea hidrocentralei Moroieni (1954); lucrarea Cauza supratensiunilor prelungite in retelele cu neutrul izolat. In 1961, Academia Romana i-a acordat Premiul Traian Vuia pentru contributiile la Studiul stabilitatii statice a sistemelor energetice.
S-a facut cunoscut pe plan mondial in calitate de creator al analizei nodale, cunoscuta sub denumirea de Dimo's Rei Methods. In 1968 a devenit doctor in stiinte tehnice al Institutului Politehnic din Bucuresti, cu teza Analiza sistemelor electroenergetice si doctor docent al aceluiasi institut in 1970.
La sesiunea omagiala, dl J. Constantinescu a aratat pe larg insemnatatea analizei nodale si a metodelor REI (R – radial; E – echivalent; I - independent). Prin aceasta conceptie si notiunile noi pe care le-a introdus in tehnica mondiala, a reusit sa calculeze cele mai complexe retele electrice nationale si continentale. Aceasta teorie este actuala in prezent ca si atunci cand a fost lansata cu 50 de ani in urma, fiind profund originala si fara fisuri, uimind pe cercetatorii in domeniu de pretutindeni. Modelul REI reproduce toate proprietatile sistemului original, sunt reproduse in sistem pierderile de putere si performantele de stabilitate exprimate prin curenti de scurtcircuit. Prin reprezentarile REI se identifica starile critice, perturbatiile periculoase si calitatea sistemelor de reglare, astfel cerintele de siguranta si reglaj ale sistemului energetic electric se pot examina dintr-un singur nod al retelei, identificand criza in orice sistem. Paul Dimo a studiat analiza nodala pentru sisteme complexe si posibilitatile de analiza pentru calculatorul electronic alfa numeric asociat cu analizorul grafic Dimo – anagraful Dimo. Pentru descoperirile si inventiile sale a obtinut numeroase brevete de inventie, astfel: brevet de inventie roman pentru evitarea supratensiunilor prelungite (1957) si in SUA, RFG, Franta, Canada s.a. In 1966 a obtinut brevetul OSIM pentru anagraful Dimo, brevetat si in SUA, Franta si Anglia.
Din vasta bibliografie semnata de Paul Dimo citam: Tratarea neutrului retelelor de inalta tensiune (1960); Analiza nodala a sistemelor electroenergetice (1968), tradusa in franceza, rusa si engleza; Calculul si proiectarea sistemelor electroenergetice (1971); Nodal Analysis of Power Systems (1975); REI models and state indicators (1979) si altele, traduse in limbi de mare circulatie.
A fost ales de Academia Romana membru corespondent la 21 martie 1963 si membru titular la 22 ianuarie 1990.
A fost membru al Societatii Franceze a Electricienilor.
A fost distins cu prestigiosul Premiu Montefiori care se acorda o data la cinci ani.
A trecut in nefiinta la 17 aprilie 1990.
(Sursa: Univers Ingineresc)
Om de stiinta, matematician, stabilit în Franta, unde a predat matematici la Paris si Poitiers, dar si la Bruxelles. Are cercetari originale în domeniul algebrei si teoriei numerelor. A fost primul matematician român care a initiat cercetari de istoria si filosofia matematicilor. A fost presedinte al Academiei Internationale de Istoria Stiintelor Matematice
Născut la Turnu-Severin în 5/17 dec. 1893, unde a urmat atât şcoala primară cât şi liceul, între 1912-1916 urmează la Bucureşti Facultatea de Matematică, Facultatea de Filozofie şi Conservatorul de muzică. Observăm, aşadar, personalitatea multilaterală a lui P. Sergescu.
În 1919 pleacă la Paris, ca bursier, iar în 1923 îşi ia doctoratul la Bucureşti, cu teza “Sur les noyaux symétrisables”. Funcţionează ca profesor suplinitor la Universitatea şi Politehnica din Bucureşti (1924) iar din 1926, ca profesor agregat, apoi titular (1930) la Catedra de geometrie analitică a Universităţii din Cluj.
Aici înfiinţează revista de renume mondial “Mathematica” (al cărei secretar de redacţie a fost până în 1948) şi iniţiază primele două Congrese ale matematicienilor români (Cluj 1929 şi Turnu-Severin 1932).
La cedarea Ardealului de Nord (1940), cu ocazia transferării Facultăţii de Ştiinţe din Cluj la Timişoara, Sergescu menţine vie flacăra activităţii Seminarului Matematic.
Vremurile vitrege îl înstrăinează de ţara pe care a iubit-o şi servit-o cu suflet; se stabileşte la Paris, unde îşi continuă activitatea recunoscută mai mult de către străini decât de ai săi.
Cu peste 160 de lucrări şi memorii, participant la numeroase manifestări internaţionale (lecţii, congrese, conferinţe), membru a 13 academii, societăţi şi comitete internaţionale, P. Sergescu se stinge din viaţă în noaptea de 20 spre 21 decembrie 1954.
(Sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Matematică şi Informatică)
Richard Franasovici se naşte ca cetăţean austriac la 8 aprilie 1883 în Turnu Severin.
Urmează şcoala primară la Turnu Severin, apoi, în Bucureşti, urmează Liceul „Sf. Sava“ după care se înscrie la Facultatea de Drept din Capitală pe care o termină cu examenul de licenţă obţinut în anul 1904.
La 1 noiembrie 1905 este ajutor de judecător la Ocolul Balş, apoi avocat la Primăriei din Turnu Severin (1906) şi avocat al statului pentru judeţul Mehedinţi. Tot în 1905 obţine cetăţenia română.
Este memru al Partidului Conservator şi, din 1908, intră în Partidul Conservator-Democrat al lui Take Ionescu.
Participă, ca ofiţer, în Primul Război mondial.
După Unire se înscrie în Partidul Naţional Liberal, făcând parte din aripa „tânără“ a partidului (opusă „bătrânilor“, respectiv conducerii brătieniste).
În 1919 este deputat. Devine Director al ziarului L’Indépendence roumaine.
Richard Franasovici ocupă funcţii în Ministerul de Interne începând din 1922, când este numit secretar general.
Între 30 octombrie 1923–20 octombrie 1924 şi 21 iunie 1927–3 noiembrie
În 1928 este subsecretar de stat în minister.
În 1934, tinerii liberali, îl propun la şefia guvernului pe Richard Franasovici, care refuză explicând regelui Carol al II-lea că nu putea primi, deoarece găsea nepotrivit ca şeful guvernului să fie un om care primise cetăţenia română abia în 1906.
Richard Franasovici va ocupa în două rânduri fotoliul de ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor (14 noiembrie 1933–3 ianuarie 1934 şi 5 ianuarie 1934–18 noiembrie 1937).
La 18 noiembrie 1937 este numit Ministru de Interne.
Este numit ambasador la Varşovia (1938–1939) şi Paris (1939–1940), iar după al II-lea Război mondial este numit Trimis extra ordinar şi Ministru plenipotenţiar la Berna (1 iulie 1945) şi reprezentant politic al guvernului român la Londra (februarie 1946). Membru în delegaţia română la Conferinţa de pace de la Paris.
Îşi dă demisia din postul din diplomaţie la 6 noiembrie 1947 şi alege calea exilului.
I se retrage cetăţenia română la 20 februarie 1948.
Moare în exil, la Paris, în 1964.
Olti Ágos ton A ROMÁN BÉKE-ELÕKÉSZÍTÕ BIZOTT SÁG TEVÉKENY SÉGE (1944–1946)
http://www.szazadok.hu/archiv/pdf/0701oa.pdf [1713]
State Drăgănescu (n. 14 august 1891 - d. 3 octombrie 1964), medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti, a fost unul din cei mai importanţi neurologi din România, elev şi cel mai apropiat colaborator al lui Gheorghe Marinescu. Renumit ca desăvârşit clinician, maestru al diagnosticului, State Drăgănescu s-a dedicat cu aceeaşi pasiune cercetării ştiinţifice.
State Drăgănescu s-a născut în anul 1891 în satul Ohaba din judeţul Mehedinţi. A urmat cursurile liceului "Traian" din Turnu Severin şi ale Colegiului "Sfântul Sava" din Bucureşti. În 1911 începe studiul medicinii în cadrul Institului Medico-militar din Bucureşti, luptând cu greutăţile materiale. În 1916 este trimis pe front ca medic sublocotenent şi în anul următor îşi termină studiile la facultatea de medicină din Iaşi. În 1919, după terminarea războiului, devine intern prin concurs al Eforiei Spitalelor din Bucureşti, perioadă în care a lucrat un an în clinica profesorului Daniel Danielopolu, iar apoi ca preparator la Institutul de Seruri şi Vaccinuri "Dr. Cantacuzino". În anul 1921 îşi ia doctoratul în medicină şi chirurgie şi, în acelaşi an, este numit asistent universitar la Clinica neurologică condusă de Gheorghe Marinescu, de la Spitalul "Colentina" din Bucureşti. O activitate de 17 ani l-a legat de marele său maestru, până la moartea acestuia din anul 1938, folosind aceeaşi metodă fundamentală pentru înţelegerea neurologiei: metoda anatomo-clinică.
Activitatea desfăşurată la Spitalul "Colentina" a fost întreruptă de stagiile în străinătate: 6 luni, în 1923, la Institutul de Anatomie patologică din Berlin condus de Otto Lubarsch, 3 luni, în 1925, la Paris, la spitalul "Salpêtrière". Fiind remarcat aici de profesorul Jean-Alexandre Barré, acesta îi propune să lucreze un an în clinica sa de la Universitatea din Strasbourg, unde State Drăgănescu rămâne până la sfârşitul anului 1926, ocupând funcţia de "chef de clinique". În 1927 i se atribuie premiul "Déjerine" al Facultăţii de medicină din Strasbourg.
Reîntors în ţară, parcurge repede treptele ierarhiei medicale. În 1924 a fost numit şef de lucrări, în 1925 dă cu succes examenul de docenţă, în 1928 ia concursul de medic primar, iar în 1941, după moartea lui Gheorghe Marinescu, este numit conferenţiar universitar la catedra de neurologie condusă acum de profesorul N. Ionescu-Siseşti, unde îşi continuă activitatea până în anul 1952. Din 1952 şi până la sfârşitul vieţii, în cea de a doua parte a activităţii sale, a lucrat la catedra de neurologie a IPSMF cu sediul clinic în spitalul "Gh. Marinescu" din Bucureşti, la început în calitate de conferenţiar, iar din 1959 ca profesor. În acelaşi timp lucrează ca şef de sector în secţia de anatomie patologică a Institutului de Neurologie "I.P. Pavlov" al Academiei. În 1962 primeşte titlul de "Doctor în Ştiinţe Medicale" şi de "Profesor emerit".
În broşura sa Expunere de lucrări ştiinţifice (1921-1963), de 88 pagini, conţinând numai enumărarea titlurilor lucrărilor, alcătuită în ultimul an de viaţă ca un testament ştiinţific, sunt consemnate 313 titluri de lucrări ştiinţifice şi 9 monografii sau colaborări mai întinse la tratate de specialitate. Pe primul plan al cercetărilor sale din perioada de început sunt lucrările experimentale efectuate împreună cu Gheorghe Marinescu asupra localizării şi propagării virusului herpetic în sistemul nervos (1923). De aceeaşi importanţă este şi studiul anatomo-clinic al cazurilor din epidemia de poliomielită epidemică din 1927. În 1926 publică împreună cu Reys studiul neuropatologic al primului caz de scleroză concentrică, cunoscută mai târziu sub numele de "maladie Baló". Este co-autor (în colaborare cu Gh. Marinescu şi D. Vasiliu) al studiului asupra unor cazuri de "Maladie familială caracterizată prin cataractă congenitală şi oprire a dezvoltării somato-neuro-psihice", boală intrată în analele neurologiei cu numele "Sindrom Marinescu-Sjögren".
Prima sa monografie, Lichidul cefalo-rahidian (1932) se situează pe plan istoric printre primele lucrări extinse cu această temă. În 1941 publică în limba franceză, în colaborare cu E. Banu, Histopathologie des neuro-infections primitives humaines, descriind tabloul microscopic din poliomielită, turbare şi encefalită letargică. Ambele monografii au fost premiate de Academia Română.
Începând cu anul 1952, se dedică aproape în exclusivitate studiului neuroinfecţiilor primitive la om. Ultima sa monografie, Encefalite virotice umane, la care a asociat şi numele colaboratorilor săi Arcadiu Petrescu şi Nicolae Drăgănescu, reprezintă chintesenţa preocupărilor sale ştiinţifice din acest domeniu.
Numeroase au fost contribuţiile aduse de el în diferite domenii ale neurologiei. Astfel, împreună cu Gheorghe Marinescu şi Anghel Radovici a descris deviaţia oculocefalogiră în parkinsonismul postencefalitic. Singur sau în colaborare cu alţi autori (Emmerich Façon, Theodor Horneţ, Ion Olteanu) a întreprins cercetări asupra accidentelor vaccino-rabice, polimiozitelor, poliradiculonevritelor, sclerodermiei etc. În domeniul neurofiziologiei clinice a contribuit la descrierea reflexelor vestibulo-vegetative, a studiat cronaxia sensitivă în sindromul cauzalgic şi cronaxia vestibulară în sindromul Menière.
(Wikipedia [48] sub licenţa GNU [3])
Theodor Costescu (1864-1939) a fost profesor, om politic, membru de onoare al Academiei Române (1934), pedagog, reformator, edil şi ctitor de instituţii.
După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe, secţia fizică - chimie, din Bucureşti a ajuns profesor la Liceul „Carol I” din Craiova unde fusese elev în 1888 pentru un an, apoi la Gimnaziul din Turnu Severin, urmând ca în 1892 să fie numit director al proaspătului liceu Traian.
Aici a format un grup profesoral de elită, a dotat liceul cu laboratoare moderne şi bibliotecă, a construit un internat şi grădina botanică, şi a impus unele rigori de conduită şi schimbări chiar în conţinutul programei şcolare, care au fost denumite, la Ministerul de Resort, „Reformele lui Costescu”. În scurt timp, Liceul „Traian” din Severin a devenit model naţional, Theodor Costescu a fost înlăturat ulterior pe criterii politice, în 1901.
La îndemnul lui Take Ionescu a intrat în Partidul Conservator şi a fost ales de câteva ori deputat şi senator. În 1905 a fost numit prefect şi numai în doi ani de zile a făcut pentru judeţ mai mult decât toţi predecesorii lui la un loc: reţelele de drumuri săteşti, 66 de şcoli şi 5 spitale (Balta, Slivileşti, Cujmir, Burila Mare, Bâcleş), înzestrate cu dotările necesare, refacerea unor primării şi biserici. După schimbarea guvernului a fost înlocuit.
În 1910 a început campania pentru construirea Palatului Culturii din Turnu Severin, un sprijin substanţial având de la primarul oraşului C. Gruiescu şi de la Tache Băbeanu. Lucrarea, începută în timpul războiului, a fost finalizată în 1928, ulterior Theodor Costescu fiind nevoit să-şi vândă averea pentu a achita o parte din datorii. În sălile palatului a înfiinţat: Biblioteca „I.G. Bibicescu”, Societatea „Teatrul”, Muzeul „C.I. Istrate”, Universitatea Liberă, cinematograful, cafeneaua, restaurant, uzina electrică, Theodor Costescu coordonând activ noile instituţii.
Severinul devine astfel un oraş cultural de prestigiu, cu audienţă şi pentru românii de peste Dunăre. Dar cea mai reprezentativă lucrare legată de numele lui Theodor Costescu a fost construirea unui sat model, cumpărând cu bani, din zestrea soţiei sale, o moşie în comuna Vânjuleţ, unde întreaga zonă era mai mult o mlaştin. Din acea mlaştină s-a născut o aşezare cu case noi, străzi, lumină electrică, parc, centru civic, baie comunală, şase şcoli moderne (din care una de meserii, celebră în epocă, prin atelierele sale în care se confecţiona mobilă stil, astăzi - obiecte de patrimoniu naţional). A rămas neterminată o clădire impunătoare, fiind bolnav nu a reuşit să dea destinaţia dorită, respectiv spital pentru naşteri şi copii. În anii comunismului, clădirea s-a degradat, adăpostind un azil de handicapaţi, iar astăzi se „postmodernizează” într-un penitenciar. Satul model Vânjuleţ a fost vizitat de Carol al II-lea în 1934. Suveranul a semnat ad-hoc un decret prin care conferea ctitorului medalia „Pentru Merit”, a doua medalie regală primită de Costescu, prima fiindu-i acordată de Carol I în 1890.
Theodor Costescu a fost primit în Academia Română pentru „opera sa culturală” - un model de erou civilizator, demn de cunoscut şi în mileniul al III-lea.
Istoricul Theodor Lavi (cunoscut şi sub numele de Theodor Lowenstein) s-a nãscut la Turnu Severin în 1905.
Este autorul lucrãrii Istoria Sionismului, publicatã în 1934 (reeditatã în 1945), şi al unei monografii consacrate întemeietorului mişcãrii sioniste - Herzl (publicatã tot în 1945).
Între 1927 si 1929 a fost redactorul şef al publicaţiei “Ştiri din lumea evreiascã“ şi colaborator - pânã în 1939 - la “Hashmonaea”; îndatã dupã rãzboi (începând din 1944) şi pânã în 1948, a fost de asemenea redactorul publicaţiei “Viaţa evreiascã”.
O bibliografie adnotatã a tuturor scrierilor lui Th. Lavi este în curs de pregãtire la “The Dinur Center for Research in Jewish History” de pe lângã Universitatea din Ierusalim.
A lucrat ca cercetãtor în cadrul aşezãmântului Yad Vashem, consacrat studierii Holocaustului, publicând, lucrãri de documentare care rãmân de referinþã, ca, de exemplu, Yahadut Romanyah be-Ma-avak el Hazzaletah (1965).
(Surse:
Victor Daimaca (n. 22 august 1892, Turnu Severin - d. 20 mai 1969, Bucureşti) a fost un astronom român. În 3 septembrie 1943 a descoperit cu ajutorul unui binoclu o cometă de mărimea 8, în constelaţia Lynx, pe linia α Geminorum - ε Ursa Mare. Descoperirea a fost omologată de Uniunea Astronomică Internaţională şi a fost numită cometa Daimaca - 1943 c. La 19 septembrie 1943 cometa se afla la 49,5 milioane kilometri de Pământ.
În data de 16 decembrie 1943, Victor Daimaca, a descoperit o altă cometă, concomitent cu alţi 2 astronomi Van Gelt şi Peltier. Uniunea Astronomică Internaţională a denumit cometa după numele celor 3 descoperitori: VanGelt-Peltier-Daimaca.
Licenţa în matematici o primeşte la Facultatea de ştiinţe a Univerităţii din Bucureşti, apoi îmbrăţişează meseria de pedagog. Între anii 1929-1950 este profesor de matematici la Liceul din Turnu Severin, iar după anul 1950, profesor de matematici în Bucureşti.
(Wikipedia [48] sub licenţa GNU [3])
Victor Gomoiu, (1882-1960), medic chirug şi istoric al medicinei, ministru al sănătăţii (1940).
Victor Gomoiu (n. 18 aprilie 1882, oraşul Vânju Mare, judeţul Mehedinţi; d. 6 februarie 1960, Bucureşti) a fost un medic chirurg şi istoric al medicinei, care a îndeplinit funcţia de ministru al sănătăţii (1940).
În Bucureşti există un spital de pediatrie cu numele "Gomoiu", situat în piaţa Muncii, la intersecţia Bulevardului Basarabia cu Bd. Mihai-Bravu. În curtea spitalului a fost ridicată o statuie a Mareşalului Antonescu, ulterior acoperită din motive politice. În oraşul Vânju Mare se află "Liceul teoretic Dr. Victor Gomoiu" .
Victor Gomoiu a fost unul din fondatorii studierii Istoriei Medicinei româneşti, prin publicarea în 1923 a cărţii „Din istoria medicinii şi învăţământului medical românesc”, prin fondarea Societăţii Române de Istoria Medicinii Româneşti în 1929 şi organizarea la Bucureşti a celui de-al IX-lea Congres al Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinei în 1932.
La 1 februarie 1936, Victor Gomoiu a fost ales preşedintele Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinei-Paris, fiind primul român ajuns în asemenea funcţie. A deţinut această funcţie până în 1958. Medicul oltean a făcut ambele războaie mondiale, fiind decorat pentru fapte de eroism. A fondat şi a condus Uniunea Ofiţerilor de Rezervă şi Retragere. A avut mari merite în fondarea unor spitale din Bucureşti, Mangalia, Vânju Mare, Turnu Severin etc.
A fost membru a 17 academiide ştiinţă. A fost o personalitate culturală de excepţie. Debutul său în ale literaturii se produce de timpuriu, în 1906 îl găsim membru în Comitetul de redacţie al revistei poporaniste „Şezătoarea săteanului”, coleg cu George Coşbuc şi G. Dumitrescu Bumbeşti-Jiu. A făcut cercetări medicale în poezia populară românească.
Ştefan Protopopescu (n. 1890, d. 1929[1]) a fost un ofiţer, unul dintre pionierii aviaţiei române, primul aviator brevetat în România.
Ştefan Protopopescu era originar din Mehedinţi.[2] Alege cariera militară, arma geniu. Este atras de aviaţie şi urmează şcoala din cadrul Complexului Aeronautic de la Chitila (lângă Bucureşti), înfiinţat la 20 noiembrie 1909. Aici, în data de 9 iulie 1911 sublocotenentul Ştefan Protopopescu obţine brevetul de pilot militar, devenind primul pilot brevetat în România şi primul pilot al armatei române. Zborul de brevetare l-a făcut cu un aparat de tip Farman III model 1909, construit în licenţă în atelierele de la Chitila. Imediat după el, în data de 17 iulie obţine în condiţii similare brevetul de pilot şi colegul său, sublocotenentul Gheorghe Negrescu. În anii 1913-1914 ambii vor studia la Şcoala Superioară de Construcţii Mecanice şi Aeronautice din Paris, devenind primii ingineri militari de aviaţie ai armatei române.[3]
La 1 iulie 1920 se înfiinţează Arsenalul Aeronautic, la conducerea căruia este numit maiorul inginer aviator Ştefan Protopopescu. După proiectul realizat de el se construieşte avionul Proto, care avea să fie în anul 1922 primul avion autohton construit într-o unitate industrială românească.[4]
În anul 1923, la fabrica de vagoane Astra din Arad, după un alt proiect al său se realizează în 25 de exemplare aparatul Proto 1.[5] În urma unui accident în timpul încercărilor, accident în care a murit pilotul de încercare al fabricii, Ion Sava, unul din cei mai buni piloţi ai primului razboi mondial, avioanele sunt consolidate, devenind Proto 2. Acestea au fost folosite ca avioane de şcoală pentru faza a II-a, ce corespundea obţinerii brevetului de zbor internaţional.[4]
În anul 1924 se fondează la Bucureşti Societatea pentru exploatări tehnice (SET), unde după planurile lui Ştefan Protopopescu se execută avionul Proto 3. Tot aici se realizează două exemplare din biplanul de recunoaştere Proto S.E.T., după un proiect al său în colaborare cu ing. Dumitru Bazilu.[4]
În 1924, la cererea guvernului României întocmeşte un memoriu privind înfiintarea unei fabrici de avioane si motoare, memoriu susţinut de şeful de Stat Major, colonelul Paul Teodorescu. În urma acestei acţiuni, parlamentul României adoptă în 1925 „Legea privitoare la întreprinderile industriale în legătură cu apărarea naţională”, actul de naştere al fabricii de avioane care avea sa poarte denumirea de Industria Aeronautică Română (IAR).[4]
(Wikipedia [48] sub licenţa GNU [3])
Politica
Circumscripţia electorală Mehedinţi - colegii uninominale
Colegii uninominale pentru alegerea deputatilor la Camera Deputatilor
Municipiul Drobeta-Turnu Severin
Str. Aurelian de la nr. 27 la nr. 55 si de la nr. 26 la nr. 52; Str. Decebal de la nr. 14 la nr. 62 si de la nr. 21 la nr. 57; B-dul Dunarii în întregime; Str. I.Gh. Bibicescu (6 Martie) în întregime; Str. I. St. Paulian (Ion Elena) în întregime; Str. Portului în întregime; B-dul Portile de Fier în întregime; B-dul Carol I (Republicii) de la nr. 31 la nr. 55; Piata Stefan cel Mare în întregime; Str. Th. Costescu în întregime; Str. Traian de la nr. 52 la nr. 80
Str. Aurelian de la nr. 57 la nr. 107C si de la nr. 54 la nr. 110 A (bl. L7); Str. Eroii de la Cerna de la nr. 1 la nr. 3A si de la nr. 2 la nr. 6; Str. G. Cosbuc de la nr. 1 la nr. 9 si de la nr. 2 la nr. 14; Piata Ghica în întregime; Str. Independentei de la nr. 1 la nr. 5 si de la nr. 2 la nr. 4; Str. Kiseleff de la nr. 1 la nr. 7A si de la nr. 2 la nr. 6B; Str. M Eminescu de la nr. 1 la nr. 11B si de la nr. 2 la nr. 8; Piata Eliade în întregime; Str. Petre Severin (Ion Clisici) în întregime; Str. Stefan Odobleja (Decebal) de la nr. 59 si 64 la terminare; B-dul Carol I (Republicii) de la nr. 57 si nr. 6 la terminare; Str. Smardan de la nr. 2 la nr. 8 si de la nr. 1 la nr. 11; Str. Rahova nr. 2 si nr. 2A; Str. Traian de la nr. 115 la nr. 237 si de la nr. 82 la nr. 172A; Str. Baile Romane în întregime
Str. Adrian de la nr. 155 la nr. 235 si de la nr. 112 la nr. 192; Str. M.Averescu de la nr. 37 la nr. 109B si de la nr. 20A la nr. 78A; Str. Cosbuc de la nr. 11 la nr. 27 si de la nr. 16 la nr. 28A; Str. Kiseleff de la nr. 9 la nr. 31 si de la nr. 2 la nr. 34; Str. Matei Vasilescu de la nr. 1 la nr. 55 si de la nr. 2 la nr. 44; Str. M. Eminescu de la nr. 10 la nr. 32 si de la nr. 13 la nr. 19; Piata Mica în întregime; Str. N. Cernaianu de la nr. 1 la nr. 65A si de la nr. 2 la nr. 86; Str. Cpt. Romulus Lepri de la nr. 1 la nr. 81 si de la nr. 2 la nr. 72; Str. Smardan de la nr. 10 la nr. 24 si de la nr. 13 la nr. 31
Str. Brancoveanu de la nr. 178 la nr. 214 (bl. E4); Str. Calomfirescu de la nr. 161 la nr. 229; de la nr. 142 la nr. 176A (bl. E8); Str. Cosbuc de la nr. 29 si 30 la terminare (bl. E6); Str. Kiseleff de la nr. 33 la nr. 49 si de la nr. 36 la nr. 46A (bl. E3-E5); Str. Mihai Eminescu de la nr. 21 la nr. 33A si de la nr. 34 la nr. 46 (bl. E9, E10, E11); Str. Eroii de la Cerna de la nr. 5 la nr. 25 si de la nr. 8 la nr. 36; B-dul Tudor Vladimirescu de la nr. 94 la nr. 108 (bl. TS12)
Str. Brancoveanu de la nr. 146 la nr. 176 si de la 177 la 215 (bl. E12, E15, bl. E16, TS14); Str. Calomfirescu de la nr. 130 la nr. 140 si de la nr. 157 la nr. 159 (bl. E17, E18); Str. Eroii de la Cerna de la nr. 27 la nr. 29 si de la nr. 38 la nr. 44 (bl. E13, E14); Str. Smardan de la nr. 26 la nr. 56 si de la nr. 33 la nr. 57 (bl. S4E); B-dul Tudor Vladimirescu de la nr. 80 la nr. 92 (bl. TS16)
Str. Calomfirescu de la nr. 231 la nr. 263 si de la nr. 178 la nr. 288; Piata Eufrosin Poteca în întregime; Str. Independentei de la nr. 6 la nr. 28 si de la nr. 7 la nr. 37; B-dul T. Vladimirescu de la nr. 110 la nr. 136 (bl. IS, IS3A, IS3B, IS7, 4S, 2S, TS10, 156, 154A, 154B)
Str. Adrian de la nr. 194 si 237 la terminare; Str. Anghel Saligny de la nr. 23 la nr. 35 si de la nr. 60 la nr. 98 (bl. 1, 3, 4); Str. 1 Dec.1918 de la nr. 18 si 33 la terminare; Str. Brancoveanu de la nr. 216 la nr. 240 si de la nr. 217 la nr. 299 (bl. TS10, IS8); Str. Oituz de la nr. 30 si 33 la terminare (bl. 1, 2); Str. Cpt. Romulus Lepri de la nr. 74 si 83 la terminare
Str. Brancoveanu de la nr. 242 si nr. 301 la terminare (A1, A2, A3, A4, A5, A6, TS1, TS2, TS3); Str. Calomfirescu de la nr. 265 si nr. 290 la terminare (bl.5, 6, B1, B2, B3, B4, B5, B6, B7, C1); Str. Calarasi de la nr. 15 la nr. 21 si de la nr. 18 la nr. 36; B-dul T.Vladimirescu de la nr. 138 la terminare (bl TS1, TS2, TS3)
Str. Anghel Saligny de la nr. 1 la nr. 21A si de la nr. 2 la nr. 58; Str. Mrs. Averescu (Progresul) de la nr. 80 si nr. 111 la terminare (bl. B2); Str. 1 Dec. 1918 de la nr. 1 la nr. 31 si de la nr. 2 la nr. 16A; Str. M. Vasilescu de la nr. 46 si nr. 57 la terminare; Str. N. Cernaianu de la nr. 67 si nr. 88 la terminare; Str. Oituz de la nr. 1 la nr. 31 si de la nr. 2 la nr. 28; Str. Topolnitei de la nr. 1 la nr. 9 (bl. 1, 2, 3); Str. Calarasi de la nr. 1 la nr. 13 si de la nr. 2 la nr. 16
Str. Abatorului; Str. Aurelian de la nr. 112 si la nr. 109 la terminare; Str. Balasa Fratostiteanu; Str. I. Creanga; Str. N. Grigorescu; Str. Panduri; Str. Traian de la nr. 174 si nr. 239 la terminare; Str. Topolnitei de la nr. 11 la nr. 13 (bl.4,1)
Str. D. Gheata (Campului) bl. G2, C.C.H, C.P.L, B1; Str. Topolnitei de la nr. 2 la nr. 8 (bl. F99,4, G1)
Al. Margaritarului (bl. XF22, XF19, XF14, XF16, XF18, W3); Str. C.D. Ionescu (1 Mai) de la nr. 5 si de la nr. 6 la nr. 8 (XF15, XF17); Str. M. Kogalniceanu de la nr. 10 si nr. 7 la terminare (bl. XF20, XF20B, XF21, W4, S2, S3)
Aleea Castanilor (bl. A1, A2, A3, A4, C2); B-dul Revolutiei 16-22 Dec.1989 de la nr. 1 la nr. 7(bl. B1, B2, E1); Str. Sincai de la nr. 30 la nr. 56
Str. Crisan de la nr. 29 la nr. 35 si de la nr. 52 la nr. 60 (bl. A0, B3, C1, C3, C4, C5, C6, C7, D1); Aleea Narciselor de la nr. 1 la nr. 11 si de la nr. 2 la nr. 6 (bl. D2, D3, D4, C8)
Str. Orly (Prahova, I.Antonescu) de la nr. 39 la nr. 53 (bl. G1, G2, G3, G4, G5, C10, C11) si de la nr. 46 la nr. 80; B-dul Revolutiei de la nr. 9 la nr. 13 (bl. E2, F1, F2)
Aleea Nuferilor de la nr. 1 la nr. 41 (bl K, M1); Aleea Trandafirilor (Bl. I2)
Al. Privighetorilor de la nr. 1 la nr. 41 (bl. I1, I1 A, J1, J2); B-dul Revolutiei de la nr. 15 la nr. 17 si de la nr. 8 la nr. 14 (bl. F3, F4, N2, N3, N4, P1)
Str. Orly (Prahova, I Antonescu) de la nr. 82 la nr. 92 (bl H1, H2, H3, M2, M2A)
Al. Crinilor (bl N4', N5, P4); Al. Crizantemelor (bl N6, N7, N8); Str I.C.Bratianu (Tg. Jiului) de la nr. 1 la nr. 7 (bl P6); B-dul Revolutiei de la nr. 16 la nr. 22 si de la nr. 19 la nr. 25 (bl P2, P3, P5, A1, A2)
Str. Slt. E. Maresi (Gladiolelor) de la nr. 2 la nr. 14 (bl. U1, U2, U3, U4, U5, U6, U7); Al. Privighetorilor de la nr. 2 la nr. 14 (bl. T1, T2, T3, T4)
Al. Cazane bl. R6, R7; B-dul M.Viteazul nr. 13-15 bl. R4, R5; Al. Nuferilor de la nr. 2 la nr. 8 (bl. R1, R2, R3, S); Str. W. Maracineanu de la nr. 3 la nr. 9 (bl. T5, T6, T7, R8)
B-dul Mihai Viteazul de la nr. 17 la nr. 31 (bl. B, C, A1, A2, D Z7C, Z7A, Z7B, Z6B, Z8) si de la nr. 2 la nr. 6 bl. TV1, TV2, TV3)
Str. Orly (M.I. Antonescu, Prahova) de la nr. 55 si de la nr. 94 la terminare (bl. M3, M4, R7, R8, S4, S5, Z9, Z10, Z11, M8)
B-dul M.Viteazul de la nr. 8 la nr. 18 (bl. M7, M12, M13, M11, M10); Str. Pacii nr. 1-1A si de la nr. 5 la nr. 7(bl. R5); Al. Nuferilor de la nr. 10 la nr. 14 (bl. L1, L2, L3); Al. Busuiocului, Al. Lalelelor, Al. Margaretelor si Al. Violetelor;
Str. M. Gusita (Ghioceilor) bl. 9, 10, 11, 90 Garsoniere; Str. W. Maracineanu nr. 1-1A si de la nr. 11 si nr. 2 la terminare bl.12, 13
B-dul Mihai Viteazul de la nr. 1 la nr. 3 si nr. 11(bl. 1, 7, 8); Str. Crisana de la nr. 1 la terminare (bl. 6)
Str. I.C. Bratianu (Tg. Jiului) de la nr. 7 la nr. 9 si de la nr. 12 la nr. 28 (bl. 2, 3, 4, 6); Str. Kiseleff de la nr. 76 la terminare (bl. 1,3)
Str. I. Maniu de la nr. 1 la nr. 9 (bl. 1, 2, 4, 5); Str. Moldovei (bl. 1,4); Str. Transilvaniei (bl. 2, 3)
Str. I. Maniu (Banatului) de la nr. 2 si nr. 11 la terminare (bl. KM3, KM4,1,2,3,22,21); Str. Marasti de la nr. 3 la nr. 15(bl. 5,6)
Str. Independentei de la nr. 30 si nr. 39 la terminare (bl.1,2,3, I1A, I1C, KA2)
B-dul Mihai Viteazu de la nr. 5 la nr. 9 (bl. 2, 3, 4); Al. Constructorilor; Al. Gruii; Calea Tg. Jiului de la nr. 13 si nr. 30 la terminare
Str. Alion de la nr. 2 la nr. 4; Str. Dr. Babes de la nr. 1 la nr. 13; Al. Mr. C. Savoiu (Lacramioarelor) bl. A1, A2, C1, B1; Str. Eroii de la Cerna de la nr. 29 si nr. 46 la terminare (bl. A3); Str. Gh. I. Sisesti (Cosminului) de la nr. 1 la nr. 5B si de la nr. 2 la nr. 6; Str. I.C.Bratianu de la nr. 2 la nr. 10; Str. M. Eminescu de la nr. 35 si nr. 50 la terminare (bl. C2); B-dul T. Vladimirescu de la nr. 111 la nr. 173; Str. Smardan nr. 59-61
Str. Gr. Florescu (Garoafelor) (bl. A4, A5, A6, A7, A8, H1, H2)
Str. Alion de la nr. 1 la nr. 63 si de la nr. 64 la nr. 70 (bl. IA1B, IA2B, KA5, P2, B2); Str. Gh. I. Sisesti (Cosminului) de la nr. 8 la nr. 66 si de la nr. 7 la nr. 67(bl. IA3, IA4, MIM1)
Str. Dr. V. Babes de la nr. 2 la nr. 64 si de la nr. 15 la nr. 59 (bl. TN17, TN19, P5, P6, P7, KM5, IA2B, KA5, P2, KA1,6); Str. Marasti de la nr. 2 la nr. 58 (bl. IM2)
Str. Kiseleff de la nr. 48 la nr. 74 si de la nr. 51 la nr. 59A (bl. P3, KA4, KA5, KM5); Str. Veterani de la nr. 1 la nr. 47 si de la nr. 2 la nr. 46(bl. IV2)
Str. Veterani de la nr. 48 si de la nr. 49 la terminare; Str. Anghel Saligni de la nr. 100 si de la nr. 37 la terminare (bl.1,2, A1,100 garsoniere); Str. Topolnitei de la nr. 15 si nr. 26 la terminare (bl. B1, B20, G1)
Bd. T.Vladimirescu de la nr. 175 la terminare; Str. Dr. V.Babes de la nr. 66 la nr. 94 (1,2,7)
Str. Dr. Victor Babes de la nr. 96 la nr. 106 si de la nr. 61 la nr. 159 (bl.3, 5, TN6, A1, A2, C1, C2, D, MIM2, 1); Str. Calarasi de la nr. 33 la nr. 37 (bl. A3, A4, E1)
Str. Alion de la nr. 72 si nr. 65 la terminare (bl.2, VT2, VT3, VT4, G2, G1,1); Str. Gh. Ionescu Sisesti (Cosminului) de la nr. 74 si 69 la terminare (bl.2, 3, A3, E2)
Str. Petre Sergescu (Celulozei) de la nr. 1 la nr. 9 si de la nr. 2 la nr. 6 (bl. A1, B1, C1, C2, C3, G2, H, D)
Al. Closani în întregime (bl. E, I, F); Bd. Mihai Viteazu 1A,1B,1C (bl. D01, D02, D03); Bd. Nicolae Iorga (bl. D04)
Str. Aurora; Str. Banovitei; Str. Iazului; Str. Pades; Str. Cernetului; Str. P.Sergescu (Celulozei) de la nr. 11 la nr. 21 si de la nr. 8 la nr. 22 (bl. A2, A3, B2, C4, C5, C6)
74.099 de locuitori
Municipiul Drobeta-Turnu Severin:
B-dul Alunis în întregime (bl. VD1, VD2, VD3); Al. Alunis în întregime (bl. B1, B2, B3, B4, C1, C2, C3, C4); Str. Brancoveanu de la nr. 1 la nr. 47 si de la nr. 2 la nr. 14 (bl. B1, B2, B3, B4, B5); Str. Calomfirescu de la nr. 1 la nr. 9 (bl. B1, C1, C2, C3, C4, C5); B-dul T.Vladimirescu de la nr. 1 la nr. 7 si de la nr. 2 la nr. 28 (bl. C, B1, B2, B3, B4, B5, A1, A2)
Str. Adrian de la nr. 1 la nr. 69 si de la nr. 2 la nr. 58; Str. Bolintineanu de la nr. 20 si nr. 21 la terminare; Str. Calomfirescu de la nr. 11 la nr. 61 B si de la nr. 2 la nr. 58 (bl. B1, F1, C6, F21, F22); Str. Carol Davila în întregime; Str. Dimitrie Grecescu (30 Decembrie) de la nr. 24 si nr. 21 la terminare; Str. Horatiu de la nr. 23 si nr. 38 la terminare (bl. F18, F19, F20); Str. V. Alecsandri de la nr. 28 si nr. 29 la terminare (bl. B2); Str. Brancoveanu de la nr. 16 la nr. 34 (bl. F23); Str. Popa Sapca în întregime
Str. Aurelian de la nr. 1 la nr. 25 si de la nr. 2 la nr. 24B; Str. Bahna în întregime; Str. Constantin Radulescu Motru (Bujorului) în întregime; Str. Cicero de la nr. 1 la nr. 31 si de la nr. 2 la nr. 6A; Str. Decebal de la nr. 1 la nr. 19 si de la nr. 2 la nr. 12; Str. D. Grecescu (30 Decembrie) de la nr. 1 la nr. 19 si de la nr. 2 la nr. 22; Str. Horatiu de la nr. 1 la nr. 21 si de la nr. 2 la nr. 26 (bl. D4); Piata Mihai Bravu în întregime; B-dul Carol I de la nr. 1 la nr. 29; Str. Semenic în întregime; Str. Traian de la nr. 2 la nr. 50 si de la nr. 1 la nr. 73; Str. Unirii de la nr. 1 la nr. 63 si de la nr. 2 la nr. 52; Str. V.Alecsandri de la nr. 1 la nr. 27 si de la nr. 2 la nr. 26; Str. Bolintineanu de la nr. 1 la nr. 19 si de la nr. 2 la nr. 18
Str. Adrian de la nr. 71 la nr. 111 si de la nr. 60 la nr. 88; Str. Al. Barcacila (Ciocarliei) în întregime; Str. Antoninii în întregime; Str. Brates în întregime; Str. Brancoveanu de la nr. 49 la nr. 139 si de la nr. 36 la nr. 114; Str. Calomfirescu de la nr. 63 la nr. 105 si de la nr. 60 la nr. 98; Str. Cicero de la nr. 33 la nr. 47 si de la nr. 8 la nr. 46A; Str. D. Cantemir în întregime (bl. T1, T2, C2); Piata Cuza Ostroveni (7 Noiembrie) în întregime; Str. Horia în întregime; Str. Romana în întregime; Str. Smochinului în întregime; Str. Sincai de la nr. 1 la nr. 11 si de la nr. 2 la nr. 22; Piata Stirbei (1 Mai) în întregime; Str. Traian de la nr. 75 la nr. 113; Str. Unirii de la nr. 65 si 54 la terminare; Piata Radu Negru în întregime; Str. Chisinau (Dobrogeanu Gherea) în întregime
Str. Adrian de la nr. 113 la nr. 153 si de la nr. 90 la nr. 110; Str. Mrs. Averescu (Progresul) de la nr. 1 la nr. 35 si de la nr. 2 la nr. 20; Str. Orly (M. Antonescu, Prahova) de la nr. 1 la nr. 23 si de la nr. 2 la nr. 28 (bl. S5V, S6V); Str. Avram Iancu de la nr. 1 la nr. 43 si de la nr. 2 la nr. 28; Str. Brancoveanu de la nr. 141 la nr. 185 si de la nr. 116 la nr. 144; Str. Calomfirescu de la nr. 107 la nr. 153 si de la nr. 100 la nr. 128; Str. Crisan de la nr. 1 la nr. 23 si de la nr. 2 la nr. 34A; Str. Gh. Lazar în întregime; Str. Iulius Cezar în întregime; Piata Mircea în întregime; Str. N. Balcescu în întregime; Str. Numa Pompiliu în întregime; Str. Rahova de la nr. 4 si nr. 5 la terminare; Str. Saidac în întregime; B-dul T. Vladimirescu de la nr. 30 la nr. 76; Piata Bazinului în întregime; Piata Unirii în întregime
Str. Orly (I. Antonescu, Prahova) de la nr. 25 la nr. 37 si de la nr. 30 la nr. 44; Str. Avram Iancu de la nr. 30 si nr. 45 la terminare; Str. Calugareni în întregime; Str. Ciresoaia în întregime; Str. Crisan de la nr. 36 la nr. 48; Str. Gh. Anghel de la nr. 1 la nr. 7 si de la nr. 2 la nr. 4; Str. Grivitei în întregime; Str. Sincai de la nr. 13 la nr. 31 si de la nr. 24 la nr. 28; B-dul. T. Vladimirescu de la nr. 9 la nr. 109; Piata Tepes Voda în întregime; Str. Cicero de la nr. 49 la nr. 65 si de la nr. 48 la nr. 64; Str. Mures în întregime; Str. Plevnei în întregime; Str. Nucilor în întregime; Str. Zabrautului în întregime; Str. Tabla Butii în întregime
Str. T. Arghezi în întregime; Fundatura Cicoarei; Str. A.I. Cuza în întregime; Fundatura Malinului; Str. I. Minulescu în întregime (Badita St. Marin); Str. L. Rebreanu în întregime; Str. M. Sadoveanu în întregime; Str. Gh. Sincai de la nr. 33 la terminare; Fundatura Ciresului; Str. Cicero de la nr. 66 la nr. 88 si de la nr. 67 la nr. 101; Str. Soveja în întregime
Str. Carpati în întregime; Str. Crihalei în întregime; Str. Dorobanti în întregime; Str. Marasesti (Micsunele) în întregime; Str. Oltului în întregime; Str. Gh. Titeica (Proletari) în întregime; Str. D-tru Tudor (M. Cazacu) în întregime; Prelungirea Carpati; Str. I.L. Caragiale în întregime; Str. Gh. Anghel de la nr. 6 la nr. 58 si de la nr. 9 la terminare;
Str. Cicero de la nr. 103 la terminare (bl. S2, S3, S4, V1, V2, S10, S11, S12, S12A, S13, V5, S14A, S14B); B-dul. M. Viteazul nr. 32 la nr. 52 (Bacovia) (bl. S1) si de la nr. 60 la nr. 62 si de la nr. 39-141(B2b)
Str. Cicero de la nr. 90 la terminare (bl. B1, B3, S4, S6, S9, XF1, XF1A, XF2, XF3, XF4, XF5, XF9, XF9A, XF11, XF12)
Str. Gh. Anghel de la nr. 60 la terminare (bl. VT8, V3, V17, V18); Al. Migdalului (bl. V11, V13, V14, V17); Al. Sulfinei (bl. VT5, VT9, V8, V9, V10)
Al. Danubius (bl. XF7, XF8, XF10, XF13); Str. C.D.Ionescu (Al.1 Mai) de la nr. 1 la nr. 3 si de la nr. 2 la nr. 4 (bl. V6, V6A, S14, S14B); Str. M.Kogalniceanu de la nr. 2 la nr. 6 si de la nr. 1 la nr. 3 (bl. V4, V10, V15, VT3, VT1, VT2, V4A, XF20A)
Str. Crisan de la nr. 57 la nr. 57A si nr. 61 si de la nr. 65 la terminare si de la nr. 74 la terminare (bl. O3, W1, W2, R2, R3, R4, R1A, R1B, S1, O4, W4, W5, S6); Str. M.Kogalniceanu, nr. 8 (O3); Str. C.D.Ionescu, nr. 10 (W5);
Str. Magnoliei (bl. XE5, XE6, XE7, XE8, XE9); Str. Pacii de la nr. 2 la nr. 12 (bl. A1, A2, XE3, XE4, XE2)
Str. Crisan de la nr. 37 la nr. 55 si de la nr. 59 si 59A (bl. V3, V4, V5, Z5, N3, N5)
B-dul Mihai Viteazu de la nr. 20 la nr. 30 si de la nr. 33 la nr. 37(bl. B6, N1, N2, B2, B4, B5, V6) si de la nr. 54 la nr. 58 si nr. 68 (M5, Z3, Z4) (M.Tipatescu); Str. Pacii nr. 3 (bl. O2, R6);
Str. Crisan de la nr. 62 la nr. 72 si nr. 63 si 63A (bl. Z6A1, M1, M2, M5, M9, O1, O5); Str. Gh. Sincai de la nr. 58 la nr. 62A (bl V1, V2, Z1, Z2)
Str. Renasterii; Calea Timisoarei de la nr. 180 si 159 la terminare (bl. Meva si Severnav)
Str. Alunului; Str. Artarului; Str. Daimaca Victor; Str. Dudasului de la nr. 1 la nr. 47 si de la nr. 2 la nr. 26; Str. Eroilor; Str. Fraternitatii; Str. Petru Groza; Str. Izlazului; Str. Alex Odobescu; Str. Primaverii; Str. Paun Pincio; Str. Pionierilor; Str. Rascoala 1907; Calea Timisoarei de la nr. 1 la nr. 157 si de la nr. 2 la nr. 178; Str. Aurel Vlaicu; Str. Varanic; Str. Tineretului; Str. Zambilelor; Str. Donca Simo; Str. 1 Mai; Str. Merilor; Str. Gh. Doja; Str. Izvorului; Str. Stanjenelului
B-dul Varciorova; Calea Severinului; Str. Dudasului de la nr. 28 si 49 la terminare; P-ta Scolii; Str. Ada-Kaleh; Str. Bucegi; Str. C. Negruzzi; Str. Fagaras; Str. Liliacului; Str. Negoiu; Str. Parang; Str. Perilor; Str. Partizani; Str. Rodnei; Str. Salcamilor; Str. Teilor; Str. Traistarului; Str. Visinilor; Str. Vodita; Str. Vrancea; Str. Closca;
Str. Ferigilor; Str. Fragilor; Str. Barsei; Str. Fagului; Str. Godeanu; Str. Jidostitei; Str. Ponoare; Str. Retezat; Drm. Sf. Nicodim;
Municipiul Orsova:
Comunele: Balvanesti, Breznita-Ocol, Ciresu, Dubova, Eselnita, Godeanu, Ilovat, Ilovita, Izvoru Barzii, Malovat, Podeni, Svinita, Sisesti
78.370 de locuitori
Candidat deputat, Camera Deputaţilor, Colegiul uninominal 2 Mehedinţi
Formaţiunea politica: Partidul Social Democrat (PSD)
Data naşterii:
Locul naşterii:
Stare civilă:
Orasele: Baia de Arama, Strehaia.
Comunele: Bala, Balta, Bacles, Breznita-Motru, Brosteni, Butoiesti, Cazanesti, Corcova, Dumbrava, Floresti, Greci, Grozesti, Hinova, Husnicioara, Isverna, Obarsia-Closani, Ponoarele, Stangaceaua, Simian, Sovarna, Tamna, Voloiac.
78.612 de locuitori
Oras Vanju Mare. Comunele:
Balacita, Branistea, Burila Mare, Corlatel, Cujmir, Devesel, Darvari, Garla Mare, Gogosu, Gruia, Jiana, Livezile, Obarsia de Camp, Oprisor, Padina, Patulele, Poroina Mare, Pristol, Prunisor, Punghina, Rogova, Salcia, Vanatori, Vanjulet, Vladaia, Vrata
73.862 de locuitori
Candidat deputat, Camera Deputaţilor, Colegiul uninominal 4 Mehedinţi
Formaţiunea politica: Partidul Social Democrat (PSD)
Data naşterii: 6 iunie 1956
Locul naşterii: Traian, judeţul Olt
Stare civilă: căsătorit, un copil
Alţi candidaţi deputaţi
Candidat deputat, Camera Deputaţilor, Colegiul uninominal ? Mehedinţi
Formaţiunea politica: Partidul Social Democrat (PSD)
Data naşterii: 1932
Locul naşterii:
Stare civilă:
Candidat deputat, Camera Deputaţilor, Colegiul uninominal ? Mehedinţi
Formaţiunea politica: Partidul Naţional Liberal (PNL)
Data naşterii: 7 mai 1962,
Locul naşterii: Sat Covrigi Comuna Văgiuleşti, Judeţul Gorj
Stare civilă: căsătorit
Candidat deputat, Camera Deputaţilor, Colegiul uninominal ? Mehedinţi
Formaţiunea politica: Partidul Naţional Liberal (PNL)
Data naşterii: 18 mai 1950
Locul naşterii:
Stare civilă: căsătorit, 2 copii
Candidat deputat, Camera Deputaţilor, Colegiul uninominal ? Mehedinţi
Formaţiunea politica: Partidul Naţional Liberal (PNL)
Data naşterii: 24 august 1962
Locul naşterii: Drobeta - Turnu Severin
Stare civilă: căsătorit, doi copii
Candidat deputat, Camera Deputaţilor, Colegiul uninominal ? Mehedinţi
Formaţiunea politica: Partidul Naţional Liberal (PNL)
Data naşterii: 25 aprilie 1968
Locul naşterii:
Stare civilă:
Colegii uninominale pentru alegerea senatorilor la Senat
Municipiul Drobeta-Turnu Severin
si urmatoarele localitati:
Municipiul Orsova.
Comunele: Balvanesti, Breznita-Ocol, Ciresu, Dubova, Eselnita, Godeanu, Ilovat, Ilovita, Izvoru Barzii, Malovat, Podeni, Svinita, Sisesti
152.469 de locuitori
Candidat senator, Camera Deputaţilor, Colegiul uninominal 1 Mehedinţi
Formaţiunea politica: Partidul Social Democrat (PSD)
Data naşterii: 7 martie 1951
Locul naşterii:
Stare civilă: căsătorit, un copil
Orasele: Baia de Arama, Strehaia.
Comunele: Bala, Balta, Bacles, Breznita-Motru, Brosteni, Butoiesti, Cazanesti, Corcova, Dumbrava, Floresti, Greci, Grozesti, Hinova, Husnicioara, Isverna, Obarsia-Closani, Ponoarele, Stangaceaua, Simian, Sovarna, Tamna, Voloiac.
Oras Vanju Mare.
Comunele: Balacita, Branistea, Burila Mare, Corlatel, Cujmir, Devesel, Darvari, Garla Mare, Gogosu, Gruia, Jiana, Livezile, Obarsia de Camp, Oprisor, Padina, Patulele, Poroina Mare, Pristol, Prunisor, Punghina, Rogova, Salcia, Vanatori, Vanjulet, Vladaia, Vrata
152.474 de locuitori
Candidat senator, Senat, Colegiul uninominal 2 Mehedinţi
Formaţiunea politica: Partidul Socialist Democrat (PSD)
Data naşterii: 02.11.1949
Locul naşterii: Siseşti-Mehedinţi
Stare civilă: căsătorit
Alţi candidaţi senatori
Candidat senator, Senat, Colegiul uninominal ? Mehedinţi
Formaţiunea politica: Partidul Naţional Liberal (PNL)
Data naşterii: 6 iulie 1951
Locul naşterii: Drobeta Tr. Severin, jud.Mehedinţi
Stare civilă: căsătorit
Candidat senator, Senat, Colegiul uninominal ? Mehedinţi
Formaţiunea politica: Partidul Naţional Liberal (PNL)
Data naşterii: 7 martie 1967
Locul naşterii:
Stare civilă: căsătorit, un copil
PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL PNL
CAMERA DEPUTAŢILOR
NR. | CU | NUMELE | DOMICILIUL | OCUPAŢIA | PROFESIA |
CRT. | ŞI PRENUMELE | ||||
1 | 1 | SĂCEANU CONSTANTIN | DR. TR. SEVERIN, STR. TRAIAN NR.109, JUD. MEHEDINŢI | DIRECTOR GEN.RAAN | INGINER |
2 | 2 | RĂDULESCU MARIAN | DR. TR. SEVERIN, BD. CAROL I NR. 43, BL. B2, AP. 31, JUD. MEHEDINŢI | DIRECTOR | INGINER |
GENERAL | |||||
3 | 3 | PALAŞCĂ | DR. TR. SEVERIN, ALEEA NUFERILOR NR.6, BL.R2, SC. 2, AP. 11 | SECRETAR | INGINER |
VIOREL | DE STAT | ||||
4 | 4 | POPESCU VIRGIL DANIEL | DR. TR. SEVERIN, STR. NICU CERNĂIANU NR. 39A, JUD. MEHEDINŢI | SECRETAR | INGINER |
DE STAT | |||||
SENAT
NR. | CU | NUMELE ŞI | DOMICILIUL | OCUPAŢIA | PROFESIA |
CRT. | PRENUMELE | ||||
1 | 1 | TUDOR PAUL | BUCUREŞTI, SECTOR 1 | PREŞEDINTE | INGINER |
STR. CRETEI NR.11 | CONSILIU | ||||
ADMINISTRAŢIE | |||||
2 | 2 | MAZILU LIVIU LUCIAN | DR. TR. SEVERIN, STR. SMÂRDAN, NR.7, BL. T10A, | VICEPREŞEDINTE CONSILIUL | INGINER |
SC.1, ET.2, AP.4, | JUDEŢEAN | ||||
JUD. MEHEDINŢI |
PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL PD-L
CAMERA DEPUTAŢILOR
NR. | CU | NUMELE | DOMICILIUL | OCUPAŢIA | PROFESIA |
CRT. | ŞI PRENUMELE | ||||
1 | 1 | GHIŢĂ CORNEL | DR. TR. SEVERIN, STR. | INGINER | INGINER |
SEMENIC NR.22, | |||||
JUD.MEHEDINŢI | |||||
2 | 2 | CHIRCU DOINIŢA | DR.TR.SEVERIN, | INSPECTOR | PROFESOR |
MARIANA | STR.ALION, NR.9A, | ŞCOLAR | |||
JUDEŢUL MEHEDINŢI | GENERAL | ||||
3 | 3 | MÎŢU ION | DR. TR. SEVERIN, STR. KISELEFF, NR. 9A, JUDEŢUL MEHEDINŢI | ECONOMIST | ECONOMIST |
4 | 4 | CIORĂSCU | DR. TR. SEVERIN, | INGINER | INGINER |
RAFAEL NOROCEL | STR. INDEPENDENŢEI, | ||||
NR.56, BL.1, SC.1, AP.6, JUDEŢUL MEHEDINŢI |
SENAT
NR. | CU | NUMELE ŞI | DOMICILIUL | OCUPAŢIA | PROFESIA |
CRT. | PRENUMELE | ||||
1 | 1 | STĂNIŞOARĂ MIHAI | DR. TR. SEVERIN, STR. NICU CERNĂIANU NR.15, | CONSILIER PREZIDENŢIAL | INGINER |
JUDEŢUL MEHEDINŢI | |||||
2 | 2 | IFTIMIE | DR. TR. SEVERIN, | CONSILIER | ECONOMIST |
CONSTANTIN | TR.CRIŞAN, NR.62, | ||||
BL. Z6A1, SC2, AP.11 |
PARTIDUL NOUA GENERAŢIE CREŞTIN DEMOCRAT PNG-CD
CAMERA DEPUTAŢILOR
NR. | CU | NUMELE ŞI | DOMICILIUL | OCUPAŢIA | PROFESIA |
CRT. | PRENUMELE | ||||
1 | 1 | ROTARU DUMITRU | DR. TR. SEVERIN, STR. ALION NR.1, BL.B 2, SC.8, AP. 8, JUDEŢUL MEHEDINŢI | MEDIC FAMILIE-PEDIATRIE | MEDIC |
2 | 2 | FLEANCU | DR.TR.SEVERIN, | ADMINISTRATOR | INGINER |
CONSTANTIN | STR. AURELIAN NR70, | UNIC | |||
JUDEŢUL MEHEDINŢI | |||||
3 | 3 | STANCIU CONSTANTIN | DR. TR. SEVERIN, STR.AL.CAZANE NR. 3,BL.R6,SC.1,AP.2, JUD.MEHEDINŢI | LECTOR UNIVERSITAR DOCTOR | PSIHOLOG |
4 | 4 | VĂRZAN IANCU | DR.TR.SEVERIN, STR.CANTEMIR NR. | ADMINISTRATOR | ECONOMIST |
7,BL.C2,SC.4,AP.6, JUD.MEHEDINŢI |
SENAT
NR. | CU | NUMELE ŞI | DOMICILIUL | OCUPAŢIA | PROFESIA |
CRT. | PRENUMELE | ||||
1 | 1 | NEGOIŢĂ FLOREA | STREHAIA, STR. REPUBLICII NR. 173, BL.B3, AP.23, JUDEŢUL MEHEDINŢI | AVOCAT | AVOCAT |
2 | 2 | FIRESCU CONSTANTIN | DR. TR . SEVERIN, STR. INDEPENDENŢEI NR.51, BL.KM2, SC.1, AP.2, JUDEŢUL MEHEDINŢI | EXPERT TEHNICJUDICIAR | EXPERT TEHNIC JUDICIAR |
ALIANŢA POLITICĂ PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT + PARTIDUL CONSERVATOR PSD + PC
CAMERA DEPUTAŢILOR
NR. | CU | NUMELE ŞI | DOMICILIUL | OCUPAŢIA | PROFESIA |
CRT. | PRENUMELE | ||||
1 | 1 | SCRECIU MARIUS | DR. TR. SEVERIN, STR. DOROBANŢ I NR. 2C, JUD. MEHEDINŢI | DIRECTOR | PROFESOR |
2 | 2 | DEMIAN MIHAI | DR. TR. SEVERIN, STR. GH. ANGHEL NR.129, JUD.MEHEDINŢI | CONFERENŢIAR UNIVERSITAR | INGINER |
3 | 3 | STOCHINĂ STREINESCU DOINA | STREHAIA, STR. MOTRULUI NR. 6, JUDEŢUL MEHEDINŢI | DIRECTOR OFICIUL JUDEŢEAN | JURIST |
EUGENIA | POŞTAL | ||||
4 | 4 | NICOLICEA | DR. TR. SEVERIN, STR. ADRIAN NR. | VICEPREŞEDINTE | INGINER |
EUGEN | 226, JUD. MEHEDINŢI | CAMERA | JURIST | ||
DEPUTAŢILOR |
SENAT
NR. | CU | NUMELE ŞI | DOMICILIUL | OCUPAŢIA | PROFESIA |
CRT. | PRENUMELE | ||||
1 | 1 | SÂRBULESCU ION | DR. TR. SEVERIN, STR. ALECSANDRI NR.16A, JUD. MEHEDINŢI | DIRECTOR GENERAL | ECONOMIST |
2 | 2 | DAEA PETRE | DR. TR. SEVERIN, STR.ORLY NR. 39, BL.G1, SC.2, AP.2, JUD.MEHEDINŢI | SENATOR | INGINER |
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA U.D.M.R.
CAMERA DEPUTAŢILOR
NR. | CU | NUMELE ŞI | DOMICILIUL | OCUPAŢIA | PROFESIA |
CRT. | PRENUMELE | ||||
1 | 1 | BARTA IOAN | DR. TR. SEVERIN, STR. CALOMFIRESCU NR.197, JUD. MEHEDINŢI | DIRECTOR | INGINER |
2 | 2 | NISTOR IOZSEF | ORŞOVA, STR.CRIZANTEMELOR NR. 3, JUD. MEHEDINŢI | MEDIC | MEDIC |
3 | 3 | BUGARSCHI MILAN | ODORHEIUL SECUIESC, STR. VICTORIEI NR.8, AP.3, JUD.HARGHITA | PROFESOR | PROFESOR |
4 | 4 | MEDNYANSKY | DR. TR. SEVERIN, STR. CALOMFIRESCU | OFIŢER | PILOT |
ŞTEFAN-EMERIC | NR.210, JUDEŢUL MEHEDINŢI | NAVAL | COMANDANT |
SENAT
NR. | CU | NUMELE ŞI | DOMICILIUL | OCUPAŢIA | PROFESIA |
CRT. | PRENUMELE | ||||
1 | 1 | MOLNAR ENDRE | DR. TR. SEVERIN, STR. I.L. CARAGIAL E NR.39, JUD. MEHEDINŢI | MANAGER | TEHNICIAN ELECTROMECANICĂ |
2 | 2 | MATYUS PAL | DR. TR. SEVERIN, STR. GRIGORE FLORESCU NR. 6, JUD. MEHEDINŢI | PROFESOR | PROFESOR |
PARTIDUL ROMÂNIA MARE PRM
CAMERA DEPUTAŢILOR
NR. | CU | NUMELE ŞI | DOMICILIUL | OCUPAŢIA | PROFESIA |
CRT | PRENUMELE | ||||
. | |||||
1 | 1 | BURCU VASILE | DR. TR. SEVERIN, STR. AL. CAZANE NR.1, BLR7, SC1, AP.7, JUD. MEHEDINŢI | PENSIONAR | JURIST-ECONOMIST |
2 | 2 | POPESCU | COMUNA PODENI, | JURIST | JURIST |
IULIAN | JUD. MEHEDINŢI | CONS.JUD.MEHEDINŢI | |||
GABRIEL | |||||
3 | 3 | POPESCU ROTARU CONSTANTIN | DR.TR. SEVERIN, STR. AURELIAN NR. 27, JUD. MEHEDINŢI | ŞEF BIROU PRODUCŢIE COMERCIAL | INGINER SILVIC |
4 | 4 | CENOIU D.DUMITRU | DR.TR. SEVERIN, STR. SMÂRDAN NR. 26, BL. S4E, SC.1, AP.9, JUD. MEHEDINŢI | PENSIONAR | ECONOMIST |
SENAT
NR. | CU | NUMELE ŞI | DOMICILIUL | OCUPAŢIA | PROFESIA |
CRT. | PRENUMELE | ||||
1 | 1 | MARINESCU IRINEL | DR. TR. SEVERIN, BD. CAROL I, NR.95, JUD. MEHEDINŢI | MANAGER GENERAL | JURIST |
2 | 2 | DRĂGHIA I. | DR. TR. SEVERIN, STR. GR. FLORESCU NR. | ŞEF | INGINER |
ŞTEFAN | 10, BL. A4, SC.4, AP.8, ET.1, JUD. MEHEDINŢI | ŞANTIER | |||
DANIEL |
CANDIDAT INDEPENDENT
NR. CRT. | CU | NUMELE ŞI PRENUMELE | DOMICILIUL | OCUPAŢIA | PROFESIA |
1 | 1 | CAZANACLI CRISTIAN | DR.TR. SEVERIN, STR. CPT. ROMULUS LEPRI, NR.74 JUD. MEHEDINŢI | DIRECTOR | INGINER |
BIROUL ELECTORAL DE CIRCUMSCRIPŢIE NR. 27 - JUDEŢUL MEHEDINŢI
PREŞEDINTE Judecător
Radu Gheorghe
Având în vedere candidaturile rămase definitive în data de 29 octombrie 2008 în această circumscripţie electorală, precum si comunicarea candidaturilor rămase definitive de către Biroul Electoral Central - alegeri parlamentare 2008, în prezenţa reprezentanţilor competitorilor electorali, Biroul electoral de circumscripţie a procedat la tragerea la sorţi succesivă. în etapele prevăzute de lege, rezultatul fiind următorul:
Poziţiile de la 1-6 susmenţionate suni aceleaşi atât pe buletinele de vot pentru Camera Deputaţilor, cât şi pe buletinele de vot pentru Senat, diferenţierea făcându-se doar in ceea ce priveşte numele candidatului în raport de colegiile uninominale stabilite în aceasta circumscripţie electorală .
Poziţiile pe buletinul de vot doar pentru Camera Deputaţilor dintre candidaturile depuse de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, pentru fiecare dintre acestea, conform legii, existând acelaşi candidat în toate colegiile uninominali, stabilite la nivelul acestei circumscripţii pentru funcţia de deputat.
In final, PE POZIŢIA 25 a fost stabilit
pentru Camera Deputaţilor, colegiul uninominal nr. 1.
Pentru a găsi secţia de votare de care aparţineţi şi unde veţi vota, puteţi descărca de AICI [1824] documentul în format PDF cu localizarea tuturor secţiilor de votare pe străzi, sate, comune şi oraşe, inclusiv Municipiul Drobeta Turnu Severin, pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008.
Secţiile de votare pentru alegerile parlamentare din judeţul Mehedinţi [1824]
PARTID "FEDERATIA ECOLOGISTA DIN ROMANIA"
PARTIDUL DEMOCRAT FILIALA MEHEDIN?I
PARTIDUL LIBERAL DEMOCRAT FILIALA MEHEDIN?I
PARTIDUL MUNCITORESC ROMAN - ORGANIZATIA JUDETEANA MEHEDINTI
PARTIDUL NATIONAL - ORGANIZATIA JUD. MEHEDINTI
PARTIDUL NATIONAL LIBERAL - FILIALA MEHEDINTI
PARTIDUL NA?IONAL ??R?NESC CRE?TIN DEMOCRAT - FILIALA MEHEDIN?I
PARTIDUL NOUA GENERATIE - FILIALA MEHEDINTI
PARTIDUL ROMÂNIA MARE FILIALA JUDE?EAN? MEHEDIN?I
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT ROMAN
PARTIDUL SOCIALIST AL MUNCII
PARTIDUL UMANIST (SOCIAL - LIBERAL) DIN ROMANIA - FILIALA JUDETEANA MEHEDINTI
PARTIDUL UMANIST CONSERVATOR
Institutul European pentru Democratie Participativa – QVORUM a realizat o cercetare aprofundata, calitativa si cantitativa, a activitatii fiecarui parlamentar in parte in cei 4 ani ai mandatului care tocmai se incheie.
Cercetarea, care insumeaza peste 800 de pagini de analize, clasamente si statistici privind activitatea alesilor, este impartita pe regiuni istorice si circumscriptii, pentru a vizualiza facil ce au facut parlamentarii din judetul fiecaruia.
Calificativul pentru contribuţia la democraţia participativă a parlamentarilor de Mehedinţi pe baza activităţii din ultimii 4 ani, realizat de Institutul European pentru Democratie Participativa – QVORUM:
Poziţie | Nume şi prenume | Partid | Deputat/Senator | Calificativ final- contribuţie democraţie participativă |
1 | Manuela Mitrea | PSD | deputat | medie |
2 | Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu | PRM | deputat | medie |
3 | Mihai Stănişoară | PD-L | deputat | slabă |
4 | Daea Petre | PSD | senator | slabă |
5 | Alexandru Ioan Morţun | PNL | senator | slabă |
6 | Eugen Nicolicea | PSD | deputat | foarte slabă |
7 | Marius Balu | PD-L | deputat | insignifiantă |
Analiza activităţii deputaţilor şi senatorilor de Mehedinţi:
A) Reprezentarea intereselor cetăţenilor şi partenerilor sociali:
Domnul senator Alexandru Ioan Morţun s-a folosit rar de declaraţii politice, acestea fiind bazate pe o documentare slabă, dar extrem de rar de instrumente de control parlamentar, precum interpelările sau întrebările.
Subiectele pe care a pus accent domnul senator Alexandru Ioan Morţun au fost cele care se refereau la următoarele domenii:
- sistemul sanitar, sănătatea publică
Prin întrebările sale, domnul senator Alexandru Ioan Morţun s-a arătat preocupat de anumite categorii socio-profesionale specifice, mai ales de medici.
În ceea ce priveşte consultarea cu cetăţenii sau cu partenerii sociali, aceasta s-a realizat rar, conform datelor existente şi a informaţiilor disponibile din surse publice.
B) Transparenţa şi promovarea activităţilor
Domnul senator Alexandru Ioan Morţun nu are adresa de email şi nici un blog sau un site care să permită comunicarea cu cetăţeni.
Per total, se poate spune că domnul senator Alexandru Ioan Morţun a avut o contribuţie slabă la stimularea democraţiei participative.
A) Reprezentarea intereselor cetăţenilor şi partenerilor sociali:
Domnul deputat Eugen Nicolicea s-a folosit extrem de rar de declaraţii politice, acestea fiind bazate pe o documentare slabă, şi doar o singură dată, deci, extrem de rar de instrumente de control parlamentar, precum interpelările sau întrebările.
Subiectele care s-au aflat în atenţia d-lui Eugen Nicolicea au fost, în general:
- învăţământ (completarea bugetului învăţământului)
- conturile unor unităţi administrative teritoriale (blocarea conturilor Consiliului Judeţean Mehedinţi şi a 40 de unităţi administrativ teritoriale)
Prin activitatea sa şi iniţiativele legislative susţinute, Eugen Nicolicea s-a arătat preocupat tangenţial şi de anumite categorii socio-profesionale specifice: copii, familii cu diverse probleme, tineri căsătoriţi etc.
În ceea ce priveşte consultarea cu cetăţenii sau cu partenerii sociali, aceasta s-a realizat rar, conform datelor existente şi a informaţiilor disponibile din surse publice.
B) Transparenţa şi promovarea activităţilor
Domnul deputat Eugen Nicolicea are o adresă de email funcţională dar nu are un site propriu, nici un blog.
Per total, se poate spune că domnul deputat Eugen Nicolicea a avut o contribuţie foarte slabă la stimularea democraţiei participative.
A) Reprezentarea intereselor cetăţenilor şi partenerilor sociali
Doamna deputat Manuela Mitrea s-a folosit des de declaraţii politice, şi la fel, tot des de instrumente de control parlamentar (întrebări şi interpelări), acestea fiind însoţite de o documentare, în mare parte, solidă.
Subiectele pe care a pus accent doamna deputat Manuela Mitrea au fost cele care se refereau la următoarele domenii:
- poluarea (declaraţie politică având ca temă "Poluarea Dunării şi educaţia ecologică, etc. )
- educaţia (interpelarea care se referea la Situaţia Serviciului de Ambulanţă Mehedinţi, întrebarea privind desfăşurarea programelor de perfecţionare periodică a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, etc.)
- sănătatea (întrebarea privind situaţia Spitalului orăşenesc din Vânju Mare, jud.Mehedinţi, întrebarea privind situaţia Maternităţii din Drobeta Turnu-Severin, etc.)
Prin întrebările sale, doamna deputat Manuela Mitrea s-a arătat preocupată de anumite categorii socio-profesionale specifice cum sunt pensionarii, studenţi, cadrele didactice.
Pe baza acestor date, am stabilit că doamna deputat Manuela Mitrea a avut consultări regulate cu partenerii sociali.
B) Transparenţa şi promovarea activităţilor
Doamna deputat Manuela Mitrea nu are o adresă de e-mail şi la fel, nu are un site propriu.
În consecinţă, se poate spune despre doamna deputat Manuela Mitrea că a avut o contribuţie medie la stimularea democraţiei participative.
(19 decembrie 2007- 23 iunie 2008)
A) Reprezentarea intereselor cetăţenilor şi partenerilor sociali
Domnul deputat Marius Bălu nu s-a folosit niciodată de declaraţii politice şi extrem de rar de instrumente de control parlamentar (întrebări şi interpelări), acestea fiind însoţite de o documentare medie.
Subiectele semnalate de domnul deputat Marius Bălu au vizat în general următoarele aspectele:
- managementul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Mehedinţi
- justificarea de mărire a preţurilor la gazele naturale
Cu ajutorul acestor date, precum şi cu ajutorul informaţiilor disponibile din surse publice, am stabilit că domnul deputat Marius Bălu a avut consultări foarte rare cu partenerii sociali.
B) Transparenţa şi promovarea activităţilor
Domnul deputat Marius Bălu nu are o adresă de e-mail funcţională şi nici nu are un site propriu.
În consecinţă, se poate spune despre domnul deputat Marius Bălu că a avut o contribuţie insignifiantă la stimularea democraţiei participative.
(17 decembrie 2004 - 26 martie 2007 )
A) Reprezentarea intereselor cetăţenilor şi partenerilor sociali
Domnul deputat Mihai Stănişoară s-a folosit extrem de rar de declaraţii politice şi la fel extrem de rar de instrumente de control parlamentar (întrebări şi interpelări), acestea fiind însoţite de o documentare, în mare parte, slabă.
Subiectele semnalate de domnul deputat Mihai Stănişoară au vizat în general aspectele care se refereau la următoarele:
- sănătatea (Referitor la starea de degradare a maternităţii din Drobeta Turnu Severin şi situaţia deosebit de gravă din sistemul public de sănătate din jud.Mehedinţi, întrebarea legată de criza medicamentelor compensate etc.)
- apărarea (privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, privind propunerii legislative privind pregătirea populaţiei pentru apărare, privind suspendarea serviciului militar obligatoriu în armată şi la trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat etc.)
- condiţia generala a familiilor tinere (privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe, etc.)
Prin întrebările sale, domnul deputat Mihai Stănişoară nu s-a arătat preocupat de anumite categorii socio-profesionale specifice.
Cu ajutorul acestor date, precum şi cu ajutorul informaţiilor disponibile din surse publice, am stabilit că domnul deputat Mihai Stănişoară a avut consultări rare cu partenerii sociali.
B) Transparenţa şi promovarea activităţilor
Domnul deputat Mihai Stănişoară nu are o adresă de e-mail funcţională şi nici nu are un site propriu.
În consecinţă, se poate spune despre domnul deputat Mihai Stănişoară că a avut o contribuţie slabă la stimularea democraţiei participative.
A) Reprezentarea intereselor cetăţenilor şi partenerilor sociali
Doamna deputat Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu s-a folosit des de declaraţii politice, iar regulat de instrumente de control parlamentar (întrebări şi interpelări), acestea fiind însoţite de o documentare, în mare parte, solidă.
Problemele semnalate de doamna deputat Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu au fost cele care se refereau la:
- sănătatea (situaţia Spitalului TBC din mun.Drobeta Turnu Severin, declaraţie politică intitulată "Desfiinţarea oncologiei medicale este o greşeală")
- cheltuirea banilor publici (declaraţie politică cu titlul "Cum este cheltuit banul public")
Prin întrebările sale, doamna deputat Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu nu s-a arătat preocupată de anumite categorii socio-profesionale specifice.
Pe baza acestor date, am stabilit că doamna deputat Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu a avut consultări regulate cu partenerii sociali.
B) Transparenţa şi promovarea activităţilor
Doamna deputat Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu nu are o adresă de email şi la fel, nu are un site propriu.
În consecinţă, se poate spune despre doamna deputat Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu că a avut o contribuţie medie la stimularea democraţiei participative .
A) Reprezentarea intereselor cetăţenilor şi partenerilor sociali:
Domnul senator Petre Daea s-a folosit rar de declaraţii politice, acestea fiind bazate pe o documentare slabă, şi la fel rar de instrumente de control parlamentar, precum interpelările sau întrebările.
Subiectele care s-au aflat în atenţia d-lui Petre Daea au fost, în general:
- absorbţia fondurilor europene (absorbţie a Fondurilor SAPARD)
- transport (întrebarea privind stadiu se află lucrările la obiectivul Gara CFR Drobeta Turnu – Severin)
Prin întrebările sale, domnul Petre Daea s-a arătat preocupat de anumite categorii socio-profesionale specifice, mai ales de pensionari.
În ceea ce priveşte consultarea cu cetăţenii sau cu partenerii sociali, aceasta s-a realizat rar, conform datelor existente şi a informaţiilor disponibile din surse publice.
B) Transparenţa şi promovarea activităţilor
Daea Petre are nu are adresa de email şi nici un blog sau un site care să permită comunicarea cu cetăţeni.
Per total, se poate spune că domnul Petre Daea a avut o contribuţie slabă la stimularea democraţiei participative.
Partidele parlamentare:
Partidele neparlamentare cu candidaţi la Prezidenţia României:
Reprezentanţii partidelor politice vor afce parte din componenţa BEJ Mehedinţi şi vor participa la toate şedinţele acestei instituţii, contribuind la luarea tuturor deciziilor legate de modul în care se desfăşoară campania electorală şi procesul de votare.
Din componenţa BEJ mai fac parte şi trei judecători: Mihai Acsinte (Preşedintele BEJ Mehedinţi), Claudiu Brandibur (locţiitor al preşedintelui BEJ Mehedinţi), şi Cosmin Sima.
PREFECTUL JUDEŢULUI MEHEDINŢI
ORDIN
privind numerotarea secţiilor de votare din judeţul Mehedinţi organizate pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2009
Având în vedere:
- prevederile art. art.71 lit.a)-c) şi art.7A2 alin.(3) din Legea nr.370/2004 pentru
alegerea Preşedintelui României, astfel cum a fost modificată şi completată prin O.U.G.
nr.95/2009;
- Anexa nr.27 la H.G. nr. 1051/2009 privind stabilirea secţiilor de votare speciale care
se vor organiza în municipii, oraşe şi comune pentru desfăşurarea alegerilor pentru
Preşedintele României din anul 2009;
- dispoziţiile emise de primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul
Mehedinţi, privind delimitarea secţiilor de votare din unităţile administrativ-teritoriale;
în temeiul art.26 alin.(l) din Legea nr.340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată;
Prefectul judeţului Mehedinţi emite prezentul
ORDIN:
Art.1 Se numerotează secţiile de votare din judeţul Mehedinţi, organizate pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2009, după cum urmează:
...
Art.2. Prezentul ordin va fi comunicat Autorităţii Electorale Permanente şi adus la cunoştinţă publică.
Emis astăzi, 6 octombrie 2009, în municipiul Dr.Tr.Severin.
PREFECT, Ec. Ion MÎŢU
Municipiul Dr.Tr.Severin :
SECŢIA DE VOTARE NR.1
Sala Polivalentă
Bld.Aluniş
nr. 1A
-Bld. Aluniş în întregime (bl. VD1, VD2,
VD3, VD4, VD5, VD6, VD7 ) ; -Ale. Aluniş în întregime (bl. B1,B2, B3,
1 la nr. 47 şi B1, B2, B3, B4,
1 la nr. 9 (bl.
B4; C1, C2, C3, C4); -Str. Brâncoveanu de la nr
de la nr. 2 la nr. 14 (bl
B5) ; -Str.Calomfirescu de la nr
B1, C1, C2, C3, C4, C5) ; -Bld. Tudor Vladimirescu de la nr. 1 la nr.
7 şi de la nr. 2 la nr. 28 (bl. C, B1, B2,
B3, B4, B5, A1, A2)
SECŢIA DE VOTARE NR.2
Sala Polivalentă
Bld.Aluniş
nr. 1A
SECŢIA DE VOTARE NR.3
Şcoala nr.1
Traian
nr.18
Str. Adrian de la nr. 1 la nr. 69 şi de la
nr. 2 la nr. 58; Str. Bolintineanu de la nr. 20 şi nr. 21 la
terminare; Str. Calomfirescu de la nr. 11 la nr. 61 B
şi de la nr. 2 la nr. 58 (bl. B1, F1, C6,
F21, F22);
str. Davila în întregime; Str. Grecescu (30 Decembrie) de la nr. 24
şi nr. 21 la terminare; Str. Horaţiu de la nr. 23 şi nr. 28 la
terminare (bl. F18, F19, F20); Str. Vasile Alecsandri de la nr. 28 şi nr.
2 9 la terminare (bl. B2); ■Str. Brâncoveanu de la nr. 16 la nr. 34
(bl. F23); ■Pţa. Popa Şapcă în întregime
Str. Aurelian de la nr. 1 la nr. 25 şi de
la nr. 2 la nr. 24B; ■Str. Bahna în întregime; ■Str. C.Radulescu Motru (Bujorului) în
întregime; ■Str. Cicero de la nr. 1 la nr. 31 şi de la
nr. 2 la nr. 6A; Str. Decebal de la nr. 1 la nr.19 şi de la
nr. 2 la nr. 12; Str. Grecescu (30 Decembrie) de la nr. 1 la
nr.19 şi de la nr. 2 la nr. 22; Str. Horaţiu de la nr. 1 la nr. 21 şi de la
nr. 2 la nr. 2 6(bl.D4); ■Pţa. Mihai Bravu în întregime; Bld. Carol I (Republicii) de la nr. 1 la
nr.2 9;
Str. Semenic în întregime; Str. Traian de la nr. 2 la nr. 50 şi de la
nr. 1 la nr. 73; Str. Unirii de la nr. 1 la nr. 63 şi de la
nr. 2 la nr. 52; Str. Vasile Alecsandri de la nr. 1 la nr.
2 7 şi de la nr. 2 la nr. 26; Str. Bolintineanu de la nr. 1 la nr. 19 şi
de la nr. 2 la nr. 18
SECŢIA DE VOTARE NR.4
Grup Şcolar
Decebal
str. Antoninii nr.2
Str. Adrian de la nr. 71 la nr. 111 şi de
la nr. 60 la nr. 88; ■Str. Alexandru Bărcăcilă (Ciocârliei) în
întregime; Str. Antoninii în întregime;
SECŢIA DE VOTARE NR.5
Şcoala nr.3 Dr.Saidac nr.21-23
Str. Brateş în întregime;
Str. Brâncoveanu de la nr. 49 la nr. 139 şi
de la nr. 36 la nr. 114; ■Str. Calomfirescu de la nr. 63 la nr. 105
şi de la nr. 6 0 la nr. 98; Str. Cicero de la nr. 33 la nr. 47 şi de la
nr. 8 la nr. 46A;
Str. Cantemir în întregime(bl. T1, T2, C2); ■Pţa. Cuza Ostroveni (7 Noiembrie) în
întregime;
Str. Horia în întregime; Str. Romană în întregime; Str. Smochinului în întregime; Str. Şincai de la nr. 1 la nr. 11 şi de la
nr. 2 la nr. 22;
■Pţa. Ştirbei Vodă (1 Mai) în întregime; ■Str. Traian de la nr. 75 la nr. 113; ■Str. Unirii de la nr. 65 şi 54 la
terminare;
■Pţa. Radu Negru în întregime; Str. Chişinău ( Constantin Dobrogeanu
Gherea) în întregime
Str. Adrian de la nr. 113 la nr. 153 şi de
la nr. 90 la nr. 110; ■Str. Mareşal Averescu (Progresul) de la nr.
1 la nr. 35 şi de la nr. 2 la nr. 20; Str. Orly (M. Antonescu, Prahovei) de la
nr. 1 la nr. 23 şi de la nr. 2 la nr. 28
(bl. S5V, S6V); ■str. Avram Iancu de la nr. 1 la nr. 43 şi
de la nr. 2 la nr. 28; Str. Brâncoveanu de la nr. 141 la nr. 185
şi de la nr. 116 la nr. 144; str. Calomfirescu de la nr. 107 la nr. 155
şi de la nr. 100 la nr. 128; Str. Crişan de la nr. 1 la nr. 23 şi de la
nr. 2 la nr. 34A; Str. Lazăr în întregime; Str. Iulius Cezar în întregime; ■Pţa. Mircea cel Bătrîn în întregime; Str. Nicolae Bălcescu în întregime; ■Str. Numa Pompiliu în întregime; ■Str. Rahovei de la nr. 4 şi nr. 5 la
terminare;
■Str. Dr. Saidac în întregime; ■Bld. Tudor Vladimirescu de la nr. 30 la
nr.7 6;
-Pţa. Bazinului în întregime; -Pţa. Unirii în întregime
SECŢIA DE VOTARE NR.6
Palat Cultural „Th.Costescu" Bld.Carol I nr .4
SECŢIA DE VOTARE NR.7
Liceul „Traian" Bld.Carol I nr. 6
- Str. Aurelian (V.I.Lenin) de la nr. 27 la
nr. 55 şi de la nr. 26 la nr. 52;
- Str. Decebal de la nr. 14 la nr. 62 şi de
la nr. 21 la nr. 57;
- Str. Odobleja de la nr. 14 la nr. 62 şi de
la nr. 21 la nr. 57 ;
- Bld. Dunărea în întregime;
- Str. Gh. Bibicescu (6 Martie) în
întregime;
- Str. I.Şt.Paulian (Ion Elena) în
întregime;
- Str. Portului în întregime;
- Bld. Porţile de Fier în întregime;
- Bld. Carol I (Republicii) de la nr. 31 la
nr. 55;
- Pţa. Ştefan cel Mare în întregime;
- Str. Teodor Costescu(Marx Karl) în
întregime;
- Str. Traian de la nr. 52 la nr. 80
- Str. Aurelian(V.I.Lenin) de la nr. 57 la
nr. 107C şi de la nr. 54 la nr. 110 A (bl.
L7) ;
- Str. Eroii de la Cerna de la nr. 1 la nr.
3A şi de la nr. 2 la nr. 6;
- Str. George Coşbuc de la nr. 1 la nr. 9 şi
de la nr. 2 la nr. 14;
- Pţa. Ghica în întregime;
- Str. Independenţei de la nr. 1 la nr. 5 şi
de la nr. 2 la nr. 4;
- Str. Kiseleff de la nr. 1 la nr. 7A şi de
la nr. 2 la nr. 6B;
- Str. Mihail Eminescu de la nr. 1 la nr.
11B şi de la nr. 2 la nr. 8;
- Pţa. Eliade( Ion Heliade Rădulescu) în
întregime;
- Str. Petre Severin (Ion Clisici) în
întregime;
- Str. Ştefan Odobleja (Decebal) de la nr.
59 şi 64 la terminare;
- Bld. Carol I (Republicii) de la nr. 57 şi
nr. 6 la terminare;
- Str. Smîrdan de la nr. 2 la nr. 8 şi de la
nr. 1 la nr. 11;
- Str. Rahovei nr. 2 şi nr.2A;
SECŢIA DE VOTARE NR.8
Şcoala nr.10
str.
M.Eminescu nr.12
- Str. Traian de la nr. 115 la nr. 237 şi de
la nr. 82 la nr. 172A;
- Ale. Băile Romane în întregime;
-Str. Adrian de la nr. 155 la nr. 235 şi de
la nr. 112 la nr. 192; -Str. Mareşal Averescu (Progresul) de la nr.
37 la nr. 109B şi de la nr. 20A la nr. 78A; -Str. George Coşbuc de la nr. 11 la nr. 27
şi de la nr. 16 la nr. 28A; -Str. Kiseleff de la nr. 9 la nr. 31 şi de
la nr. 8 la nr. 34; -Str. Matei Vasilescu de la nr. 1 la nr. 55
şi de la nr. 2 la nr.44; -Str. Mihail Eminescu de la nr. 10 la nr. 32
şi de la nr. 13 la nr. 19A; -Pţa. Mică în întregime; -Str. Nicu Cernaianu de la nr. 1 la nr. 65A
şi de la nr. 2 la nr. 86; -Str. Cpt. Romulus Lepri de la nr. 1 la nr.
81 şi de la nr. 2 la nr. 72; -Str.Smîrdan de la nr. 10 la nr. 24 şi de la
nr. 13 la nr. 31.
SECŢIA DE VOTARE NR.9
Şcoala nr.10
str.
M.Eminescu nr.12
■Str. Brâncoveanu de la nr. 178 la nr. 214
(bl. E4); ■Str. Calomfirescu de la nr.161 la nr. 229;
de la nr. 142 la nr. 176A (bl. E8); ■Str. George Coşbuc de la nr. 29 şi 30 la
terminare (bl. E6); ■Str. Kiseleff de la nr. 33 la nr. 49 şi de
la nr. 36 la nr. 46A (bl. E3-E5); ■Str. Mihail Eminescu de la nr. 21 la nr.
33A şi de la nr. 34 la nr. 46 (bl. E9, E10,
E11) ; Str. Eroii de la Cerna de la nr. 5 la nr.
25 şi de la nr. 8 la nr. 36; Bld. Tudor Vladimirescu de la nr. 94 la nr.
108 (bl. TS12)
SECŢIA DE VOTARE NR.10
sediu As.Propr. str.
Brâncoveanu nr.172
-Str. Brâncoveanu de la nr. 146 la nr. 176 şi de la 187 la 215 (bl. E12, E15, bl.E16, Parter TS14);
90 -Str. Calomfirescu de la nr. 130 la nr. 140 şi de la nr. 157 la nr.159 (bl. E17, E18); -Str. Eroii de la Cerna de la nr. 27 la nr. 29 şi de la nr. 38 la nr. 44 (bl. E13, E14) ; -Str. Smîrdan de la nr. 26 la nr. 56 şi de
SECŢIA DE VOTARE NR.11
Şc.Prof. Energetică Independenţei nr.2 6
SECŢIA DE VOTARE NR.12
Şc.Prof. Energetică Independenţei nr.2 6
la nr. 33 la nr. 57 (bl. S4E); Bld. Tudor Vladimirescu de la nr. 78 la nr. 92 (bl. TS16)
Str. Calomfirescu de la nr. 231 la nr. 263
şi de la nr. 178 la nr. 2 88; ■Pţa. Eufrosin Poteca în întregime; Str. Independenţei de la nr. 6 la nr. 28 şi
de la nr. 7 la nr. 37; Bld. Tudor Vladimirescu de la nr. 110 la
nr. 136 (bl. IS, IS3A,IS3B, IS7, 4S, 2S,
TS10, 156, 154A, 154B)
■Str. Adrian de la nr. 194 şi 237 la
terminare; Str. Saligny de la nr. 23 la nr. 35 şi de
la nr. 60 la nr. 98 (bl. 1, 3, 4); ■Str. 1 Decembrie 1918 de la nr. 18 şi 33 la
terminare; Str. Brâncoveanu de la nr. 216 la nr. 240
şi de la nr. 217 la nr. 299 (bl. TS10,
IS8) ; Str. Oituz de la nr. 30 şi 33 la terminare
(bl. 1, 2); ■Str. Cpt. Romulus Lepri de la nr. 74 şi 83
la terminare
SECŢIA DE VOTARE NR.13
str.
Topolniţii
nr.3
SECŢIA DE VOTARE NR.14
Şcoala nr.9 str. Traian nr.287
■Str. Brâncoveanu de la nr. 242 şi nr. 301
la terminare (A1, A2, A3, A4, A5, A6,TS1,
TS2, TS3); Str. Calomfirescu de la nr. 265 şi nr. 290
la terminare (bl.5, 6,B1, B2, B3, B4, B5,
B6, B7, C1); ■Str. Călăraşi de la nr. 15 la nr. 21 şi de
la nr. 18 la nr. 36; ■Bld. Tudor Vladimirescu de la nr. 138 la
terminare (bl TS1, TS2,TS3)
■Str.Saligny de la nr. 1 la nr. 21A şi de la
nr. 2 la nr. 58; Str. Mareşal Averescu (Progresul) de la nr.
80 şi nr. 111 la terminare (bl. B2); Str. 1 Decembrie 1918 de la nr. 1 la nr. 31
şi de la nr. 2 la nr. 16A; Str. Matei Vasilescu de la nr.46 şi nr. 57
la terminare; ■Str. Nicu Cernăianu de la nr. 67 şi nr. 88
la terminare; ■Str. Oituz de la nr. 1 la nr. 31 şi de la
nr. 2 la nr. 2 8; ■Str. Topolniţii de la nr. 1 la nr. 9A (bl.
1,2,3); str. Călăraşi de la nr. 1 la nr. 13 şi de
la nr.2 la nr. 16
SECŢIA DE VOTARE NR.15
Şcoala nr.9 str. Traian nr.287
SECŢIA DE VOTARE NR.16
Şcoala nr.9 str. Traian nr.287
Str. Abatorului;
Str. Aurelian (V.I.Lenin) de la nr. 112 şi
la nr. 109 la terminare; ■str. Fratostiteanu; ■Str. Ion Creangă; ■Str. Nicolae Grigorescu; ■Str. Panduri; ■Str. Traian de la nr. 174 şi nr. 239 la
terminare; ■Str. Topolniţii de la nr. 11 la nr.13A
(bl.4,1)
■Str. Dumitru Gheaţă (Cîmpului) bl. G2,
C.C.H, C.P.L, B1; ■Str. Topolniţii de la nr. 2 la nr. 8 (bl.
F99,4, G1)
SECŢIA DE VOTARE NR.17
nr.2
T.Vladimir. nr.71
-Str. Orly (I. Antonescu, Prahova) de la nr. Şcoala 25 la nr. 37 şi de la nr. 30 la nr. 44;
-Str. Avram Iancu de la nr. 30 şi nr. 45 la
terminare;
-Str. Călugăreni în întregime; -Str. Cireşoaia în întregime; -Str. Crişan de la nr. 36 la nr. 48; -Str. Gheorghe Anghel(Toamnei) de la nr. 1
la nr. 7 şi de la nr. 2 la nr. 4; -Str. Griviţei în întregime; -Str. Gheorghe Şincai de la nr. 13 la nr. 31
şi de la nr. 24 la nr. 28; -Bld. Tudor Vladimirescu de la nr. 9 la nr.
Ţepeş Vodă în întregime; Cicero de la nr. 49 la nr. 48 la nr. 64; Mureş în întregime; Plevnei în întregime; Nucilor în întregime; Zăbrăuţului în întregime; Cireşoaia; Tabla Butii în întregime
65 şi de la
109; -Pţa. -Str.
nr. -Str. -Str. -Str. -Str. -Prl. -Str.
SECŢIA DE VOTARE NR.18
Şcoala nr.8 Cicero nr.79
SECŢIA DE VOTARE NR.19
Şcoala nr.8 Cicero nr.79
SECŢIA DE VOTARE NR.2 0
Şcoala nr.7
Păcii
nr.2
SECŢIA DE VOTARE NR.21
Şcoala nr.7
-Str. Tudor Arghezi în întregime;
-Fdt. Cicoarea;
-Str. Alexandru Ioan Cuza în întregime;
-Fdt. Mălinului;
-Str. Ion Minulescu în întregime (Bădiţa Şt.
Marin);
-Str. Liviu Rebreanu în întregime; -Str. Mihail Sadoveanu în întregime; -Str. Gheorghe Şincai de la nr.33 la
terminare; -Fdt. Cireşului; -Str. Cicero de la nr. 66 la nr. 88 şi de la
nr. 6 7 la nr. 101; -Str. Soveja în întregime
-Str. Carpaţi în întregime;
-Str. Crihalei în întregime;
-Str. Dorobanţi în întregime;
-Str. Mărăşeşti (Micşunele) în întregime;
-Str. Oltului în întregime;
-Str. Gheorghe Ţiţeica (Proletari) în
întregime; -Str. Dumitru Tudor (M. Cazacu) în
întregime; -Prl. Carpaţi;
-Str. I.L. Caragiale în întregime; -Str. Gheorghe Anghel de la nr. 6 la nr. 58
şi de la nr. 9 la terminare; -str. Artileriei; -ale. Aviatorilor; -ale. Geniştilor; -ale. Marinei; -str. Roşiori; -Pţa. Micşunelei - desfiinţată
-Str. Cicero de la nr. 103 la terminare (bl.
S2; S3; S4; V1, V2, S10, S11, S12,S12A,
S13, V5, S14A, S14B); -Bld. M. Viteazu nr. 32 la nr. 52 (George
Bacovia) (bl. S1) şi de la nr. 60 la nr. 62
şi de la nr. 39 la nr. 141(B2b) ; -Str. Marius Tipărescu de la nr.6 la nr.48; -Str. George Bacovia de la nr. 28 la nr. 62
şi de la nr. 21 la nr.141;
-Str. Cicero de la nr. 90 la terminare (bl. B1, B3, S4, S6, S9, XF1, XF1A, XF2,XF3, XF4, XF5, XF9, XF9A, XF11, XF12);
Pacu
nr.2
SECŢIA DE
VOTARE NR .22
Şcoala nr .7
Păcii
nr.2
-Bld. Mihai Viteazu nr. 90
-Str. Gheorghe Anghel (Toamnei)de la nr. 6 0
la terminare (bl. VT8, V3, V17, V18) ;
-Str. Migdalului(bl. V11, V13, V14, V17) ;
-Ale. Sulfinei (bl. VT5, VT9, V8, V9, V10);
-Fdt. Caisului;
-Fdt. Nucului;
-Ale. Prunului;
-Ale. Piersicului;
SECŢIA DE VOTARE NR.23
Şcoala nr.7
Păcii
nr.2
SECŢIA DE VOTARE NR.24
Direcţia Agricolă Crişan nr.87
SECŢIA DE VOTARE NR.25
Direcţia Agricolă str.Crişan nr. 87
SECŢIA DE VOTARE NR.2 6
Şcoala 15 Crişan nr.49
SECŢIA DE VOTARE NR.27
Şcoala 15 Crişan nr.49
SECŢIA DE VOTARE NR.2 8
-Ale. Danubius (bl. XF7, XF8, XF10, XF13);
-Str. C.D.Ionescu (Ale.1 Mai) de la nr. 1 la
nr. 3 şi de la nr. 2 la nr. 4 (bl. V6, V6A,
S14, S14B);
-Str. Mihail Kogalniceanu de la nr. 2 la nr.
6 şi de la nr. 1 la nr. 5 (bl. V4, V10,
V15, VT3, VT1, VT2, V4A,XF2 0A)
-Str. Crişan de la nr. 57 la nr. 57A şi nr. 61 şi de la nr. 65 la terminare şi de la nr. 74 la terminare (bl. O3, W1, W2, R2, R3, R4, R1A, R1B, S1, O4, W4, W5,S6);
-Str. Mihail Kogalniceanu, nr. 8 (O3);
(bl. XF22, XF19, XF14, de la nr. 5 şi de
-Str. C.D.Ionescu, de la nr. 10 la terminare (bl. W5);
-Ale. Mărgăritarului
XF16, XF18, W3); -Str. CD. Ionescu (1Mai
la nr. 6 la terminare; -Str. Mihail Kogalniceanu de la nr. 10 şi
nr. 7 la terminare (bl. XF20, XF20B, XF21,
W4, S2, S3)
-Str. Magnoliei (bl. XE5, XE6, XE7, XE8,
XE9) ; -Str. Păcii de la nr. 2 la nr. 14 (bl. A1,
A2, XE3, XE4, XE2); -Str. Marius Tipărescu de la nr.11 la nr.13.
-Str. Crişan de la nr. 37 la nr. 55 şi de la nr. 59 şi 59A (bl. V3, V4, V5, Z5, N3, N5)
Bld. Mihai Viteazu de la nr. 20 la nr. 30 şi de la nr. 33 la nr. 37(bl. B6, N1, N2,
Şcoala 15 Crişan nr.49
SECŢIA DE VOTARE NR.2 9
Şcoala 15 Crişan nr.49
SECŢIA DE VOTARE NR.3 0
Liceu
Gh.Ţiţeica str.Crişan nr.50
B2, B4, B5, V6) şi de la nr. 54 la nr. 58
şi nr. 68 (M5,Z3,Z4)
-Str. Marius Tipărescu de la nr.54 la nr.58;
-Str. Păcii nr. 3 (bl. O2, R6);
-Str. Crişan de la nr. 62 la nr. 72 şi nr.
63 şi 63A (bl. Z6A1, M1, M2, M5, M9,O1,
O5) ; -Str. Gheorghe Şincai de la nr. 58 la nr.
62A (bl V1, V2, Z1, Z2)
-Ale. Castanilor (bl. A1, A2, A3, A4, C2); -Bld. Revoluţiei 1989 (Cerna) de la nr. 1 la nr. 7(bl. B1, B2, E1); -Str. Şincai de la nr. 30 la nr. 56
SECŢIA DE VOTARE NR.31
Liceu
Gh.Ţiţeica str.Crişan nr.50
-Str. Crişan de la nr. 29 la nr. 35 şi de la nr. 52 la nr. 60 (bl. A0, B3, C1, C3,C4, C5, C6, C7, D1);
-Ale. Narciselor de la nr. 1 la nr. 11 şi de la nr. 2 la nr.6 (bl. D2, D3, D4, C8)
SECŢIA DE VOTARE NR.32
Colegiul Th.Costescu str.Orly 37
SECŢIA DE VOTARE NR.33
Grădiniţa nr. 22 Trandafirilor nr.2
-Str. Orly (Prahova, I. Antonescu) de la nr.
39 la nr. 53 (bl. G1, G2, G3, G4, G5,C10,
C11) şi de la nr. 46 la nr. 80; -Bld. Revoluţiei 1989(Cerna) de la nr. 9 la
nr. 13 (bl.E2, F1, F2)
-Ale. Nuferilor de la nr. 1 la nr. 41 (bl K, M1) ; -Ale. Trandafirilor (Bl. I2) toată.
SECŢIA DE VOTARE NR.34
Şc. nr.14 Revolutiei6
SECŢIA DE VOTARE NR.35
Şc. nr.14 Revoluţiei 6
-Ale. Privighetorilor de la nr. 1 la nr. 41
(bl. I1, I1 A, J1, J2) ; -Bld. Revoluţiei 1989(Cerna) de la nr. 15 la
nr. 17 şi de la nr.4 la nr. 14 (bl. F3, F4,
N2, N3, N4, P1)
-Str. Orly (Prahova, I Antonescu) de la nr. 82 la nr. 92 (bl H1, H2, H3, M2, M2A)
SECŢIA DE VOTARE NR.3 6
Club
-Ale. Crinilor (bl N4', N5, P4); -Ale. Crizantemelor (bl N6, N7, N8);
10
Pensionari Revoluţiei nr.2 7
SECŢIA DE VOTARE NR.37
şc.ll R.Mareşi 1
SECŢIA DE VOTARE NR.3 8
şc.ll R.Mareşi 1
SECŢIA DE VOTARE NR.3 9
Staţie de Salvare M.Vit. 8
-Bld. I.C.Brătianu (Tg. Jiului) de la nr. 1
la nr. 7 (bl P6); -Bld. Revoluţiei 1989 (Cerna) de la nr. 16
la nr. 22 şi de la nr. 19 la nr. 27 (bl P2,
P3, P5, A1, A2)
-Str. Slt. Eugen Mareş (Gladiolelor) în
întregime; -Ale. Privighetorilor de la nr. 2 la nr. 14
(bl. T1, T2, T3, T4)
-Ale. Cazane bl. R6, R7;
-Bld. M.Viteazu nr. 13-15 bl. R4, R5;
-Ale. Nuferilor de la nr. 2 la nr. 8 (bl.
R1, R2, R3, S) ; -Str. Walter Mărăcineanu de la nr. 3 la nr.
9 (bl. T5, T6, T7, R8)
-Bld. Mihai Viteazu de la nr. 17 la nr. 31 (bl. B, C, A1, A2, D Z7C, Z7A, Z7B,Z6B, Z8) şi de la nr. 2 la nr. 6 bl. TV1, TV2, TV3)
SECŢIA DE VOTARE NR.40
Spital Jud. M.Vit. 10
■Str. Orly (M.I. Antonescu, Prahova) de la nr. 55 şi de la nr. 94 la terminare (bl. M3, M4, R7, R8, S4, S5, Z9, Z10, Z11, M8)
SECŢIA DE VOTARE NR.41
Spital Jud. M.Vit. 10
SECŢIA DE VOTARE NR.42
Grădiniţa 20 W.Mărăc. 2
SECŢIA DE VOTARE NR.43
Liceu Dl.Tudor Brătianu 7
-Bld. Mihai Viteazu de la nr. 8 la nr. 18
(bl. M7, M12, M13, M11, M10); -Str. Păcii nr. 1-1A şi de la nr. 5 la nr.
7(bl. R5); -Ale. Nuferilor de la nr. 10 la nr. 14 (bl.
L1, L2, L3); -Ale. Busuiocului, Ale. Lalelelor, Ale.
Margaretelor şi Ale.Violetelor;
-Ale. Mihai Guşiţă (Ghioceilor) bl. 9, 10,
11, 90 Garsoniere; -Str. Walter Mărăcineanu nr.1-1A şi de la
nr. 11 şi nr. 2 la terminare bl.12, 13
-Bld. Mihai Viteazu de la nr. 1 la nr. 3 şi
nr. 11(bl. 1, 7, 8); -Str. Crişana de la nr. 1 la terminare (bl.
6)
SECŢIA DE VOTARE NR.44
Bld. I. C. Brătianu (Tg. Jiului) de la nr. 9 la nr. 11 şi de la nr. 12 la nr. 28(bl.
11
Liceu Dl .Tudor Brătianu 7
SECŢIA DE VOTARE NR.45
Liceu Dl.Tudor Brătianu 7
2 , 3 , 4, 6) ;
■Str. Kiseleff de la nr. 76 la terminare (bl. 1,3)
Str. Iuliu Maniu (Banatului) de la nr. 1 la nr. 9 (bl. 1, 2, 4, 5); Str. Moldovei (bl. 1,4); ■Str. Transilvaniei (bl. 2,3)
SECŢIA DE VOTARE NR.46
Liceu Dl.Tudor Brătianu 7
Str. Iuliu Maniu (Banatului) de la nr. 2 şi
nr. 11 la terminare (bl.
KM3,KM4,1,2,3,22,21); ■Str. Mărăşti de la nr. 3 la nr. 15(bl. 5,6)
SECŢIA DE VOTARE NR.47
Stadion Municipal
Independen.
nr. 4 0
Str. Independenţei de la nr. 30 şi nr. 39 la terminare (bl.1,2,3, I1A, I1C, KA2)
SECŢIA DE VOTARE NR.48
Liceu nr.4
Tg.Jiului nr.13
-Bld. Mihai Viteazu de la nr. 5 la nr. 9
(bl. 2, 3, 4); -Ale. Constructorilor; ■Ale. Gruii; ■Cal. Tg. Jiului de la nr. 13 şi nr. 30 la
terminare
SECŢIA DE VOTARE NR.49
Grădiniţa nr.3 Brătianu 2
■Str. Alion de la nr. 2 la nr. 14; ■Str. Dr. Babeş de la nr. 1 la nr. 13; ■Str. Mr. Corneliu Săvoiu (Lăcrămioarelor)
bl. A1, A2, C1, B1; ■Str. Eroii de la Cerna de la nr. 29A şi nr.
46 la terminare (bl. A3); ■Str. Gh. Ionescu-Şişeşti (Cosminului) de la
nr. 1 la nr. 5B şi de la nr. 2 la nr. 6; ■Str. I.C.Brătianu de la nr. 2 la nr. 10; ■Str. Mihail Eminescu de la nr. 35 şi nr. 50
la terminare (bl. C2); ■Bld. Tudor Vladimirescu de la nr. 111 la
nr. 173; ■Str. Smîrdan nr. 59-61
SECŢIA DE VOTARE NR.50
Şcoala 6 Kiseleff 55 SECŢIA DE VOTARE NR.51
-Str. Grigore Florescu (Garoafelor) (bl. A4, A5, A6, A7, A8, H1, H2)
Str. Alion de la nr. 1 la nr. 63 şi de la nr. 64 la nr. 70
12
S.Drumuri
VOTARE NR.55 parter bloc terminare;
Şcoala 6 Kiseleff 55
SECŢIA DE
VOTARE NR.52 Scoală 6
Kiseleff 55
Şcoala 6
SECŢIA DE VOTARE NR.53
Kiseleff 55
SECŢIA DE VOTARE NR.54
Naţionale Topoln. 24
SECŢIA DE
T.Vladimir. nr.203
SECŢIA DE
VOTARE NR.56 Cab.Medic.
P.Sergescu
nr.3
SECŢIA DE
VOTARE NR.57 Grădin.21
P.Sergescu
nr.3
SECŢIA DE
VOTARE NR.58 Şcoala 4
Cloşani 6
SECŢIA DE
VOTARE NR.59 Şcoala 4
Cloşani 6
SECŢIA DE
VOTARE NR.60 Şcoala 4
(bl. IA1B, IA2B, KA5,P2, B2); -Str. Gh. Ionescu-Şişeşti (Cosminului) de la
nr. 8 la nr. 66 şi de la nr. 7 la nr.
6 7(bl. IA3, IA4, MIM1)
-Str. Dr.Babeş de la nr. 2 la nr. 64 şi de
la nr. 15 la nr. 59
(bl. TN17,TN19, P5, P6, P7, KM5, IA2B, KA5,
P2 , KA1,6) ;
-Str. Mărăşti de la nr. 2 la nr. 58(bl. IM2)
-Str. Kiseleff de la nr. 48 la nr. 74 şi de la nr. 51 la nr. 65(bl. P3, KA4,KA5, KM5);
-Str. Veterani de la nr. 1 la nr. 47 şi de la nr. 2 la nr. 46(bl. IV2)
-Str. Veterani de la nr. 48 şi de la nr. 49
la terminare; -Str. Saligny de la nr. 100 şi de la nr. 37
la terminare (bl.1,2, A1,100 garsoniere); -Str. Topolniţii de la nr. 15 şi nr. 22 la
terminare (bl. B1, B20, G1)
-Bld. Tudor Vladimirescu de la nr. 175 la
-Str. Dr. Babeş de la nr. 66 la nr. 94 (1,2,7)
-Str. Dr.Babeş de la nr. 96 la terminare şi de la nr. 61 la nr. 159 (bl.3,5, TN6, A1, A2, C1, C2, D, MIM2, 1);
Str. Călăraşi de la nr. 33 la nr. 37 (bl. A3, A4, E1)
-Str. Alion de la nr. 72 şi nr. 65 la terminare (bl.2, VT2, VT3, VT4, G2, G1,1);
-Str. Gh. Ionescu Şişeşti (Cosminului) de la nr. 74 şi 69 la terminare (bl.2, 3,A3, E2);
-Str. Alion nr.36
-Str. Petre Sergescu (Celulozei) de la nr. 1 la nr. 9 şi de la nr. 2 la nr. 6 (bl.A1, B1, C1, C2, C3, G2, H, D)
-Ale. Cloşani în întregime (bl. E, I, F); -Bd. Mihai Viteazu 1A,1B,1C (bl. D01,
D02,D03);
-Bd. Nicolae Iorga (bl. D04) -Str. Aurora; -Str. Banoviţei;
13
1 la nr. 157 şi
1 la terminare
2 la nr. 20 şi de
Cloşani 6
SECŢIA DE VOTARE NR.61
Schela
Timişoarei
nr.164
SECŢIA DE VOTARE NR.62
Grădiniţa Schela Timişoarei nr.164
Grădiniţa
■Str. Iazului;
■Str. Padeş;
■Drumul Cerneţului(Cal);
-Str. Petre Sergescu (Celulozei) de la nr.
11 la nr. 21 şi de la nr. 8 la nr. 22 (bl.
A2;A3; B2; C4; C5, C6)
-Str. Renaşterii nr. 22 (bl. S8); -Cal. Timişoarei de la nr. 180 şi 159 la terminare (bl. Meva şi Severnav)
Str. Alunului;
Str. Arţarului;
Str. Victor Daimaca;
Str. Eroilor;
Str. Fraternităţii;
Str. Petru Groza;
Str. Izlazului;
■Str. Alexandru Odobescu;
■Str. Primăverii;
Str. Ion Păun Pincio;
Str. Pionierilor;
Cal. Timişoarei de la nr.
de la nr. 2 la nr. 178;
str. Renaşterii de la nr.
(bl. S5, S6) şi de la nr.
la nr. 24 la terminare);
Str. Aurel Vlaicu;
-Str. Tineretului;
-Str. Zambilelor;
-Str. Simo Donca;
-Str. Merilor;
-Str. Gheorghe Doja;
-Str. Izvorului;
-Str. Stânj enelului;
SECŢIA DE -Bld. Vârciorova;
VOTARE NR.63 -Str. Răscoala din 1907;
Şcoala nr.5 -Str. Vărănic;
Vârciorovei nr.5 -Str. 1 Mai;
-Fdt. Pinilor;
-Cal. Severinului;
-Cal. Dudaşului;
-Pţa. Şcolii;
-Str. Ada-Kaleh;
-Str. Bucegi;
14
SECŢIA DE VOTARE NR.64
Şcoala nr.13 Jidoştiţei nr.2
Str. Constantin Negruzzi;
Str. Făgăraş;
Str. Liliacului;
Str. Negoiu;
Str. Parîng;
Str. Perilor;
Str. Partizani;
Str. Rodnei;
Str. Salcîmilor;
Str. Teilor;
Str. Traistarului;
Str. Vişinilor;
Str. Vodiţa;
Str. Vrancea;
Str. Cloşca;
Str. Aeroportului;
Str. Schelei.
Fdt. Fragilor;
Fdt. Ferigilor;
Str. Bîrsei;
Str. Fagului;
Str. Godeanu;
Str. Jidoştiţei;
Str. Ponoare;
Str. Retezat;
Drm. Sfîntul Nicodim;
SECŢIA DE Gara C.F.R. VOTARE Bd.Dunării, nr.2 NR.65/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
SECŢIA DE Autogara
VOTARE Str.Topolniţii,nr.5
NR.66/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
SECŢIA DE Colegiul Universitar, -VOTARE Căminul Universitar Nr.l NR.67/S Str.I.C.Brătianu,Nr.7
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Municipiul Orşova
SECŢIA DE Şcoala cu clasele I-VIII,
VOTARE nr.2-Sud
NR.68 B-dul Porţile de Fier nr.64
Str.Banatului Str.Dealul Moşului Str.Dierna(case şi blocuri) Str.Minai Eminescu Str.Grăniceri Str.Graţca
Bld.Porţile de Fier Bl.66 Str.Traian Ale.Pamfil Şeicaru Bld.1 Decembrie 1918, (Bl.29-33 şi case nr.35-46)
SECŢIA DE
VOTARE
NR.69
Lic. Traian Lalescu
Bld.Porţile de Fier, nr.32
- Marinarilor nr. 1,2 şi 4
- Ale.Rozelor
- Str. Bradului 1,2 şi 3
SECŢIA DE VOTARE NR. 7 0
SECŢIA DE
VOTARE
NR.71
Lic. Traian Lalescu
Bld.Porţile de Fier, nr.32
Clubul Copiilor Str.Decebal, nr.7
Bld.1 Decembrie 1918, Bl.21,22,23,24,26,27 Bld.Porţile de Fier Bl.5,7,9,11,13 şi case 36-64
Str.Vasile Alecsandri
Str.Cloşca
Str.Crişan
Str.Decebal (blocuri şicase)
Str.Horia
Str.Licurici
SECŢIA DE
VOTARE
NR.72
Clubul Copiilor Str.Decebal, nr.7
Str.Grigore Alexandrescu
Str.Cazane
Str.George Coşbuc
Str.Dunării
Str.Eroilor (case)
Str.Ghioceilor
Str.Poiana Stelei
Str.Salcâmilor
Str.Teiului
Str.Ţurlui
Str.Vernigi
Str.Jupalnic
str. Calea Moldovei
16
SECŢIA DE
VOTARE
NR.73
Grup Şcolar Industrial de Marina Bld.1 Decembrie 1918, nr. 11 A
Bld.1 Decembrie 1918-
Bl. 7,8,9,10,12,13,14,15,16
Str.Bujorului
Ale.Castanilor(bl.1 şi2)
Str.Crizantemelor Bl.1,3,5
Str.Eroilor Bl.2,4,6,8
Bld.Porţile de Fier Bl.1
SECŢIA DE Şcoala Generală nr.l
VOTARE Nord
NR.74 Bld. 1 Decembrie 1918 nr. 2
Bld.1 Decembrie 1918 (Bl.1,3,4,5) Str.Crizantemelor(Bl.2,4,7
,9A,11,13,15,17,19) Bld.Porţile de Fier Nr.12 Str.Primăverii Bl.2,3,4
SECŢIA DE
VOTARE
NR.75
Grădiniţa Nr.3 Str.Ştefan cel Mare nr.16
- Str.Avram Iancu
- Str.Soldat Bărbuceanu
- Str.Cernei(case şi blocuri)
- Str.Liniştii
- Str.Mărăşeşti
- Str. Alexandru Vlahuţă
- Str.Privighetorii
- Str.Ştefan cel Mare (case
şi blocuri)
- Str.Viilor
- str. Porţile de Fier(case
de la nr.2 la nr.10C)
SECŢIA DE VOTARE NR.7 6
Şcoala Generală I-IV
Coramnic,
Str. Herculane, nr.l
Str.Coramnic
Str.Tufări
Str.Herculane
Str.V.Slătinicului Bl.C.F.R.
Str.Valea Cernei
SECŢIA DE
VOTARE
NR.77/S
Gara C.F.R. Str. Tufări,Nr.
- alegătorii care în ziua votării 17 se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Bala
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-IV Comăneşti NR.102
Sat Comăneşti Sat Brativoieşti - Sat Molani
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Crainici NR.103
- Sat Crainici
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-IV Sărdăneşti NR.104
Sat Sărdăneşti Sat Cîmpu Mare
23
SECŢIA DE Şcoala Generală I-IV
VOTARE Iupca
NR.105
- Sat Iupca
SECŢIA DE Şcoala Generală I-VIII
VOTARE Bala
NR.106
- Sat Bala
- Sat Cîrşu
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-IV Brateşul NR.107
- Sat Brateşul
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-IV Bala de Sus NR.108
- Sat Bala de Sus
SECŢIA DE Şcoala Generală I-IV
VOTARE Rudina
NR.109
- Sat Rudina
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-IV Vidimireşti NR.110
- Sat Vidimireşti
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Dîlma NR.111
- Sat Runcuşoru
- Sat Dîlma
SECŢIA DE Şcoala generală. VOTARE cu clasele I-VIII NR.112/S Sat Bala
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Balta
SECŢIA DE Căminul Cultural
VOTARE Balta
NR.113
- Sat Balta
- Sat Coada Cornetului
- Sat Sfodea
24
SECŢIA DE Şcoala Generală
VOTARE Prejna
NR.114
- Sat Prejna
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Costeşti NR.115
- Sat Costeşti
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Gornoviţa NR.116
- Sat Gornoviţa
SECŢIA DE Şcoala cu clasele. VOTARE I-IV Sat Balta NR.117/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Bălăcită
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Bălăcită NR.118
- Sat Bălăcită
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Gvardinita NR.119
- Sat Gvardeniţa
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-IV Dobra NR.12 0
- Sat Dobra
SECŢIA DE Grădiniţa de copii VOTARE ;;Cvardeniţa,, NR.121/S Sat Cvardeniţa
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
25
Comuna Bîcleş
SECŢIA DE Şcoala Generală
VOTARE Bîcleş
NR.122
- Sat Bîcleş
- Sat Seliştiuşa
- Sat Giura
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Podu-Grosului NR.123
- Sat Podu-Grosului
SECŢIA DE Şcoala Generală
VOTARE Petra
NR.124
- Sat Petra
SECŢIA DE Şcoala Generală
VOTARE Corzu
NR.125
- Sat Corzu
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Smadoviţa NR.12 6
- Sat Smadoviţa
SECŢIA DE Şcoala generală cu VOTARE clasele I-VIII NR.127/S Sat Bâcleş
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Bîlvăneşti
SECŢIA DE VOTARE NR.12 8
Primăria Bâlvăneşti
Sat Bîlvăneşti Sat Bîlvăneştii de Jos Sat Călineştii de Jos Sat Călineştii de Sus Sat Pîrlagele
SECŢIA DE
VOTARE
NR.129/S
Şcoala Generală cu clasele I-VIII Sat Bâlvăneşti
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
26
Comuna Braniştea
SECŢIA DE VOTARE NR.13 0
Şcoala Generală Braniştea
- Sat Braniştea
SECŢIA DE
VOTARE
NR.131
Şcoala Generală I-IV Goanţa
- Sat Goanţa
SECŢIA DE
VOTARE
NR.132/S
Grădiniţa de copii Sat Braniştea
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Breznita-Motru
SECŢIA DE
VOTARE
NR.133
Şcoala Generală Breznita-Motru
- Sat Brezniţa-Motru
- Sat Tălăpanu
- Sat Valea Teiului
SECŢIA DE
VOTARE
NR.134
Şcoala Generală Făuroaia
- Sat Făuroaia
- Sat Cosovăţ
- Sat Deleni
- Sat Plai
SECŢIA DE Şcoala Generală cu VOTARE clasele I-VIII NR.135/S Sat Breznita-Motru
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Breznita-Ocol
SECŢIA DE VOTARE NR.13 6
Şcoala Generală I-VIII Brezniţa-Ocol
- Sat Breznita-Ocol
27
SECŢIA DE
VOTARE
NR.137
Grădiniţa Magheru
- Sat Magheru
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-IV Jidostiţa NR.13 8
Sat Jidostiţa Sat Şuşiţa
SECŢIA DE Şcoala Generală cu clasele VOTARE I-VIII sat Brezniţa- Ocol NR.139/S
-alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Broşteni
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Broşteni NR.140
- Sat Broşteni
- Sat Căpăţîneşti
- Sat Meriş
SECŢIA DE Cămin cultural VOTARE Lupşa de jos NR.141
- Sat Lupşa de Jos
- Sat Luncşoara
- Sat Lupşa de Sus
SECŢIA DE Grădiniţa de copii VOTARE Sat Broşteni NR.142/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Burila Mare
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Burila Mare NR.143
- Sat Burila Mare
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Crivina NR.144
- Sat Crivina
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Ţigănaşi NR.145
- Sat Ţigănaşi
28
SECŢIA DE
VOTARE
NR.146
Şcoala Generală Vrancea
- Sat Vrancea
SECŢIA DE
VOTARE
NR.147
Şcoala Generală Izvoru-Frumos
- Sat Izvoru Frumos
SECŢIA DE
VOTARE
NR.148/S
Şcoala Generală cu clasele I-VIII Sat Burila Mare
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Butoieşti
SECŢIA DE
VOTARE
NR.149
Primăria Butoieşti
Sat Butoieşti Sat Jugastru Sat Răduţeşti Sat Argineşti
SECŢIA DE
VOTARE
NR.150
Şcoala Generală I-IV Gura Motrului
- Sat Gura Motrului
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-IV Buiceşti NR.151
Sat Buiceşti Sat Pluta
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-IV Ţînţaru NR.152
- Sat Ţînţaru
SECŢIA DE Şcoala Generală cu
VOTARE clasele I-VIII,sat Butoieşti
NR.153/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Căzăneşti
SECŢIA DE VOTARE
Şcoala Generală I-IV Căzăneşti
- Sat Căzăneşti
- Sat Gîrbovătul de Sus
29
NR.154
SECŢIA DE
VOTARE
NR.155
Şcoala Generală I-VIII Severineşti
Sat Ilovu
Sat Jignita
Sat Suharu
Sat Valea Coşuştei
Sat Ercea
Sat Govodarva
Sat Poiana
Sat Păltinişu
Sat Roşia
Sat Severineşti
SECŢIA DE
VOTARE
NR.156/S
Căminul Cultural Sat Căzăneşti
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Cireşu
SECŢIA DE
VOTARE
NR.157
SECŢIA DE
VOTARE
NR.158/S
Căminul Cultural Cireşu
Căminul Cultural Sat Cireşu
- Sat Cireşu
- Sat Bunoaica
- Sat Jupîneşti
- Sat Negruşa
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Corcova
SECŢIA DE Căminul Cultural
VOTARE Corcova
NR.159
Sat Corcova
Sat Girbovăţu de Jos
SECŢIA DE Şcoala Generală
VOTARE Imoasa
NR.160
- Sat Imoasa
SECŢIA DE Şcoala Generală
VOTARE Cordun
NR.161
Sat Cordun Sat Pîrvuleşti
30
SECŢIA DE
VOTARE
NR.162
Şcoala Generală Sat Stejaru
- Sat Stejaru
SECŢIA DE
VOTARE
NR.163
Şcoala Generală Jirov
- Sat Jirov
SECŢIA DE
VOTARE
NR.164
Şcoala Generală Mărul Roşu
Sat Măru Roşu Sat Croica Sat Puşcaşu
SECŢIA DE
VOTARE
NR.165
SECŢIA DE
VOTARE
NR.166/S
Şcoala Generală Cernaia
Şcoala cu clasele. I-VIII Sat Corcova
- Sat Cernaia
- Sat Breţa
- sat Vlădăşeşti
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Corlătel
SECŢIA DE Şcoala Generală I-VIII
VOTARE Corlăţel
NR.167
- Sat Corlătel
SECŢIA DE Şcoala Generală I-IV VOTARE Valea Anilor NR.168
- Sat Valea Anilor
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Sat Corlăţel NR.169/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Cujmir
SECŢIA DE Căminul Cultural
- Sat Cujmir
31
VOTARE NR.17 0
Cujmir
(A-L)
SECŢIA DE Bibl.Comunală VOTARE Cujmir NR.171
- Sat Cujmir (M-Z)
SECŢIA DE Şcoala Generală
VOTARE Aurora
NR.172
- Sat Aurora
SECŢIA DE Grădiniţa VOTARE Cujmiru Mic NR.173
- Sat Cujmiru Mic
SECŢIA DE Liceul Teoretic VOTARE Sat Cujmir NR.174/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Devesel
SECŢIA DE Căminul Cultural
VOTARE Devesel
NR.175
- Sat Devesel
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Batoţi NR.17 6
Sat Batoţi
Sat Dunărea Mică
Sat Tismana
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Bistreţu NR.177
- Sat Bistreţu
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Scăpau NR.17 8
- Sat Scăpau
SECŢIA DE Şcoala cu clasele. VOTARE I-VIII Sat Devesel
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate
32
NR.179/S
decât cea de domiciliu
Comuna Dîrvari
SECŢIA DE
VOTARE
NR.180
Căminul Cultural Nou Dîrvari
- Sat Dîrvari
SECŢIA DE
VOTARE
NR.181
Căminul Cultural Vechi Gemeni
- Sat Gemeni
SECŢIA DE
VOTARE
NR.182/S
Şcoala cu clasele. I-VIII Sat Dârvari
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Dubova
SECŢIA DE Primăria VOTARE Dubova NR.183
- Sat Dubova de la nr.1 la nr.205
SECŢIA DE Fosta Primărie VOTARE Eibenthal NR.184
- Sat Eibenthal de la nr.1 la nr. 150
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Baia Nouă NR.185
- Sat Baia Nouă (de la nr.1 la nr.20 si cele 3 colonii muncitoreşti)
SECŢIA DE
VOTARE
NR.186/S
Şcoala cu clasele. I-IV Sat Dubova
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Dumbrava
SECŢIA DE
VOTARE
NR.187
Căminul Cultural Dumbrava de Jos
Sat Dumbrava de Jos Sat Dumbrava de Mijloc Sat Dumbrava de Sus
33
Sat Golineasa Sat Higiu
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Albuleşti NR.188
- Sat Albuleşti
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Rocşoreni NR.189
Sat Rocşoreni Sat Varodia
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Vlădica NR.190
Sat Vlădica - Sat Brîgleasa
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Valea Marcului NR.191
- Sat Valea Marcului
SECŢIA DE Şcoala cu clasele. VOTARE I-IV Sat Dumbrava de Jos NR.192/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Eşelniţa
SECŢIA DE Grădiniţa
VOTARE Eşelniţa
NR.193
SECŢIA DE Grădiniţa
VOTARE Eşelniţa
NR.194
- Sat Eşelniţa (A-I]
- Sat Eşelniţa (J-Z]
SECŢIA DE Grădiniţa de copii. VOTARE „Arlechino" Eşelniţa NR.195/S Str. Teilor, nr.530
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Floreşti
SECŢIA DE Şcoala Generală I-VIII
- Sat Floreşti
34
Floreşti
VOTARE NR.196
SECŢIA DE Şcoala Generală I-VIII
VOTARE Zegujani
Nr.197
SECŢIA DE Şcoala cu clasele VOTARE I-VIII Sat Zegujani NR.198/S
- Sat Copacioasa
- Sat Gîrdoaia
- Sat Livezi
- Sat Moşneni
- Sat Zegujani
- Sat Peşteana
- Sat Peştenuţa
- Sat Stroeşti
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Gîrla Mare
SECŢIA DE
VOTARE
NR.199
Căminul Cultural Gîrla Mare
- Sat Gîrla Mare (A-M)
SECŢIA DE
VOTARE
NR.200
Căminul Cultural Gîrla-Mare
- Sat Gîrla Mare (N-Z)
SECŢIA DE
VOTARE
NR.201/S
Şcoala cu clasele I-VIII, Sat Gârla Mare
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Godeanu
SECŢIA DE VOTARE NR.2 02
SECŢIA DE
VOTARE
NR.203/S
Primăria Godeanu
Căminul Cultural Sat Godeanu
- Sat Godeanu
- Sat Marga
- Sat Păuneşti
- Sat Şiroca
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Gogoşu
SECŢIA DE Şcoala Generală I-VIII VOTARE Gogoşu
- Sat Gogoşu
35
NR.2 04
SECŢIA DE Şcoala Generală I-VIII
VOTARE Balta Verde
Nr.205
- Sat Balta Verde
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Burila Mică NR.206
- Sat Burila Mică
SECŢIA DE Şcoala Generală I-IV VOTARE Ostrovu Mare NR.2 07
- Sat Ostrovu Mare
SECŢIA DE Grădiniţa VOTARE P . F.I I NR.208
- colonie P.F.II
SECŢIA DE Grădiniţa de Copii VOTARE Sat Gogoşu NR.209/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Greci
SECŢIA DE Căminul Cultural
VOTARE Greci
NR.210
- Sat Greci
- Sat Blidaru
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Bîltanele NR.211
- Sat Bîltanele
- Sat Vişina
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Salătruc NR.212
- Sat Sălătruc
- Sat Valea Petrii
SECŢIA DE Grădiniţa sat Greci
VOTARE
NR.213/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
36
Comuna Grozeşti
SECŢIA DE Primăria VOTARE Grozeşti NR.214
- Sat Grozeşti
SECŢIA DE Şcoala Generală I-IV
VOTARE Cîrceni
NR.215
- Sat Cîrceni
SECŢIA DE Şcoala Generală I-IV
VOTARE Şuşiţa
NR.216
- Sat Şuşiţa
- Sat Păsărani
SECŢIA DE Şcoala cu clasele VOTARE I-VIII, Sat Grozeşti NR.217/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Gruia
SECŢIA DE Şcoala Generală I-VIII
VOTARE Gruia
NR.218
- Sat Gruia casele de la nr.164 la nr.587
SECŢIA DE Stadion Comunal (Sală şedinţe) - Sat Gruia casele de la
VOTARE Gruia nr.1 la nr.163 şi de la
NR.219 nr.588 la nr.648
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Izvoarele NR.22 0
- Sat Izvoarele
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Poiana Gruii NR.221
- Sat Poiana Gruii
SECŢIA DE Cămin Cultural,
alegătorii care în ziua votării
37
VOTARE NR.222/S
sat Gruia
se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Hinova
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Hinova NR.223
Sat Hinova Sat Cîrjei
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Bistriţa NR.224
- Sat Bistriţa
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-IV Ostrovu Corbului NR.225
- Sat Ostrovu Corbului
SECŢIA DE Şcoala cu clasele. VOTARE I-VIII, Sat Hinova NR.226/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Husnicioara
SECŢIA DE
VOTARE
NR.227
Căminul Cultural Husnicioara
Sat Husnicioara Sat Celnata Sat Dumbrăviţa Sat Marmanu Sat Oprăneşti Sat Priboieşti Sat Selişteni
SECŢIA DE VOTARE NR.22 8
Căminul Cultural Peri
- Sat Peri
- Sat Borogea
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Bădiţeşti NR.22 9
- Sat Bădiţeşti
- Sat Aluniş
SECŢIA DE Şcoala cu clasele
alegătorii care în ziua votării
38
VOTARE NR.230/S
I-VIII, Sat Husnicioara
se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Ilovăţ
SECŢIA DE
VOTARE
NR.231
Cabinet medical uman Ilovăţ
Sat Ilovăţ Sat Budăneşti Sat Cracu Lung Sat Dîlbociţa Sat Firizu Sat Racova
SECŢIA DE
VOTARE
NR.232/S
Căminul Cultural Sat Ilovăţ
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Iloviţa
SECŢIA DE
VOTARE
NR.233
Grădiniţa de copii Ilovita
- Sat Iloviţa
SECŢIA DE
VOTARE
NR.234
Şcoala Generală Bahna
- Sat Bahna
- Sat Moiseşti
SECŢIA DE Clădirea fostului VOTARE dispensar Sat Iloviţa NR.235/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Isverna
SECŢIA DE VOTARE NR.23 6
Şcoala Generală Isverna
Sat Isverna Sat Drăgheşti Sat Giurgiani Sat Seliştea Sat Turtaba
SECŢIA DE Şcoala Generală
- Sat Nadanova
39
VOTARE NR.237
Nadanova
- Sat Cerna-Vârf
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Buşeşti NR.23 8
- Sat Buşeşti
SECŢIA DE
VOTARE
NR.239/S
Şcoala Generală cu clasele I-IV Sat Isverna
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Izvoru Bîrzii
SECŢIA DE
VOTARE
NR.240
Căminul Cultural Izvoru Bîrzii
- Sat Izvoru Bîrzii
- Sat Răscoleşti
- Sat Schinteieşti
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-IV Baloteşti NR.241
Sat Baloteşti Sat Schitul Topolniţei de jos
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Halînga NR.242
Sat Halînga Sat Puţinei
SECŢIA DE
VOTARE
NR.243
Magazin sătesc Schitul Topolniţei de Sus
Sat Schitul Topolniţei de Sus
SECŢIA DE Şcoala cu clasele. VOTARE I-VIII Sat Izvorul Bîrzii NR.244/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Jiana
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Jiana NR.245
- Sat Jiana
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-IV Jiana Mare
- Sat Jiana Mare
40
NR.246
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Jiana Veche NR.247
- Sat Jiana Veche
SECŢIA DE Căminul Cultural
VOTARE Dănceu
NR.248
- Sat Dănceu
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Cioroboreni NR.249
- Sat Cioroboreni
SECŢIA DE Căminul Cultural
VOTARE Sat Jiana
NR.250/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Livezile
SECŢIA DE
VOTARE
NR.251
Şcoală Generală I-VIII Livezile
- Sat Livezile
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Izvoru Aneştilor NR.252
Sat Izvoru Aneştilor
Sat Petriş
sat Ştefan Odobleja
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Izvorălu de Jos NR.253
- Sat Izvorălu de Jos
SECŢIA DE Şcoala Generală cu clasele VOTARE I-VIII Sat Livezile NR.254/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
41
Comuna Malovăt
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Malovăţ NR.255
Sat Malovăţ Sat Negreşti
SECŢIA DE Şcoala Generală I-IV
VOTARE 23 August
NR.256
Sat 23 August Sat Colibaşi Sat Lazu
SECŢIA DE Căminul Cultural
VOTARE Bobaiţa
NR.257
Sat Bobaiţa Sat Bîrda
SECŢIA DE Şcoala Generală cu clasele VOTARE I-VIII Sat Malovăţ NR.258/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Obîrşia de Cîmp
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Obîrşia de Cîmp NR.259
- Sat Obîrşia de Cîmp
SECŢIA DE Căminul Cultural
VOTARE Izimşa
NR.260
- Sat Izimşa
SECŢIA DE
VOTARE
NR.261/S
Căminul Cultural Sat Obârşia de Câmp
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Obîrşia-Cloşani
SECŢIA DE VOTARE
Şcoala Generală I-VIII Obîrşia Cloşani
- Sat Obîrşia-Cloşani
- Sat Godeanu
42
NR.2 62
SECŢIA DE Şcoala Generală cu clasele - alegătorii care în ziua votării
VOTARE I-VIII,Sat Obârşia Cloşani se află într-o altă localitate
NR.263/S decât cea de domiciliu
Comuna Oprişor
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Oprişor NR.2 64
Sat Oprişor (A-L)
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Oprişor NR.2 65
Sat Oprişor (M-Z)
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Prisaceaua NR.266
- Sat Prisaceaua
SECŢIA DE Şcoala Generală nr.1, VOTARE corp 1, Sat Oprişor NR.267/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Padina
SECŢIA DE Cămin Cultural VOTARE Padina Mare NR.268
- Sat Padina Mare
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Padina Mică NR.269
- Sat Padina Mică
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Olteanca NR.27 0
- Sat Olteanca
43
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Iablaniţa NR.271
- Sat Iablaniţa
SECŢIA DE
VOTARE
NR.272
Cămin Cultural Slaşoma
- Sat Slaşoma
SECŢIA DE
VOTARE
NR.273
Şcoala Generală Biban
- Sat Biban
SECŢIA DE Şcoala Generală cu clasele VOTARE I-IV, Sat Slaşoma NR.274/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Pătulele
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Pătulele NR.275
- Sat Pătulele case de la nr.364-1216
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Pătulele NR.27 6
- Sat Pătulele case de la nr.1-363 case de la nr.1217-1654
SECŢIA DE Grădiniţa nr.3 VOTARE Rudărie NR.277
- Sat Pătulele case de la nr.1655-1760
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Viaşu NR.27 8
- Sat Viaşu
SECŢIA DE
VOTARE
NR.279/S
Centrul social de zi, Sat Pătulele
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Podeni
SECŢIA DE
VOTARE
NR.280
Căminul Cultural Podeni
- Sat Podeni
- Sat Malarişca
44
SECŢIA DE
VOTARE
NR.281
SECŢIA DE
VOTARE
NR.282/S
Cămin Cultural Gornenti
Căminul Cultrural Sat Podeni
- Sat Gornenti
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Ponoarele
SECŢIA DE VOTARE NR.2 83
Cămin Cultural Ponoarele
Sat Ponoarele Sat Băluţa Sat Ceptureni Sat Cracu Muntelui Sat Delureni
SECŢIA DE VOTARE NR.2 84
SECŢIA DE VOTARE NR.2 85
Căminul Cultural Gheorgheşti
Şcoala Generală I-IV Gărdăneasa
Sat Gheorgheşti Sat Buicani Sat Proiteşti Sat Valea Ursului Sat Şipot
Sat Gărdăneasa Sat Brînzeni Sat Răiculeşti Sat Ludu
SECŢIA DE
VOTARE
NR.286
Cămin Cultural Bîrîiac
- Sat Bîrîiac
SECŢIA DE Sediul vechi al VOTARE Primăriei Ponoarele NR.287/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Poroina Mare
SECŢIA DE
VOTARE
NR.288
Căminul Cultural Poroina Mare
- Sat Poroina Mare
- Sat Şipotu
45
SECŢIA DE Şcoala Generală I-IV
VOTARE Stigniţa
NR.289
SECŢIA DE Şcoala Generală
VOTARE Fîntînile Negre
NR.290
- Sat Stigniţa
- Sat Fîntînile Negre
SECŢIA DE
VOTARE
NR.291/S
Şcoala Generală cu clasele. - alegătorii care în ziua votării I-IV Sat Poroina Mare se află într-o altă localitate
decât cea de domiciliu
Comuna Pristol
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Pristol NR.2 92
- Sat Pristol
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Cozia NR.2 93
- Sat Cozia
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Sat Pristol NR.294/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Prunişor
SECŢIA DE VOTARE NR.2 95
Şcoala Generală Prunişor
- Sat Prunişor
SECŢIA DE
VOTARE
NR.296
Căminul Cultural Fîntîna Domnească
Sat Fîntîna Domnească
Sat Arvăteşti
Sat Bîltanele
Sat Dragoteşti
Sat Igiroasa
Sat Mijarca
SECŢIA DE VOTARE
Şcoala Generală Cerveniţa
Sat Cerveniţa Sat Lumnic
46
NR.2 97
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Ghelmegioaia NR.298
Sat Ghelmegioaia Sat Gutu Sat Gîrniţa
- Sat Prunaru
SECŢIA DE Şcoala Generală
VOTARE Zegaia
NR.299
Sat Zegaia Sat Balota
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Sat Prunişor NR.300/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Punghina
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Punghina NR.301
Sat Punghina Sat Măgurele
SECŢIA DE Grădiniţa VOTARE Recea NR.3 02
- Sat Recea
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Cearîng NR.3 03
- Sat Cearîng
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Drincea NR.3 04
- Sat Drincea
SECŢIA DE Căminul Cultural VOTARE Sat Punghina NR.305/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Rogova
47
SECŢIA DE
VOTARE
NR.306
Şcoala Generală I-VIII Rogova
- Sat Rogova
- Sat Poroiniţa
SECŢIA DE
VOTARE
NR.307/S
Şcoala Generală cu clasele I-VIII Rogova, Sat Rogova
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Salcia
SECŢIA DE
VOTARE
NR.308
Şcoala Generală I-VIII Salcia
- Sat Salcia (A-L)
SECŢIA DE
VOTARE
NR.309
Şcoala Generală I-IV Salcia
- Sat Salcia (M-Z)
SECŢIA DE Şcoala Generală cu clasele VOTARE I-IV, Sat Salcia NR.310/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Stîngăceaua
SECŢIA DE
VOTARE
NR.311
Cămin Cultural Stîngăceaua
Sat Stîngăceaua Sat Cerînganul Sat Faţa Motrului Sat Poşta Veche Sat Bîrlogeni
SECŢIA DE
VOTARE
NR.312
Şcoala Generală Satu Mare
Sat Satu Mare Sat Breznicioara Sat Tîrşa
SECŢIA DE
VOTARE
NR.313/S
Şcoala Generală cu clasele -I-VIII, Sat Stângăceaua
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Svinita
48
SECŢIA DE Primăria VOTARE Sviniţa NR.314
- Sat Sviniţa
SECŢIA DE Biblioteca comunală VOTARE Sviniţa, str.2,Nr.24 NR.315/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Simian
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Simian NR.316
- Sat Simian (A-H)
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Simian NR.317
Sat Simian (I-Z)
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Cerneţi NR.318
Sat Cerneţi (A-I)
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Cerneţi NR.319
- Sat Cerneţi (J-Z)
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Dudaşu NR.32 0
- Sat Dudaşu
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Poroina NR.321
- Sat Poroina
- Sat Dedovita Veche
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Dedovita Nouă NR.322
- Sat Dedovita Nouă
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Valea Copcii
- Sat Valea Copcii
49
NR.323
SECŢIA DE
VOTARE
NR.324
Clădire Consumcoop Ergheviţa
- Sat Ergheviţa
SECŢIA DE Liceul „Tudor Vadimirescu" VOTARE Simian, Str. Gării nr.2 NR.325/S
- alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Şişeşti
SECŢIA DE VOTARE NR.32 6
Căminul Cultural Şişeşti
Sat Şişeşti
Sat Ciovîrnăşani
SECŢIA DE
VOTARE
NR.327
Şcoala Generală I-IV Cocorova
- Sat Cocorova
- Sat Crăgueşti
SECŢIA DE VOTARE NR.32 8
Cămin Cultural Noapteşa
- Sat Noapteşa
- Sat Cărămidaru
SECŢIA DE
VOTARE
NR.329/S
Liceul „Gheorghe Ionescu Sat Şişeşti"
- alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Şovarna
SECŢIA DE Primăria VOTARE Şovarna NR.33 0
- Sat Şovarna
- Sat Ohaba
- Sat Studina
SECŢIA DE
VOTARE
NR.331/S
Căminul Cultural Sat Şovarna
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Tîmna
50
SECŢIA DE Primăria VOTARE Tîmna NR.332
Sat Faţa Cremenii Sat Valea Ursului
SECŢIA DE Şcoala Generală
VOTARE Tîmna
NR.333
Sat Tîmna Sat Boceni Sat Pavăţ
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Izvorălu NR.334
Sat Izvorălu Sat Mânu
SECŢIA DE
VOTARE
NR.335
Şcoala Generală Plopi
Sat Plopi
Sat Adunaţii Teiului
Sat Colareţ
SECŢIA DE VOTARE NR.33 6
Şcoala Generala Cremenea
- Sat Cremenea
SECŢIA DE
VOTARE
NR.337/S
Şcoala Generală cu clasele I-VIII, Sat Valea Ursului
- alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Vînători
SECŢIA DE VOTARE NR.33 8
Scoală generală I- VIII Vînători
- Sat Vînători
SECŢIA DE VOTARE NR.33 9
Şcoala Generală I-IV Roşiori
- Sat Roşiori
SECŢIA DE Şcoala Generală cu clasele VOTARE I-VIII, Sat Vînători NR.340/S
- alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Vînjuleţ
SECŢIA DE Căminul Cultural
- Sat Vînjuleţ
51
VOTARE NR.341
Vînjuleţ
- Sat Hotărani
SECŢIA DE
VOTARE
NR.342/S
Căminul Cultural Sat Vînjuleţ
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Vlădaia
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Vlădaia NR.343
- Sat Vlădaia
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Almăjel NR.344
- Sat Almăjel
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Scorila NR.345
- Sat Scorila
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Ştircovita NR.346
- Sat Ştircovita
SECŢIA DE Şcoala Generală cu clasele. VOTARE I-VIII „Preda Buzescu" NR.347/S Sat Vlădaia
legătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Comuna Voloiac
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-VIII Voloiac NR.348
- Sat Voloiac
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE I-IV Cotoroaia NR.349
Sat Cotoroaia Sat Sperleşti Sat Ţiţirigi
52
SECŢIA DE Şcoala Generală - Sat Lac
VOTARE I-IV Lac
NR.350
SECŢIA DE Şcoala Generală - Sat Valea Bună
VOTARE I-IV Valea Bună
NR.351
SECŢIA DE Şcoala Generală - Sat Ruptura
VOTARE I-IV Ruptura - Sat Voloicel
NR.352
SECŢIA DE Şcoala Generală cu clasele - alegătorii care în ziua votării
VOTARE I-VIII, Sat Voloiac se află într-o altă localitate
NR.353/S decât cea de domiciliu
Comuna Vrata
SECŢIA DE Căminul Cultural - Sat Vrata
VOTARE Sat Vrata
NR.354
SECŢIA DE Căminul Cultural - alegătorii care în ziua votării
VOTARE Sat Vrata se află într-o altă localitate
NR.355/S decât cea de domiciliu
Oraşul Baia de Aramă
SECŢIA VOTARE NR.7 8
DE Şcoala Generală Baia de Aramă
Str. Victoriei
Str.Dochiciu
Str.Minelor
Str.Republicii
Str. Milco Băieşu
str. sbl.Ioan Suflea
str.Alexandru Ioan Cuza
str.Bibescu
str. preot Ştefan Ion
aleea Decebal
Sat Brebina
SECŢIA DE VOTARE NR.7 9
Şcoala Generală Titerleşti
- Sat Titerleşti
- Sat Bratilov
SECŢIA DE
VOTARE
NR.80
Brincoveanu
Grup Şcolar C.Brincoveanu Str.Tudor Vladimirescu
Str.Brebina Str.Tarniţa
Str.Tudor Vladimirescu Str. Pr.Ioan Predescu Str. Iulian Predescu str.lt.col.Hergot str.Constantin
str.Basarabi str.Pandurului aleea sold.Mantoc
aleea Padeş Sat Dealu Mare Sat Pistriţa
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Negoieşti NR.81
- Sat Negoieşti
SECŢIA DE Şcoala Generală VOTARE Mărăşeşti NR.82
- Sat Mărăşeşti
- Sat Stăneşti
SECŢIA DE Şcoala Generală cu clasele VOTARE I-IV Sat Titerleşti NR.83/S
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Oraşul Strehaia
SECŢIA DE Grup Şcolar Industrial VOTARE M.Basarab- Strehaia NR.84 Str.Republicii, nr.235
Str.1 Mai
Str.Abatorului
Str.Cerna
Str.Câmpul Motrului
Str.Decebal
Str.Eternităţii
Str.Fabricii
Str.Gării
Str.Horia
Str.Jiului
Str.Lotrului
Str. Matei Basarab
Str.Măceşului
Str.Mărăşeşti
Str.Mărăşti
Str.Morii
Str.Negru Vodă
Str.Oituz
Str.Republicii nr.pare
152- 290
Str.Republicii nr.impare
183-301 Str.Rovine Str.Salcâmului Str.Şiret Str.Smîrdan Str.Ştefan cel Mare Str.Vasile Alecsandri Str.Vlad Ţepes
SECŢIA DE
VOTARE
NR.85
SECŢIA DE
VOTARE
NR.86
Grădiniţa 2
Str.Eroilor, nr.20
Şcoala Generală Strehaia Republicii, nr.126
- Str. Alexandru Ioan Cuza
- Str. Cîmpului
- Str.Eroilor
- Str.Fundătura
- Str.Independenţei
- Str.Motrului
- Str.Mureş
- Str.Mihail Sadoveanu
- Str.Strada Nouă
- Str.Eufrosin Poteca(23
August)
- Str.Constantin Brîncoveanu
- Str.Cotoroaia
19
Str.Dunării
Str.Minai Eminescu
Str.Gen Grigorescu
Str.Izvorului
Str.Minai Viteazu(Hălţii)
Str.Panduri
Str.Pătraşcu cel Bun
(Partizanii Păcii)
Str.Republicii nr. impare
165-181
Str.Republicii nr. pare
130-150
Str.Stadionului
Str.Slt.Stroescu
Str.Teilor
Str.Trandafirilor
Str.Unirii
Str.Voloiacului
SECŢIA DE
VOTARE
NR.87
Grădiniţa de Vest Strehaia Str.Republicii, nr.88
Str.C.R.Motru(6 Martie)
Str. Nicolae Bălcescu
Str.Dealului
Str.Gheorghe Doja
Str.Fagului
Str.Huşnitei
Str.Oltului
Str.Piersicului
Str.Republicii nr.impare
1 - 153
Str.Republicii nr.pare
2 - 128
Str.Tudor Vladimirescu Str.Alexandru Vlahută
SECŢIA DE
VOTARE
NR.88
Şcoala Generală Ciochiuţa Cal.Severinului, nr.121
Str. Simion Bărnutiu
Str.Bisericii(7 noiembrie)
Str.Calea SeverinuluiLotar
Rădăceanu
Str.Parângului
Str.Lacului
Str.Cpt. Mihuţescu
Str.Şiretului
Str.Viforului
20
SECŢIA DE
VOTARE
NR.89
Şcoala Generală Slătinic Str.Traian, nr.51
Str.Albinei Str.Fântânii Str.Mierlei Str.Plopilor Str.Viilor Str.Traian Str.Viorelele str.Aurelian Str.Pîrîului
SECŢIA DE
VOTARE
NR.90
Şcoala Generala Lunca Banului Cal.Craiovei, nr.12
Cal.Craiovei
Str.C.D.Dobrogeanu Gherea
Str.Fraţii Buzeşti
Str. Mihail Kogălniceanu
Str.prof.Ion Pentes
(Mărgăritului) Str.Primăverii
SECŢIA DE
VOTARE
NR.91
Şcoala Generală Comanda Str.Grădinilor nr.45
Str.G-ral Broşteanu Str.Cerbului Str.Grădinilor Str.Izvoarelor Str.Mercur Fundătura Mircea Str.Poienilor Str.Rozelor Str.Şcolii Str.Toamnei Str.Zorilor str.Vasile Lupu Sat Menţii din Faţă Sat Motruleni
SECŢIA DE
VOTARE
NR.92
Şcoala Generală Hurduceşti str. Libertăţii nr.75
- str.Libertăţii-sat Hurduceşti
SECŢIA DE
VOTARE
NR.93
Şcoala Generală Stănceşti
- Sat Stănceşti
21
SECŢIA DE Şcoala Generală cu VOTARE clasele I-VIII Strehaia NR.94/S Str.Republicii;Nr.l26
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Oraşul Vînju Mare
SECŢIA DE
VOTARE
NR.95
Liceul Teoretic Vînju Mare str. Rahovei nr.2
Str.Nicolae Bălcescu
Str.Blahniţei
Str.Crizantemelor
Ale.Dorobanţi
Str.Florilor
Str.Frasinului
Ale.Garofiţelor
Str.dr.Victor Gomoiu
Str.Izvorului
Str.Lalelelor
Ale.Lămâiţelor
Str.Liliacului
Str.Mărăşeşti
Str.Mărăşti
Ale.Mărgăritarului
Str.Merilor
Str.Oituz
Str.Plopilor
Str.Calea Rahovei
Str.Rozelor
Str.Saleîmilor
Str.Stînjenilor
Ale.Teilor
Ale.Trandafirilor
Str.Viilor
Str.Zambilelor
Str.Zăvoiului
Str.Zorilor
str.Belşugului
SECŢIA DE Şcoala Generală I-VIII Vînju Mare
VOTARE Str.Libertăţii, nr.23
NR.96
Str.Bujorului Str.Cîmpului Str.A.I.Cuza Ale.Gladiolelor Str.Independenţei Str.Libertăţii Str.Măceşului Str.Melodiei Str.Republicii
22
Cal.Severinului
Str.Târgului
Str.Unirii
Str.Tudor Vladimirescu
SECŢIA DE Şcoala Generală I-IV VOTARE Nicolae Bălcescu NR.97
- Sat Nicolae Bălcescu
SECŢIA DE Şcoala Generală I-IV
VOTARE Bucura
NR.98
- Sat Bucura
SECŢIA DE Şcoala Generală I-IV
VOTARE Oreviţa Mare
NR.99
- Sat Oreviţa Mare
SECŢIA DE Şcoala Generală I-IV
VOTARE Traian
NR.100
- Sat Traian
SECŢIA DE
VOTARE
NR.101/S
Lieul ,, Doctor -Victor Gomoiu,, Str. Rahovei,Nr.2
alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu
Servicii
Agentia Loto 25-017
Baia de Arama, T. Vladimirescu , bl. 12
Agentia Loto 25-014
Localitatea Cujmir, str. Principala
Agentia Loto 25-001
B-dul Revolutiei 21-23, Tr. Severin, bl. B1
Agentia Loto 25-003
Str. Brancoveanu, nr.233, bl. TS3, Dr. Tr. Severin
Agentia Loto 25-004
B-dul Revolutiei 1, b. B1, Dr. Tr. Severin
Agentia Loto 25-005
Smardan 26, Tr. Severin, bl. S4E
Agentia Loto 25-006
Calea Timisoarei 161, Dr. T. Severin
Agentia Loto 25-009
B-dul T. Vladimirescu, Tr. Severin
Agentia Loto 25-010
B-dul Tudor Vladimirescu nr.229, bl.5, parter, Dr. Tr severin
Agentia Loto 25-016
Tr. Severin, Traian 97
Agentia Loto 25-018
Spl. Mihai Viteazu, Tr. Severin
Agentia Loto 25-019
str. Kogalniceanu, bl. S3, Dr. T. Severin
Agentia Loto 25-083
Dr.Tr.Severin-str.Independentei nr.49,bl.KM1
Agentia Loto 25-091
Dr.Tr.Severin-str.M. Viteazu nr.30,bl.B4, sc.3,ap.1
Agentia loto 25-011
Orsova, Centru Civic nr. 15
Agentia Loto 25-082
Orsova, str. Primaverii, nr.2, sc. B
Agentia Loto 25-013
Strehaia, str. Unirii nr. 3, bl. A1, parter
Agentia Loto 25-015
Vanju Mare, str. Rahovei nr.1
BANCA COMERCIALA ROMANA - AGENTIA BAIA DE ARAMA
ADRESA: Strada Republicii nr. 25
TEL: 0262 381216
BANCA COMERCIALA ROMANA - SUCURSALA ORSOVA
ADRESA: Strada Portile De Fier nr. 3A
TEL: 0252 361344
BRD - SUCURSALA ORSOVA
ADRESA: Strada Portile De Fier nr. 8
TEL: 0252 362134
BRD - SUCURSALA STREHAIA
ADRESA: Strada Unirii nr. 3
TEL: 0252 371191
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE BAIA DE ARAMA
ADRESA: Str. Republicii, Nr. 35
TEL:
Adresa: Str. Republicii, Nr. 35
FAX: +4 0252/381236
ECR SERVICE SRL
ADRESA: Str. Saidac, Dr., Nr. 66
TEL: +4 0252/341314
FAX: +4 0252/341314
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE ORSOVA
ADRESA: Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 20
TEL:
Adresa: Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 20
FAX: +4 0252/361500
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE STREHAIA
ADRESA: Str. Eroilor, Nr. 5
TEL:
Adresa: Str. Eroilor, Nr. 5
FAX: +4 0252/370667
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE VANJU MARE
ADRESA: Str. Rahovei, Nr. 3
TEL:
Adresa: Str. Rahovei, Nr. 3
FAX: +4 0252/350697
Gara C.F.R. Drobeta-Turnu Severin
ADRESA: Strada Dunarii nr. 2
TEL: 0252 311244
Sontec S.R.L.
ADRESA: Calea Timisoarei nr. 220
TEL: 0252 331782
Transport Local SA
ADRESA: Strada Traian nr. 230A
TEL: 0252 316126
Transport Public urban Drobeta SA
ADRESA: Strada Topolnitei nr. 5
TEL: 0252 315599
U.A.P.T.S. Severin
ADRESA: Calea Timisoarei nr. 185
TEL: 0723152951
Rotras SA Sucursala Orsova
ADRESA: Strada Valea Cernei nr. 1
TEL: 0252 361182
Transport Auto S.R.L.
ADRESA: Strada Valea Cernei nr. 1
TEL: 0252 361185
Sănătate
CABINET DENTAR ALMAX DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: B-dul Tudor Vladimirescu 100-108, bl.TS 12, Drobeta-Turnu Severin, 220232, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 341211
Mobil: + 40 (744) 154984
CABINET DENTAR ALMAX DROBETA-TURNU SEVERIN
CABINET DENTAR ARDELEAN CARMEN
ADRESA: Str.Iuliu Maniu 7, bl.1, sc.6, ap.1, Drobeta-Turnu Severin, 220196, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 332216
Mobil: + 40 (723) 735353
CABINET DENTAR ARDELEAN CARMEN
CABINET DENTAR BASSADENT DROBETA-TR.SEVERIN
ADRESA: Str.Renasterii 1, bl.S5, sc.3, ap.3, Drobeta-Turnu Severin, 220248, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 210549
CABINET DENTAR BASSADENT DROBETA-TR.SEVERIN
CABINET DENTAR CRAINICEANU GEORGE DAN
ADRESA: Str.Aurelian 45, Drobeta-Turnu Severin, 220112, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 316473
CABINET DENTAR CRAINICEANU GEORGE DAN
CABINET DENTAR CRETAN DUCU NICUSOR
ADRESA: Str.Traian 64, Drobeta-Turnu Severin, 220112, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 330643
CABINET DENTAR CRETAN DUCU NICUSOR
CABINET DENTAR CURELEA CONSTANTIN
ADRESA: Gogosu, 227220, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 357095
CABINET DENTAR CURELEA CONSTANTIN
CABINET DENTAR DENTAMOND DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Avram Iancu 8, Drobeta-Turnu Severin, 220125, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 312230
CABINET DENTAR DENTAMOND DROBETA-TURNU SEVERIN
CABINET DENTAR DENTA PAN STREHAIA
ADRESA: Str.Eroilor 28, Strehaia, 225300, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 370977
CABINET DENTAR DENTA PAN STREHAIA
CABINET DENTAR DENTA PROD DROBETA-TR.SEVERIN
ADRESA: Str.Bibicescu 4, ap.4, Drobeta-Turnu Severin, 220103, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 313841
CABINET DENTAR DENTA PROD DROBETA-TR.SEVERIN
CABINET DENTAR DRAGHIA GRIGORE
ADRESA: Str.I.C.Bratianu 1, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 329699
CABINET DENTAR DRAGHIA GRIGORE
CABINET DENTAR EMIDENT DROBETA-TR.SEVERIN
ADRESA: B-dul Carol nr.39, Drobeta-Turnu Severin, 220111, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 311017
CABINET DENTAR EMIDENT DROBETA-TR.SEVERIN
CABINET DENTAR GEANA POPESCU CRISTIAN
ADRESA: Str.Republicii 1, Vanju Mare, 225400, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 350323
CABINET DENTAR GEANA POPESCU CRISTIAN
CABINET DENTAR GHICA NICUTA
ADRESA: Str.Crisan 29, bl.B3, ap.11, Drobeta-Turnu Severin, 220012, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 330319
CABINET DENTAR GHICA NICUTA
CABINET DENTAR HIDENT DROBETA-TR.SEVERIN
ADRESA: Str.Nicu Cernaianu 12 A, Drobeta-Turnu Severin, 220140, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 320994
CABINET DENTAR HIDENT DROBETA-TR.SEVERIN
CABINET DENTAR IAGARU ELENA
ADRESA: Str.Orly 2, Drobeta-Turnu Severin, 220140, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 311033
CABINET DENTAR IAGARU ELENA
CABINET DENTAR IONMED VANJU MARE
ADRESA: Str.Republicii 137, Vanju Mare, 225400, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 350384
CABINET DENTAR IONMED VANJU MARE
CABINET DENTAR ISTODOR MARIESCU CAMELIA
ADRESA: Str.Traian 239, Drobeta-Turnu Severin, 220171, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 311527
CABINET DENTAR ISTODOR MARIESCU CAMELIA
CABINET DENTAR MARTINESCU EMILIA
ADRESA: Str.Oltului 8, Drobeta-Turnu Severin, 220006, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 224676
CABINET DENTAR MARTINESCU EMILIA
CABINET DENTAR NEGREA CARMEN ANA
ADRESA: Str.Portile de Fier 10, Orsova, 225200, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 360568
CABINET DENTAR NEGREA CARMEN ANA
CABINET DENTAR OANCEA VASILE
ADRESA: Str.Unirii 34, Drobeta-Turnu Severin, 220105, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 313724
CABINET DENTAR OANCEA VASILE
CABINET DENTAR PACIOGA SORIN CRISTIAN
ADRESA: Str.Romulus Lepri 8, Drobeta-Turnu Severin, 220140, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 311104
CABINET DENTAR PACIOGA SORIN CRISTIAN
CABINET DENTAR RADOI CONSTANTIN
ADRESA: Str.Unirii 32, Drobeta-Turnu Severin, 220105, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 312607
CABINET DENTAR RADOI CONSTANTIN
CABINET DENTAR RAMODENT DROBETA
ADRESA: B-dul Revolutiei 16-22 Decembrie nr.22, bl.A3, sc.3, Drobeta-Turnu Severin, 220041, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 324205
CABINET DENTAR RAMODENT DROBETA
CABINET DENTAR ROSCA ELENA
ADRESA: Str.Calomfirescu 13 A, bl.B, sc.2, ap.1, Drobeta-Turnu Severin, 220119, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 310133
CABINET DENTAR ROSCA ELENA
CABINET DENTAR SCHVERIN ANTOANELA RITA
ADRESA: Str.Portile de Fier 10, Orsova, 225200, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 360568
CABINET DENTAR SCHVERIN ANTOANELA RITA
CABINET DENTAR STOMATEO DROBETA-TR.SEVERIN
ADRESA: Str.Kiseleff 66, bl.KA 4, sc.2, ap.1, Drobeta-Turnu Severin, 220190, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 224419
CABINET DENTAR STOMATEO DROBETA-TR.SEVERIN
CABINET DENTAR SULEA LIANA SIMONA
ADRESA: Str.Unirii 2, Strehaia, 225300, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 370555
CABINET DENTAR SULEA LIANA SIMONA
CABINET DENTAR TRADENT DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Independentei 1 B, Drobeta-Turnu Severin, 220160, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 317347
CABINET DENTAR TRADENT DROBETA-TURNU SEVERIN
CABINET MEDICAL BOEANGIU MARIAN
ADRESA: Str.Orly 47, Drobeta-Turnu Severin, 220027, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 333131
CABINET MEDICAL BOEANGIU MARIAN
CABINET MEDICAL BURCU FINETA
ADRESA: Str.Unirii 2, Strehaia, 225300, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 370555
CABINET MEDICAL BURCU FINETA
CABINET MEDICAL BUZULICA DENISE
ADRESA: Str.Calomfirescu 107, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 314405
CABINET MEDICAL BUZULICA DENISE
CABINET MEDICAL COZARU NICOLAE
ADRESA: B-dul Carol I nr.61, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 322077
CABINET MEDICAL COZARU NICOLAE
CABINET MEDICAL DE OFTALMOLOGIE, PEDIATRIE DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: B-dul Revolutiei 13, Drobeta-Turnu Severin, 220040, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 316659
CABINET MEDICAL DE OFTALMOLOGIE, PEDIATRIE DROBETA-TURNU SEVERIN
CABINET MEDICAL DE PEDIATRIE CARDIOLOGIE DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Piata Eliade 2, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 312072
CABINET MEDICAL DE PEDIATRIE CARDIOLOGIE DROBETA-TURNU SEVERIN
CABINET MEDICAL DRAGOLEA ILEANA
ADRESA: B-dul Revolutiei 1-3, et.1 (Complex Dunarea), Drobeta-Turnu Severin, 220012, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 316590
CABINET MEDICAL DRAGOLEA ILEANA
CABINET MEDICAL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Dr.Saidac 24, Drobeta-Turnu Severin, 220125, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 314855
Mobil: + 40 (744) 211695
CABINET MEDICAL DROBETA-TURNU SEVERIN
CABINET MEDICAL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: B-dul Revolutiei 13-Complex Dunarea, Drobeta-Turnu Severin, 220040, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 316659
CABINET MEDICAL DROBETA-TURNU SEVERIN
CABINET MEDICAL ELIMED-SAN DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Maior Corneliu Savoiu 2, bl.B1, ap.1, Drobeta-Turnu Severin, 220182, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 326201
CABINET MEDICAL ELIMED-SAN DROBETA-TURNU SEVERIN
CABINET MEDICAL GLAVICI GHEORGHE
ADRESA: Str.Smardan 18, Drobeta-Turnu Severin, 220135, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 312151
CABINET MEDICAL GLAVICI GHEORGHE
CABINET MEDICAL GOCIU MIRELA
ADRESA: Str.Traian 205, Drobeta-Turnu Severin, , judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 326395
CABINET MEDICAL GOCIU MIRELA
CABINET MEDICAL IANCULESCU LUCIAN
ADRESA: B-dul Tudor Vladimirescu 133, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 313191
CABINET MEDICAL IANCULESCU LUCIAN
CABINET MEDICAL LIDIA DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: B-dul Revolutiei - complex Dunarea, Drobeta-Turnu Severin, 220012, judetul Mehedinti
Mobil: + 40 (722) 177680
CABINET MEDICAL LIDIA DROBETA-TURNU SEVERIN
CABINET MEDICAL LUNGULEASA OVIDIU
ADRESA: Str.Cicero 21, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Mobil: + 40 (745) 625956
CABINET MEDICAL LUNGULEASA OVIDIU
CABINET MEDICAL NINA TEODORA
ADRESA: Str.Cicero 109, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Mobil: + 40 (722) 643734
CABINET MEDICAL NINA TEODORA
CABINET MEDICAL OLARIU PETRICA
ADRESA: Str.Aurelian 27, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 322077
CABINET MEDICAL OLARIU PETRICA
CABINET MEDICAL PACURARU VALENTIN
ADRESA: B-dul Carol I nr.61, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 322077
Mobil: + 40 (745) 638703
CABINET MEDICAL PACURARU VALENTIN
CABINET MEDICAL PATRASCU MIRELA
ADRESA: B-dul Tudor Vladimirescu 167, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 215252
CABINET MEDICAL PATRASCU MIRELA
CABINET MEDICAL POPESCU NICOLAE
ADRESA: B-dul Revolutiei 1-3 (Complex Dunarea), Drobeta-Turnu Severin, 220004, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 316590
CABINET MEDICAL POPESCU NICOLAE
CABINET MEDICAL POVI DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Smardan bl.T 10, sc.C, ap.7, Drobeta-Turnu Severin, 220135, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 317106
CABINET MEDICAL POVI DROBETA-TURNU SEVERIN
CABINET MEDICAL SFETCU EUGEN
ADRESA: B-dul Carol I nr.61, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 322077
CABINET MEDICAL SFETCU EUGEN
CABINET MEDICAL TRAILA LIVIU
ADRESA: Str.Kiseleff 5 C, Drobeta-Turnu Severin, 220162, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 311621
Mobil: + 40 (722) 332964
CABINET MEDICAL TRAILA LIVIU
CABINET MEDICAL TURI TATIANA
ADRESA: B-dul Carol I nr.61, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Mobil: + 40 (723) 608072
CABINET MEDICAL TURI TATIANA
CABINET MEDICAL VEROMED DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Maior Corneliu Savoiu 2, bl.B1, ap.1, Drobeta-Turnu Severin, 220182, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 326201
CABINET MEDICAL VEROMED DROBETA-TURNU SEVERIN
CABINET MEDICAL VULPASIU OLIMPIA
ADRESA: Str.Orly bl.M4, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 313353
CABINET MEDICAL VULPASIU OLIMPIA
CABINET MEDICAL ZENO-MED
ADRESA: Str.Tudor Vladimirescu 225, bl.5, sc.3, ap.2, Drobeta-Turnu Severin, 220168, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 313947
Mobil: + 40 (722) 318874
CABINET MEDICAL ZENO-MED
EURO MED SRL DR.TR.SEVERIN
ADRESA: B-dul Tudor Vladimirescu 100, Drobeta-Turnu Severin, 220232, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 311006
CENTRUL DE DIAGNOSTIC & TRATAMENT SANATATEA
ADRESA: B-dul Carol I nr.61, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 322077
Tel.: + 40 (252) 331848
CENTRUL DE INGRIJIRE MEDICALA CARITAS ORSOVA
ADRESA: Str.Primaverii 4, Orsova, 225200, judetul Mehedinti
Tel./Fax: + 40 (252) 361529
CENTRUL DE RECOLTARE SANGE MEHEDINTI
ADRESA: B-dul Carol I nr.16, Drobeta-Turnu Severin, 220111, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 311018
CENTRUL MEDICAL-POLICLINICA DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Smardan 5, bl.T 10C, sc.1, ap.4, Drobeta-Turnu Severin, 220135, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 313492
Centrul Stomatologic Drobeta-Turnu Severin
ADRESA: Strada I.C. Bratianu
TEL: 0252 31.05.56
Romedical Center
ADRESA: Strada Smardan nr. 26
TEL: 0252 310410
INTER-ECHO SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Orly 63, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 313353
DISPENSAR MEDICAL NR.2-3 DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: B-dul Carol I nr.37, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 311160
Dispensar Medical Nr. 13
Drobeta Turnu Severin, Bd. Tudor Vladimirescu, Nr. 225
0252/585664
Dispensar Medical Nr. 2-3
Drobeta Turnu Severin, Bd. Carol I, Nr. 37
0252/583887
Dispensar Medical Nr. 2
Orsova, Bd. Portile de Fier, Nr. 34
0252/532349
Dispensar Policlinic Strehaia
ADRESA: Strada Unirii nr. 1
TEL: 0252 370.521
Dispensar Veterinar Vanju Mare
Vanju Mare, Str. Rahovei
0252/522069
ADONIS FARM SRL STREHAIA
ADRESA: Str.Republicii 155, Strehaia, 225300, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 370241
Mobil: + 40 (724) 586241
ADONIS FARM SRL STREHAIA
ALEXA FARM SRL
ADRESA: Str.Al.I.Cuza 2, Strehaia, 225300, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 370567
ALEXA FARM SRL
ALTHEIA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Crisan 63, bl.O 1, sc.4, Drobeta-Turnu Severin, 220078, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 317966
ALTHEIA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ARIEL TEHNO-FARM SRL ORSOVA
ADRESA: Str.Crizantemelor 2 B, Orsova, 225200, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 362700
ARIEL TEHNO-FARM SRL ORSOVA
AVICENNA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Avram Iancu 23, Drobeta-Turnu Severin, 220138, judetul Mehedinti
Tel./Fax: + 40 (252) 317040
AVICENNA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
BIOMED SRL
ADRESA: Str.Teodor Costescu 1, Drobeta-Turnu Severin, 220131, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 312924
BIOMED SRL
CYNARA-FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Traian 210, Drobeta-Turnu Severin, 220162, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 314492
CYNARA-FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ECCOFARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: B-dul Pacii 1, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 323292
ECCOFARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
FARMACIA ANACOS SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Adrian 110, Drobeta-Turnu Severin, 220126, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 323488
FARMACIA ANACOS SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
FARMACIA AV CET-NORD DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Tudor Vladimirescu 265, Drobeta-Turnu Severin, 220206, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 317882
FARMACIA AV CET-NORD DROBETA-TURNU SEVERIN
FARMACIA CONVALARIA SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Calomfirescu 159, bl.9 S, sc.9, ap.1, Drobeta-Turnu Severin, 220170, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 324087
Mobil: + 40 (722) 390143
FARMACIA CONVALARIA SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
FARMACIA COSUSTEA SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.1 Decembrie 1918 nr.40, Drobeta-Turnu Severin, 220171, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 332400
FARMACIA COSUSTEA SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
FARMACIA ELIXIR SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Traian 156, Drobeta-Turnu Severin, 220162, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 316086
Mobil: + 40 (723) 088438
FARMACIA ELIXIR SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
FARMACIA FARMS-C SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Lazar 9, Drobeta-Turnu Severin, 220132, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 316385
FARMACIA FARMS-C SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
FARMACIA FLORA COMPANY SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Sincai 60, Drobeta-Turnu Severin, 220093, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 319910
FARMACIA FLORA COMPANY SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
FARMACIA NIROS SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Cicero 31, Drobeta-Turnu Severin, 220116, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 312109
FARMACIA NIROS SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
FARMACIA STANGA COM SNC DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Aleea Nuferilor 10, Drobeta-Turnu Severin, 220042, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 221780
FARMACIA STANGA COM SNC DROBETA-TURNU SEVERIN
FARMACIA VALERIANA SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Cicero 111, bl.S 11, sc.1, ap.2, Drobeta-Turnu Severin, 220022, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 325375
FARMACIA VALERIANA SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
FARMA PLUS SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Mihai Gusita 1, bl.9, sc.4, ap.1, Drobeta-Turnu Severin, 220055, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 214109
Mobil: + 40 (723) 173014
FARMA PLUS SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
FARMAVIT SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Privighetorilor 3, Drobeta-Turnu Severin, 220051, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 327252
FARMAVIT SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
FARMEXIM TRADE SRL
ADRESA: B-dul Tudor Vladimirescu-Complex Kiseleff, Drobeta-Turnu Severin, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 312866
FARMEXIM TRADE SRL
FARM STAR IMPEX SRL DROBETA-TURNU SEVRIN
ADRESA: B-dul Tudor Vladimirescu 1, bl.C 1, parter, Drobeta-Turnu Severin, 220008, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 314488
FARM STAR IMPEX SRL DROBETA-TURNU SEVRIN
FLAVI FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.C-tin Brancoveanu 215, Drobeta-Turnu Severin, 220164, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 321981
FLAVI FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
FLAVI FARM SRL PATULELE
ADRESA: Patulele, 227350, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 392763
FLAVI FARM SRL PATULELE
GENTIANA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.I.C.Bratianu 20, bl.4, sc.2, ap.1, Drobeta-Turnu Severin, 220226, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 330265
GENTIANA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
HEPITES FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Numa Pompiliu 38, Drobeta-Turnu Severin, 220138, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 222342
HEPITES FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
HERBA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Gheorghe Ionescu Sisesti 67, Drobeta-Turnu Severin, 220213, judetul Mehedinti
Mobil: + 40 (744) 606221
HERBA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
IRIS FARM SRL ORSOVA
ADRESA: Str.Stefan cel Mare 65, Orsova, 225200, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 361559
IRIS FARM SRL ORSOVA
JUGLAS FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Topolnitei 13, Drobeta-Turnu Severin, 220208, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 341282
Mobil: + 40 (744) 389823
JUGLAS FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
LET FARM SRL ORSOVA
ADRESA: Centru Civic, Orsova, 225200, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 361800
LET FARM SRL ORSOVA
MEDFARM 103 SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: B-dul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 nr.3, Drobeta-Turnu Severin, 220012, judetul Mehedinti
Tel./Fax: + 40 (252) 323212
MEDFARM 103 SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
PASSIFLORA SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: B-dul Tudor Vladimirescu 126, Drobeta-Turnu Severin, 220170, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 325624
Mobil: + 40 (745) 506803
PASSIFLORA SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
PRIMULA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Iuliu Maniu 26, bl.1, sc.3, ap.2, Drobeta-Turnu Severin, 220199, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 319489
PRIMULA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
SALVIA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Traian 117, Drobeta-Turnu Severin, 220139, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 312898
SALVIA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
SANIFARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Splaiul Mihai Viteazul 25, bl.Z 7 C, Drobeta-Turnu Severin, 220091, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 330588
SANIFARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
TERAPIA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Crisan 66, Drobeta-Turnu Severin, 220069, judetul Mehedinti
Tel./Fax: + 40 (252) 331695
TERAPIA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
TILLIA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: Str.Moldovei 1, bl.4, sc.4, ap.3, Drobeta-Turnu Severin, 220229, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 220793
Tel.: + 40 (252) 316465
TILLIA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
TRAFARM SRL ORSOVA
ADRESA: Centru Civic, Orsova, 225200, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 363480
TRAFARM SRL ORSOVA
VIOLA FARM SRL DROBETA-TURNU SEVERIN
ADRESA: B-dul Revolutiei 16-22 Decembrie nr.8, Drobeta-Turnu Severin, 220033, judetul Mehedinti
Tel./Fax: + 40 (252) 331198
Spitalul CFR - Policlinica - Policlinica
ADRESA :
Drobeta-Turnu Severin, Bd Carol I,7
TEL :
0252/317.339
Spitalul Judetean
ADRESA :
Drobeta-Turnu Severin, Spl Mihai Viteazul, Nr. 5
TEL :
0252/323.098
Spitalul Judetean - Medicina Legala
ADRESA: Aleea Alunis nr. 1
TEL: 0252 313804
SPITALUL BAIA DE ARAMA
ADRESA: Str.Spitalului 1, Baia de Arama, 225100, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 381052
SPITALUL ORASENESC ORSOVA
ADRESA: Str.Portile de Fier 12, Orsova, 225200, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 361908
SPITALUL ORASENESC VANJU MARE
ADRESA: Str.Rahovei 6, Vanju Mare, 225400, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 350296
SPITALUL STREHAIA
ADRESA: B-dul Republicii 159, Strehaia, 225300, judetul Mehedinti
Tel.: + 40 (252) 370172
Fax: + 40 (252) 370929
1. Drobeta Turnu-Severin - Portile de Fier 1 (Gura-Văii) -Mănăstirea Vodiţa - Orşova - Eşelniţa - Şviniţa -Cazanele Mari - Cazanele Mici.
Itinerar cu acces în Clisura Dunarii
Mănăstirea Vodiţa (Drobeta Turnu-Severin), Mănăstirea SfântaAna şi Biserica Catolică (ambele în Orşova), fortificaţia medievală Tricule (Zona Şviniţa), Cazanele Dunării, Tabula Traiani (vizibilă pe malul iugoslav). Acces pe Dunăre sau pe şosea. Un punct de atracţie deosebită îl poate constitui Hidrocentrala Porfile de Fier 1 (acces permis pentru grupuri), unde se află un interesant punct muzeal.
2. Drobeta Turnu-Severin - Baia de Aramă - Ponoare -Prejna - Cireşu
Acces spre zona de munte a judeţului
Biserica Sfinţii Voievozi (Baia de Aramă), Podul Natural şi Pădurea de iiliac (Ponoare), Biserica construită de Tudor Vladimirescu (Prejna), Peştera Topolniţa
(Cireşu).
3. Drobeta Turnu-Severin - Schitul Topolniţei - Mănastirea Strehaia -
Mănăstirea Gura Motrului.
4. Zone de interes etnografic
Izverna, Ponoarele, Cireşu
5. Zone de interes geologic (pentru depozite fosiliere)
Bahna, Eşelniţa, Şviniţa, Văranic.
6. Speoturism
Valea Topolniţei, Baia deAramă, Valea Pecinişcăi (cu deschidere, prin
formatiunile subterane existente, spre Caraş Severin)
Clisura Dunării (sârbă Banatska Klisura, Банатска Клисура) este o regiune geografică situată de-a lungul malului nordic al Dunării, în sudul Banatului. Regiunea este limitată de râul Nera la vest şi de Cazanele Dunării la est.
Aici au cumpărat terenuri şi au construit vile mai mulţi foşti primi-miniştri ai României, foşti directori la Bancorex, şi mulţi alţi "foşti" dar foarte actuali. Multe din locuinţe sunt dotate inclusiv cu yahturi. Preţul unei noapte de cazare la una din aceste vile depăşeşte cu mult pe cel al unei camere de hotel din Bucureşti.
Cele mai mari aşezări din Clisura Dunării sunt municipiul Orşova şi oraşul Moldova Nouă. Tot din Clisura Dunării fac parte şi comunele Socol, Pojejena, Coronini, Gârnic, Sicheviţa, Berzasca din judeţul Caraş-Severin, precum şi Sviniţa, Dubova, Eşelniţa, Iloviţa şi Brezniţa-Ocol din judeţul Mehedinţi.
Regiunea este locuită de români şi de sârbi, unele localităţi având o majoritate sârbă. Aceştia sunt majoritari în Socol, Pojejena şi Sviniţa. Mai există şi o comunitate de cehi, mai ales în jurul localităţii Gârnic, mai precis in localitatile Bigar si Eibenthal. Un numar important de germani putem intilni si in Orsova.
Istoric, regiunea a aparţiunt Frontierei militare bănăţene şi era împărţită în sectorul "vlahilor" (români) şi cel al ilirilor (sârbi).
(Filmat de Dan Alexoae)
Ada Kaleh (din limba turcă Ada Kale, însemnând Insula Fortăreaţă) este o insulă pe Dunăre scufundată odată cu construirea hidrocentralei Porţile de Fier. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orşova şi avea o dimensiune de circa 1,7km lungime şi circa 500m lăţime.
Insula a fost locuită încă din antichitate. Herodot amintea de Cyraunis, despre care scrie că lungimea insulei este de 200 de stadii, îngustă, plină de măslini şi de viţă sălbatică. Prima atestare documentară este un raport al Cavalerilor Teutoni din 22 februarie 1430, despre fortificaţiile bănăţene, care vorbeşte despre insula Saan cu 216 oameni. Numele ei s-a schimbat de-a lungul timpului, însă de la 1430 devine cunoscută ca Ada Kaleh.
Uitată la Congresul de pace de la Berlin (1878), insula Ada-Kaleh a rămas posesiune turcă aflată sub ocupaţie austro-ungară până în anul 1918/1920, când a devenit teritoriu românesc. Populaţia insulei era de origine turcă.
Înaintea creerii lacului de acumulare de la Porţile de Fier, principalele obiective istorice de pe insulă au fost demolate şi reclădite în aval, pe insula Simian.
Acest articol este licenţiat sub GNU Free Documentation License [3]. Foloseşte materiale din Wikipedia [4].
Cerna îşi formeaza obârşile din unirea apelor unui izvor puternic care iese de sub Ciuceava Chicerii - Izbucul Cernei - cu apele pârâului Cernişoara ale cărui izvoare se află la circa 10 km amonte sub Vârful Patina, la altitudinea medie de 2 070 m . Izbucul Cernei este format din trei izvoare distincte care ţâşnesc din grohotişul Ogaşului Chicerii din Ciucevele Chicerii şi Ogaşului Cald (849m).
Legenda lui Iovan Iorgovan:
Hercules, cunoscut şi venerat în antichitatea greco-romana şi sub ipostazele Hercules Iovio sau Iovis Poles a poposit la un moment dat pe râul Cerna.
În legendele române din această regiune carpatică eroul apare sub numele de Iovan Iorgovan. După această variantă, hidra fuge din faţa lui Iovan şi se refugiază în munţi undeva în zona Closanilor. Acolo, sus pe Muntele Oslea, Iovan îşi încearcă paloşul pe o stâncă uriaşă ce se prabuşeste formând podul de la Ponoare.
În zona Cheilor Corcoaiei sau la cheile lui Hercule cum le numesc localnicii, către izvoarele Cernei, are loc prima luptă.
Dupa ce Hercule îi taie unul dintre cele cinci capete, hidra, conform tradiţiei, străpunge muntele şi fuge, lăsând în urma sa un traseu sinuos, aceste stranii chei săpate în calcarele de pe valea Cernei, în speranţa că va ajunge să se scalde din nou într-unul din cele sapte izvoare termale pentru a-şi reface forţele.
Dar Hercule ajunge primul, se scaldă, prinde puteri şi de fiecare dată îi mai taie hidrei încă un cap. Drept mulţumire, după cum spun legendele, oamenii i-au cioplit aici în munte, o imensă statuie care astazi poartă numele de "bustul lui Hercule".
În acelaşi mod se va desfaşura lupta şi la următorul izvor, după care, hidra rămasă doar cu două capete, fuge pe valea Cernei, în jos, către Dunăre.
Hercule o ajunge din urma la Topleţ unde se va da cea mai grea luptă.
Hidra, învinsă iaraşi, fuge de la vărsarea Cernei pe Dunăre în sus, către Cazane, refugiindu-se în peştera denumită astăzi "Gaura cu muscă", sau "Gaura cu musca columbacă". Aici hidra va fi prinsă şi ucisă.
Legenda spune că după uciderea hidrei, vara, înainte ca peştera să fie inundată de apele lacului de la Portile de Fier, din ea ieşeau roiuri de muşte care ucideau vitele.
Legendele mai spun că oamenii din partea locului au sculptat în piatra de la Topleţ chipul lui Hercule, eroul care a învins hidra, teribilul balaur cu cinci capete.
Film realizat de Dan Alexoae
Pensiunea La Cazane
Dubova
0252 328613 ; 0723543968
Pensiunea Iulia
str. Dunarii, Eselnita
0722394130
SITE: www.pensiuneaiulia.3x.ro [1927]
Pensiunea Cetatea Hinovei
Loc Hinova,jud Mehedinti
0740695764
0252354399
Pensiunea Steaua Dunarii
Orsova com. Eselnita Str. Dunarii
722 207 918
0252 36 11 97
SITE: www.steaua-dunarii.ro [1928]
Pensiunea Cambera
DN 70 COM. SIMIAN 5 KM DE DR TR SEVERIN
0743595466
Pensiunea Blue Eyes
Sat Zegaia Str.Zegaia Tinara Nr.119
0724295833
0252322250
SITE: pensiuneturistica.com.ro/
Localitate: Butoieşti
Pe sensul Drobeta-Turnu Severin-Craiova, segment Strehaia – FiliaşI după intrarea în localitate dinspre Strehaia.
Denumire drum: DN6/E70
Coordonate GPS: Longitudine: 23.356686, Latitudine: 44.584833
Limită Viteză: 50 km/h
Localitate: Argineşti
Pe sensul Craiova-Drobeta-Turnu Severin, intrare în localitate dinspre Filiaşi
Denumire drum: DN6/E70
Coordonate GPS: Longitudine: 23.414410, Latitudine: 44.575050
Limită Viteză: 50 km/h
Localitate: Argineşti
Pe sensul Craiova - Drobeta-Turnu Severin, segment Strehaia-Filiaşi la mijlocul localităţii
Denumire drum: DN6/E70
Coordonate GPS: Longitudine: 23.394829, Latitudine: 44.579061
Limită Viteză: 50 km/h
Localitate: Fata Cremenii
Pe sensul Craiova - Drobeta-Turnu Severin, intrarea în localitate dinspre Strehaia.
Denumire drum: DN6/E70
Coordonate GPS: Longitudine: 23.001720, Latitudine: 44.591710
Limita Vitez: 50 km/h
Localitate: Tâmna
Pe sensul Drobeta-Turnu Severin – Craiova, la mijlocul localităţii
Denumire drum: DN6/E70
Coordonate GPS: Longitudine: 23.043600, Latitudine: 44.589730
Limită Viteză: 50 km/h
Localitate: Tâmna
Pe sensul Craiova - Drobeta-Turnu Severin, intrarea în localitate dinspre Filiaşi.
Denumire drum: DN6/E70
Coordonate GPS: Longitudine: 23.056030, Latitudine: 44.589750
Limită Viteză: 50 km/h
1. Rezervaţia geomorfologică Complexul carstic Ponoare, la 5 km sud-vest de Baia de Arama, pe teritoriul comunei Ponoare. Pe o suprafaţa de 100 de ha., se întălnesc cele mai originale fenomene carstice dm Romănia: polii, vai oarbe, peşteri, cămpuri de lapiezuri (Cămpul Cleopatrei, Cămpul Afroditei aflate la altitudini de pănă la 600 m) şi cunoscutul pod natural denumit de localnici Podul lui Dumnezeu care s-a format prin prăbuşirea tavanului unei peşteri. Are o lungime de 27 de metri, lăţime de 9 metri şi o înălţime de 14 metri. Pe acest
pod natural trece şoseaua ce leagă Baia de Aramă de Drobeta.
2. Rezervaţia botanică Gura Văii - între Valea Jidoştiţei şi Valea Bahnei. Aici sunt prezente specii arboricole rare.
3. Rezervaţia complexa Cazanele mari şi mici din Defileul Dunării, între versanţii abrupţi ai fluviului constituiţi din calcare mezozoice (115 ha). Aici se întălnesc numeroase specii de plante, predominănd cele de origine mediteraneană: mojdrean, vişin turcesc, stejar pufos precum şi rarităţi ca laleaua de Banat, stănjenelul de stăncă. Rezervaţia cuprinde şi următoarele peşteri; Veterani, Ponicova, Liliacilor, Peştera fara Nume, Clemente.
4. Rezervaţia botanică Ponoarele la 10 km de Baia de Aramă. Aici se remarcă Padurea de liliac, cu o suprafaţă de 20 de ha, unde localnicii organizează în luna mai sarbatoarea liliacului.
5. Rezervaţia speologică Peştera lui Epuran la 30 de km nord-est de Drobeta, lăngă Jupăneşti. Se remarcă prin galerii dispuse pe doua etaje şi sali cu dimensiuni impunătoare: Sala Urşilor, Sala Cavourilor, Galeria cu Bazine.
6. Rezervaţia complexa Peştera Topolniţa şi împrejurimile pe teritoriul comunel Cireşu, la 30 de km de Drobeta. Este a doua peştera ca lungime din ţara şi a 17-a din lume (10.330 m). Aici apele raului Topolniţa au sapat o vale adanca, iar sub dealul Jupaneştilor raul are un curs subteran.
7. Rezervaţia paleontologica punctul fosilier Bahna-Cloviţa. Aici se afla peste 400 de specii de fosile, fund unul din cele mai importante zacaminte fosiliere din Romania.
Statuia regelui dac Decebal este o statuie înaltă de 40 m care este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. Se află pe malul stâncos al Dunării, în apropiere de oraşul Orşova, România. Acolo este sculptat într-o stâncă uriaşă capul lui Decebal, ultimul rege al Daciei.
Statuia lui Decebal este înaltă de 55 m şi lată de 25 m. Ea a fost sculptată după modelul celei din stânca Muntelui Rushmore şi este cea mai mare statuie din Europa: are cu doar şase metri mai puţin decât Statuia Libertăţii, cu opt mai mult decât monumentul lui Christos din Rio de Janeiro, dar cu aproximativ 10 metri mai mult decât înălţimea legendarului Colos din Rhodos.
Locul realizării sculpturii este în apropiere de oraşul Orşova, în zona cataractelor de la Cazanele Mici (golful Mraconia), pe malul stâng al Dunării, unde adâncimea fluviului este cea mai mare: 120 de metri.
Câteva dimensiuni ale statuii sunt:
Ideea construirii acestei statui i-a aparţinut omului de afaceri român Iosif Constantin Drăgan, un controversat istoric amator, şi a durat 10 ani (1994-2004) pentru ca cei 12 sculptori-alpinişti să o termine, realizarea ei costându-l pe Drăgan, în final, peste un milion de dolari.
În comparaţie cu sculpturile realizate pe Muntele Rushmore, a căror realizare a durat timp de 14 ani (1927-1941), la acel proiect lucrând peste 300 de sculptori-alpinişti, statuia regelui Decebal s-a desfăşurat pe parcursul a zece ani, la realizarea ei lucrând 12 oameni.
Executarea acestei lucrări s-a desfăşurat sub conducerea sculptorului român Florin Cotarcea, ea realizându-se în ciuda pericolului reprezentat de înălţimi, căldură şi vipere. Pe pontonul din golful Mraconia unde se află cea mai mare sculptură în piatră din Europa se poate ajunge doar cu barca. Pentru modelarea stâncii s-a folosit peste o tonă de dinamită.
Executarea lucrării a început în vara anului 1994, cu defrişarea pomilor care împădureau stânca. Apoi s-a trecut la curăţarea rocilor, a stâncilor masive care puneau în pericol viaţa oamenilor. Nu s-au putut folosi nici un fel de utilaje, toate instrumentele de lucru fiind transportate cu barca şi cu saci de 40-50 de kilograme în spinare.
Statuia lui Decebal privită de pe Dunăre
Legătura cu pontonul a fost asigurată prin două staţii de emisie-recepţie. De la baza stâncii până la schelă, alpiniştii-sculptori au trebuit să se caţere timp de o jumătate de oră. S-a lucrat în două ture de câte 6 ore: de la 7,30 la 13,30 şi de la 13,30 până la 19,30. Lucrările s-au desfăşurat în perioada martie-octombrie a fiecărui an. O operaţiune la fel de grea şi riscantă este cea de manevrare a schelelor.
Uneltele de lucru folosite de către sculptori-alpinişti au fost cele clasice: ciocanul pneumatic, şpiţul şi barosul. În perioada de vară, stânca se încingea de la soare, făcând condiţiile de lucru aproape insuportabile.
Datorită condiţiilor dificile de lucru, au avut loc şi câteva accidente. O echipă de cinci persoane care lucrau pe schelă au căzut în gol câţiva metri, ca urmare a smulgerii a două pitoane de susţinere de pe cablul de susţinere montat de jur-împrejurul stâncii. Din fericire, alpiniştii nu au suferit răni grave. De asemenea, unul dintre alpinişti a fost muşcat de o viperă ascunsă într-un punct de susţinere, dar i s-a injectat imediat serul antiviperin.
Ca urmare a trepidaţiilor, dar şi a stâncii care începea să se macine, nasul lui Decebal (care avea o înălţime de şapte metri) s-a fisurat şi era în pericol să se desprindă şi să cadă. S-a renunţat la acel bloc imens de piatră, o parte mare din nasul lui Decebal fiind dinamitat, pentru mai multă siguranţă. Nasul regelui a fost remodelat şi întărit cu armătură de fier şi ciment.
Construcţia statuii lui Decebal a fost finalizată în anul 2004.
Chiar în faţa statuii, dar pe malul sârbesc, se găseşte de aproape 2000 ani o placă memorială antică ("Tabula Traiana"), monument ridicat de adversarul regelui Decebal, împăratul roman Traian, pentru a marca marşul trupelor imperiale romane spre Dacia şi a comemora victoriile Imperiului Roman asupra regatului dac în anul 105.
Sub faţa lui Decebal se găseşte o inscripţie în latină: "DECEBAL REX - DRAGAN FECIT" ("Regele Decebal - făcută de Drăgan").
Iosif Constantin Drăgan a scris numeroase volume despre istoria dacilor şi a tracilor ("Noi, tracii"; "Imperiul Romano-Trac", "Mileniul imperial al Daciei"), intenţionând să construiască în oraşul Cluj şi o copie în mărime naturală a Columnei lui Traian, proiect oprit deocamdată. Tezele sale sunt deseori asociate protocronismului şi extrem de controversate în rândul istoricilor.
Prin construcţia acestei statui modelată în munte, Iosif Constantin Drăgan a dorit să demonstreze întâietatea românilor în formarea culturii europene, pornind de la premisa că identitatea culturală a românilor poate fi definită în primul rând prin componenta ei daco-tracă.
(Wikipedia [26])
http://www.youtube.com/view_play_list?p=B3478F452C7584CA [1951]
Canalul video YouTube pentru zona Porţile de Fier - Drobeta Turnu Severin, Gura Văii, Mehedinţi
Drumuri nationale / National roads |
|
Sosele principale / Important connecting roads |
|
Alte drumuri / Other |
|
Ape curgatoare / Rivers | |
Biserici, manastiri / |
|
Pesteri / |
|
Cabane, campinguri / Camping sites | |
Curiozitati naturale si turistice / Natural and touristical sites |
|
Statiune / |
|
Motel / |
|
Port fluvial / River Port | |
Statii de benzina PETROM / PETROM gas stations |
|
Depozit de benzina PETROM / PETROM gas storage |
http://www.youtube.com/view_play_list?p=87A45841D6A0D43F [1956]
Links:
[1] http://drobetaturnuseverin.net/drobeta-tumu-severin
[2] http://www.prefecturamehedinti.ro/
[3] http://www.gnu.org/copyleft/fdl.html
[4] http://www.wikipedia.org/
[5] http://technorati.com/tag/Mehedinţi
[6] http://technorati.com/tag/Judeţul+Mehedinţi
[7] http://technorati.com/tag/Oltenia
[8] http://technorati.com/tag/Banat
[9] http://technorati.com/tag/Drobeta-Turnu+Severin
[10] http://technorati.com/tag/populaţie
[11] http://technorati.com/tag/suprafaţă
[12] http://technorati.com/tag/abreviere
[13] http://technorati.com/tag/Prefix+Telefonic
[14] http://technorati.com/tag/Consiliul+J
[15] http://maps.google.com/?ie=UTF8&ll=44.535675,23.200378&spn=0.857517,1.702881&t=p&z=9&source=embed
[16] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/smochin.jpg
[17] http://technorati.com/tag/Ştiinţă
[18] http://technorati.com/tag/geografia
[19] http://technorati.com/tag/asezare
[20] http://technorati.com/tag/geologie
[21] http://technorati.com/tag/reteaua+hidrografica
[22] http://technorati.com/tag/lacuri
[23] http://technorati.com/tag/bogatii+naturale
[24] http://technorati.com/tag/vegetatia
[25] http://technorati.com/tag/fauna
[26] http://ro.wikipedia.org
[27] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/muntiimehedinti.jpg
[28] http://technorati.com/tag/Turism
[29] http://technorati.com/tag/Hărţi
[30] http://technorati.com/tag/localizare
[31] http://technorati.com/tag/Munţii+Mehedinţi
[32] http://technorati.com/tag/Carpatii+Meridionali
[33] http://technorati.com/tag/Retezat-+Godeanu
[34] http://technorati.com/tag/Valea+Cernei
[35] http://technorati.com/tag/Valea+Motrului
[36] http://technorati.com/tag/Podişul+Mehedinţi
[37] http://technorati.com/tag/g
[38] http://technorati.com/tag/judetul+Mehedinti
[39] http://technorati.com/tag/suprafata
[40] http://technorati.com/tag/populatie
[41] http://technorati.com/tag/locuitori
[42] http://technorati.com/tag/Drobeta+Turnu+Severin
[43] http://technorati.com/tag/centru+administrativ
[44] http://technorati.com/tag/distanta
[45] http://technorati.com/tag/ca
[46] http://209.85.135.104/search?q=cache:ZjKIX4bc5BoJ:www.mmediu.ro/ape/REBAR/inventar%2520ac%2520C%2520si%2520D.xls+%22Lista+micilor+acumulari+cu+folosinta+piscicola%22&hl=ro&ct=clnk&cd=1&gl=ro&lr=lang_ro
[47] http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-dolj
[48] http://ro.wikipedia.org/
[49] http://technorati.com/tag/Romania
[50] http://technorati.com/tag/râul
[51] http://technorati.com/tag/Desnăţui
[52] http://technorati.com/tag/izvorâre
[53] http://technorati.com/tag/emisar
[54] http://technorati.com/tag/Dunărea
[55] http://technorati.com/tag/vărsare
[56] http://technorati.com/tag/date+hidrologice
[57] http://technorati.com/tag/judeţe+traversate
[58] http://technorati.com/tag/Dolj
[59] http://technorati.com/tag/afluenţi
[60] http://technorati.com/tag/Societate
[61] http://technorati.com/tag/administratie
[62] http://technorati.com/tag/Administraţie
[63] http://technorati.com/tag/Consilii+Locale
[64] mailto:[email protected]
[65] http://technorati.com/tag/Consiliul+Judeţean+Mehedinţi
[66] http://technorati.com/tag/Consiliul+Judeţean
[67] mailto:[email protected]
[68] http://technorati.com/tag/Administraţii
[69] http://technorati.com/tag/Direcţii+judeţene
[70] mailto:[email protected]
[71] http://technorati.com/tag/Inspectorate+judeţene
[72] http://technorati.com/tag/Inspectorate
[73] http://technorati.com/tag/Economie
[74] http://technorati.com/tag/indicatorii
[75] http://technorati.com/tag/economici
[76] http://technorati.com/tag/sociali
[77] http://technorati.com/tag/septembrie
[78] http://technorati.com/tag/2008
[79] http://technorati.com/tag/producţia+industrială
[80] http://technorati.com/tag/cifra+de+afaceri
[81] http://technorati.com/tag/Afaceri
[82] http://technorati.com/tag/indicatori
[83] http://technorati.com/tag/primul
[84] http://technorati.com/tag/semestru
[85] http://technorati.com/tag/Efectivul
[86] http://technorati.com/tag/Poliţie
[87] mailto:[email protected]
[88] http://www.primaria.dts.ro
[89] http://www.primariaorsova.lx.ro
[90] http://http://www.roumanie.8k.com/vinjumare.html
[91] http://technorati.com/tag/Primării
[92] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/TribunalulMehedinti.jpg
[93] http://technorati.com/tag/Justiţie
[94] http://technorati.com/tag/asistenţi+judiciari
[95] http://technorati.com/tag/expertize+tehnice+şi+judiciare
[96] http://technorati.com/tag/judecătorii
[97] http://technorati.com/tag/protecţia+victimelor
[98] http://technorati.com/tag/reintegrare+socială
[99] http://technorati.com/tag/secţii
[100] http://technorati.com/tag/TRIBUNALUL+MEHEDINTI
[101] http://technorati.com/tag/Tribunalul+Mehedinţi
[102] mailto:[email protected]
[103] mailto:[email protected]
[104] mailto:[email protected]
[105] http://technorati.com/tag/Instanţe+judecătoreşti
[106] http://technorati.com/tag/baschet
[107] http://technorati.com/tag/Baza+Sportivă+Hidroelectrica
[108] http://technorati.com/tag/Baza+Sportivă+Victoria
[109] http://technorati.com/tag/baze+sportive
[110] http://technorati.com/tag/Bazin+Olimpic
[111] http://technorati.com/tag/C.S.M+Drobeta+Turnu+Severin
[112] http://technorati.com/tag/contact
[113] http://technorati.com/tag/F.C+Drobeta
[114] http://technorati.com/tag/handbal
[115] http://technorati.com/tag/nataţie
[116] http://technorati.com/tag/pistă+atletism
[117] http://technorati.com/tag/Sala+Polivalentă
[118] http://technorati.com/tag/Sala+Sport
[119] http://technorati.com/tag/Sport
[120] http://technorati.com/tag/Stadion+Angelescu
[121] http://technorati.com/tag/Stadion+Municipal
[122] http://technorati.com/tag/Stadion+Severnav
[123] http://technorati.com/tag/Stadion+Termo
[124] http://technorati.com/tag/tenis
[125] http://technorati.com/tag/Teren+fotbal
[126] http://technorati.com/tag/volei
[127] http://technorati.com/tag/judeţul+Mehedinţi
[128] http://technorati.com/tag/Artă
[129] http://technorati.com/tag/Cultura
[130] http://technorati.com/tag/Referinţe
[131] http://drobetaturnuseverin.net/files/lista_monumente_istorice_mehedinti.pdf
[132] http://technorati.com/tag/Cărţi
[133] http://technorati.com/tag/Biblioteci
[134] http://technorati.com/tag/Biserici
[135] http://technorati.com/tag/Recreaţie
[136] http://technorati.com/tag/Jocuri
[137] http://technorati.com/tag/cluburi+sportive
[138] http://technorati.com/tag/judeţul
[139] http://deleuzeatgreenwich.blogspot.com/2007/01/texts-on-deleuze-derrida-on-deleuze.html
[140] http://www.des.umassd.edu/yangx/virtualart/
[141] http://www.saatchi-gallery.co.uk/yourgallery/artist_profile/Constantin+Severin/211.html
[142] http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Bogdan_Lefter
[143] http://technorati.com/tag/Archetypal+Expressionism+Group
[144] http://technorati.com/tag/artist+plastic
[145] http://technorati.com/tag/Baia+de+Aramă
[146] http://technorati.com/tag/biografie
[147] http://technorati.com/tag/colecţii
[148] http://technorati.com/tag/Constantin+Severin
[149] http://technorati.com/tag/expoziţii
[150] http://technorati.com/tag/expresionismul+arhetipal
[151] http://technorati.com/tag/jurnalist
[152] http://technorati.com/tag/lucrari
[153] http://technorati.com/tag/muzee
[154] http://technorati.com/tag/New+Europe+Group
[155] http://technorati.com/tag/poet
[156] http://technorati.com/tag/poezie
[157] http://technorati.com/tag/post-literatura
[158] http://technorati.com/tag/premii
[159] http://technorati.com/tag/publicist
[160] http://technorati.com/tag/Uniunea+Scriitorilor+din+România
[161] http://technorati.com/tag/volume
[162] http://technorati.com/tag/biserici
[163] http://technorati.com/tag/hram
[164] http://technorati.com/tag/Mănăstirea+Vodiţa
[165] http://technorati.com/tag/samovlastie
[166] http://technorati.com/tag/Vârciorova
[167] http://technorati.com/tag/Vodiţa
[168] http://technorati.com/tag/Documente
[169] http://technorati.com/tag/Educaţie
[170] http://technorati.com/tag/Şcoala
[171] http://technorati.com/tag/Facultăţi
[172] http://technorati.com/tag/Universităţi
[173] http://technorati.com/tag/Grupuri+şcolare
[174] http://technorati.com/tag/Copii+mici
[175] http://technorati.com/tag/Grădiniţe
[176] http://technorati.com/tag/Licee
[177] http://technorati.com/tag/Şcoli+generale
[178] http://technorati.com/tag/profesionale
[179] http://technorati.com/tag/postliceale
[180] http://technorati.com/tag/etnografie
[181] http://technorati.com/tag/Porţile+de+Fier
[182] http://technorati.com/tag/Carpaţi
[183] http://technorati.com/tag/arii+etnografice
[184] http://technorati.com/tag/Ţarcul
[185] http://technorati.com/tag/Godeanul
[186] http://technorati.com/tag/Retezat
[187] http://technorati.com/tag/Hunedoara
[188] http://technorati.com/tag/Munţii+Mehedinţiului
[189] http://technorati.com/tag/valea+Cernei
[190] http://technorati.com/tag/Banatul
[191] http://technorati.com/tag/valea+Arşasca
[192] http://technorati.com/tag/Ţesnea
[193] http://technorati.com/tag/Titerleşti
[194] http://technorati.com/tag/Bratilov
[195] http://technorati.com/tag/Orzeşti
[196] http://technorati.com/tag/Cloşc
[197] http://technorati.com/tag/podişul+mehedinţean
[198] http://technorati.com/tag/Ponoare
[199] http://technorati.com/tag/Izverna
[200] http://technorati.com/tag/moşi
[201] http://technorati.com/tag/Izvercenii
[202] http://technorati.com/tag/Surzii+de+pe+Surduleasa
[203] http://technorati.com/tag/Gârmencii
[204] http://technorati.com/tag/Moşnenii
[205] http://technorati.com/tag/istoria
[206] http://technorati.com/tag/Munţii+M
[207] http://technorati.com/tag/Cerna+Vârf
[208] http://technorati.com/tag/casa+Tatucilor
[209] http://technorati.com/tag/muzeul+de+la+Goleşti
[210] http://technorati.com/tag/arhitectura
[211] http://technorati.com/tag/sat
[212] http://technorati.com/tag/moşie
[213] http://technorati.com/tag/Buseşti
[214] http://technorati.com/tag/Gornoviţa
[215] http://technorati.com/tag/Dâlma
[216] http://technorati.com/tag/Nadanova
[217] http://technorati.com/tag/moşii
[218] http://technorati.com/tag/m
[219] http://technorati.com/tag/Motru
[220] http://technorati.com/tag/Munţii+Godeanu
[221] http://technorati.com/tag/Piatra+Cloşanilor
[222] http://technorati.com/tag/Oslea
[223] http://technorati.com/tag/Arcanu
[224] http://technorati.com/tag/Piua
[225] http://technorati.com/tag/Siglău
[226] http://technorati.com/tag/Parâng
[227] http://technorati.com/tag/piemontul+Motrului
[228] http://technorati.com/tag/depre
[229] http://technorati.com/tag/Câmpia+Bălăciţei
[230] http://technorati.com/tag/Piemontul+Motrului
[231] http://technorati.com/tag/Câmpia+Olteniei
[232] http://technorati.com/tag/Vânju+Mare
[233] http://technorati.com/tag/Almăjelul
[234] http://technorati.com/tag/Constantin+Brîncoveanu
[235] http://technorati.com/tag/Alecu+Aman
[236] http://technorati.com/tag/Teodor
[237] http://technorati.com/tag/Câmpia+Blahniţei
[238] http://technorati.com/tag/Turnu+Severin
[239] http://technorati.com/tag/Simian
[240] http://technorati.com/tag/Hinova
[241] http://technorati.com/tag/dealul+Stârminei
[242] http://technorati.com/tag/câmpia+Mehedinţiului
[243] http://technorati.com/tag/sate
[244] http://technorati.com/tag/vârful+Stîrminei
[245] http://technorati.com/tag/Casa
[246] http://technorati.com/tag/case
[247] http://technorati.com/tag/îndeletniciri
[248] http://technorati.com/tag/bordeie
[249] http://technorati.com/tag/Ion+lonescu+de+la+Brad
[250] http://technorati.com/tag/odai
[251] http://technorati.com/tag/cuină
[252] http://technorati.com/tag/ogeac
[253] http://technorati.com/tag/agricultura
[254] http://technorati.com/tag/pescuitul
[255] http://technorati.com/tag/împl
[256] http://technorati.com/tag/documente
[257] http://technorati.com/tag/înscrisuri
[258] http://technorati.com/tag/atestate
[259] http://technorati.com/tag/Corlăţel
[260] http://technorati.com/tag/Neagoe
[261] http://technorati.com/tag/Radu+Călugăru
[262] http://technorati.com/tag/Punghina
[263] http://technorati.com/tag/legende
[264] http://technorati.com/tag/balt
[265] http://technorati.com/tag/arta+populară
[266] http://technorati.com/tag/Orşova
[267] http://technorati.com/tag/Al.+Vlahuţă
[268] http://technorati.com/tag/golful+Cerna
[269] http://technorati.com/tag/dealul+Alion
[270] http://technorati.com/tag/Munţii+Almăjului
[271] http://technorati.com/tag/fag
[272] http://technorati.com/tag/stejar
[273] http://technorati.com/tag/gorun
[274] http://technorati.com/tag/a
[275] http://technorati.com/tag/Arhitectura+populară
[276] http://technorati.com/tag/construcţii
[277] http://technorati.com/tag/art
[278] http://technorati.com/tag/adăposturi+temporare
[279] http://technorati.com/tag/peşteri
[280] http://technorati.com/tag/pătuiage
[281] http://technorati.com/tag/pătuleage
[282] http://technorati.com/tag/viaţa+pastorală
[283] http://technorati.com/tag/ţuţe
[284] http://technorati.com/tag/colibe
[285] http://technorati.com/tag/băcie
[286] http://technorati.com/tag/băşie
[287] http://technorati.com/tag/borde
[288] http://technorati.com/tag/materiale
[289] http://technorati.com/tag/tehnici
[290] http://technorati.com/tag/construcţie
[291] http://technorati.com/tag/lemnul
[292] http://technorati.com/tag/piatra
[293] http://technorati.com/tag/bolovani
[294] http://technorati.com/tag/arhitectură
[295] http://technorati.com/tag/soclu
[296] http://technorati.com/tag/tălpi
[297] http://technorati.com/tag/pereţi
[298] http://technorati.com/tag/bârne
[299] http://technorati.com/tag/blăni
[300] http://technorati.com/tag/c
[301] http://technorati.com/tag/planuri
[302] http://technorati.com/tag/elevaţie
[303] http://technorati.com/tag/tipuri
[304] http://technorati.com/tag/locuinţe
[305] http://technorati.com/tag/categorii
[306] http://technorati.com/tag/casa+joasă
[307] http://technorati.com/tag/arhitectura+populară
[308] http://technorati.com/tag/foişorul
[309] http://technorati.com/tag/prispă
[310] http://technorati.com/tag/vatra
[311] http://technorati.com/tag/casă+ţărăneas
[312] http://technorati.com/tag/locuinţă
[313] http://technorati.com/tag/înaltă
[314] http://technorati.com/tag/prispa
[315] http://technorati.com/tag/arhitectura+popular[+româneasca
[316] http://technorati.com/tag/fără+prispă
[317] http://technorati.com/tag/încăperi
[318] http://technorati.com/tag/foc
[319] http://technorati.com/tag/hodaia
[320] http://technorati.com/tag/cătune
[321] http://technorati.com/tag/rudari
[322] http://technorati.com/tag/prispă+parţială
[323] http://technorati.com/tag/podiş
[324] http://technorati.com/tag/dealuri
[325] http://technorati.com/tag/Şovarna
[326] http://technorati.com/tag/Gorj
[327] http://technorati.com/tag/casă+arhaic+românesc
[328] http://technorati.com/tag/zone+etnografice
[329] http://technorati.com/tag/casa+neol
[330] http://technorati.com/tag/casa
[331] http://technorati.com/tag/asimetric
[332] http://technorati.com/tag/tindă
[333] http://technorati.com/tag/tindă+în+cot
[334] http://technorati.com/tag/clet
[335] http://technorati.com/tag/trei+încăperi
[336] http://technorati.com/tag/celar
[337] http://technorati.com/tag/Cerna+Vîrf
[338] http://technorati.com/tag/planul+casei
[339] http://technorati.com/tag/temelia
[340] http://technorati.com/tag/lemn
[341] http://technorati.com/tag/tindar
[342] http://technorati.com/tag/prăgar
[343] http://technorati.com/tag/casa+cu+prispă
[344] http://technorati.com/tag/parţială
[345] http://technorati.com/tag/sală+mediană
[346] http://technorati.com/tag/acoperişul
[347] http://technorati.com/tag/şindrilă
[348] http://technorati.com/tag/gura+coşului
[349] http://technorati.com/tag/lemnăria
[350] http://technorati.com/tag/două+intrări
[351] http://technorati.com/tag/casă
[352] http://technorati.com/tag/simetric
[353] http://technorati.com/tag/faţadă
[354] http://technorati.com/tag/o+singură+intrare
[355] http://technorati.com/tag/joasă
[356] http://technorati.com/tag/particularităţi
[357] http://technorati.com/tag/coş
[358] http://technorati.com/tag/două+încăperi
[359] http://technorati.com/tag/o+intrare
[360] http://technorati.com/tag/zona+dealurilor
[361] http://technorati.com/tag/zona+podişului
[362] http://technorati.com/tag/Prejna
[363] http://technorati.com/tag/Rudina
[364] http://technorati.com/tag/Studina
[365] http://technorati.com/tag/Val
[366] http://technorati.com/tag/dona+intrări
[367] http://technorati.com/tag/separate
[368] http://technorati.com/tag/Muntenia
[369] http://technorati.com/tag/Transilvania
[370] http://technorati.com/tag/cunia
[371] http://technorati.com/tag/cu
[372] http://technorati.com/tag/case+joase
[373] http://technorati.com/tag/case+ţărăneşti
[374] http://technorati.com/tag/foişor
[375] http://technorati.com/tag/case+înalte
[376] http://technorati.com/tag/mehedinţean
[377] http://technorati.com/tag/vechime
[378] http://technorati.com/tag/funcţionalitate
[379] http://technorati.com/tag/plan
[380] http://technorati.com/tag/compoziţia
[381] http://technorati.com/tag/faţada
[382] http://technorati.com/tag/nivele
[383] http://technorati.com/tag/etaj
[384] http://technorati.com/tag/întreagă
[385] http://technorati.com/tag/vatră
[386] http://technorati.com/tag/sală
[387] http://technorati.com/tag/
[388] http://technorati.com/tag/Tătuci
[389] http://technorati.com/tag/hodaie
[390] http://technorati.com/tag/cunie
[391] http://technorati.com/tag/iatac
[392] http://technorati.com/tag/ţărani
[393] http://technorati.com/tag/bogaţi
[394] http://technorati.com/tag/decor
[395] http://technorati.com/tag/populară
[396] http://technorati.com/tag/mehedinţeană
[397] http://technorati.com/tag/elemente
[398] http://technorati.com/tag/arhitectonice
[399] http://technorati.com/tag/clasicism
[400] http://technorati.com/tag/arta
[401] http://technorati.com/tag/stâlpi
[402] http://technorati.com/tag/grinda+mare
[403] http://technorati.com/tag/tinde
[404] http://technorati.com/tag/grinzi+transversale
[405] http://technorati.com/tag/florar
[406] http://technorati.com/tag/sistem
[407] http://technorati.com/tag/cal
[408] http://technorati.com/tag/undreaua
[409] http://technorati.com/tag/andrea
[410] http://technorati.com/tag/sistemul+decorativ
[411] http://technorati.com/tag/învelitoarea
[412] http://technorati.com/tag/efecte+decorative
[413] http://technorati.com/tag/şindrila
[414] http://technorati.com/tag/astrucala
[415] http://technorati.com/tag/în+patru+ape
[416] http://technorati.com/tag/acareturi
[417] http://technorati.com/tag/gospodărie
[418] http://technorati.com/tag/poartă
[419] http://technorati.com/tag/patul
[420] http://technorati.com/tag/cămara
[421] http://technorati.com/tag/şopru
[422] http://technorati.com/tag/ţuică
[423] http://technorati.com/tag/pivniţa
[424] http://technorati.com/tag/coteţe
[425] http://technorati.com/tag/păsări
[426] http://technorati.com/tag/porc
[427] http://technorati.com/tag/raţe
[428] http://technorati.com/tag/cule
[429] http://technorati.com/tag/fântânia
[430] http://technorati.com/tag/geamlîc
[431] http://technorati.com/tag/WC
[432] http://technorati.com/tag/creşterea+vitelor
[433] http://technorati.com/tag/grajduri
[434] http://technorati.com/tag/lînării
[435] http://technorati.com/tag/pătule
[436] http://technorati.com/tag/ciutură
[437] http://technorati.com/tag/Moară
[438] http://technorati.com/tag/mori+de+apă
[439] http://technorati.com/tag/Technologie
[440] http://technorati.com/tag/moară
[441] http://technorati.com/tag/pimniţa
[442] http://technorati.com/tag/vii
[443] http://technorati.com/tag/gorjeneşti
[444] http://technorati.com/tag/înalte
[445] http://technorati.com/tag/porţi
[446] http://technorati.com/tag/arhitectura+populara
[447] http://technorati.com/tag/artă+populară
[448] http://technorati.com/tag/casa+mehedinţeană
[449] http://technorati.com/tag/constructii
[450] http://technorati.com/tag/meşteri
[451] http://technorati.com/tag/arta+populara
[452] http://technorati.com/tag/Monden
[453] http://technorati.com/tag/portul+popular
[454] http://technorati.com/tag/costumul+popular
[455] http://technorati.com/tag/arta+popular[
[456] http://technorati.com/tag/îmbrăcămintea
[457] http://technorati.com/tag/etnogeneză
[458] http://technorati.com/tag/documente+istorice
[459] http://technorati.com/tag/vestigii+arheologice
[460] http://technorati.com/tag/Câ
[461] http://technorati.com/tag/costumul+femeiesc
[462] http://technorati.com/tag/vâlnic
[463] http://technorati.com/tag/catrinţe
[464] http://technorati.com/tag/sărbătoare
[465] http://technorati.com/tag/îmbrăcăminte
[466] http://technorati.com/tag/muncă
[467] http://technorati.com/tag/îmbrăcămintea+capului
[468] http://technorati.com/tag/cămaşa
[469] http://technorati.com/tag/brâul
[470] http://technorati.com/tag/b
[471] http://technorati.com/tag/modele
[472] http://technorati.com/tag/piese
[473] http://technorati.com/tag/costumul+popular+femeiesc
[474] http://technorati.com/tag/nord
[475] http://technorati.com/tag/Cârpe+de+cap
[476] http://technorati.com/tag/Maramă
[477] http://technorati.com/tag/Femeie
[478] http://technorati.com/tag/cârpă+de+borangic
[479] http://technorati.com/tag/Cămă
[480] http://technorati.com/tag/opregul+creţ
[481] http://technorati.com/tag/catrinţă+călcată
[482] http://technorati.com/tag/zăvelcă+aleasă
[483] http://technorati.com/tag/în+tangală
[484] http://technorati.com/tag/brăţarie
[485] http://technorati.com/tag/râuşor+de+zimţi
[486] http://technorati.com/tag/fâstic
[487] http://technorati.com/tag/colorit
[488] http://technorati.com/tag/betele
[489] http://technorati.com/tag/brăcira
[490] http://technorati.com/tag/brâu
[491] http://technorati.com/tag/opregul-vâlnic
[492] http://technorati.com/tag/opregul+creţ+mărunt
[493] http://technorati.com/tag/pânziul
[494] http://technorati.com/tag/catrinţă
[495] http://technorati.com/tag/zăvelca+aleasă
[496] http://technorati.com/tag/opregul
[497] http://technorati.com/tag/vâlnice
[498] http://technorati.com/tag/catrinţa
[499] http://technorati.com/tag/ţesătură
[500] http://technorati.com/tag/opregul+îngust
[501] http://technorati.com/tag/fisticul
[502] http://technorati.com/tag/prestelca
[503] http://technorati.com/tag/zuvelca
[504] http://technorati.com/tag/Câmpia+dunăreană
[505] http://technorati.com/tag/câţă
[506] http://technorati.com/tag/femeiesc
[507] http://technorati.com/tag/fustă
[508] http://technorati.com/tag/opreg
[509] http://technorati.com/tag/sumna
[510] http://technorati.com/tag/sumna+pe+speteze
[511] http://technorati.com/tag/sumna+ţesută
[512] http://technorati.com/tag/opreg+creţ
[513] http://technorati.com/tag/zăvelcă
[514] http://technorati.com/tag/portul+femeiesc
[515] http://technorati.com/tag/costum
[516] http://technorati.com/tag/fuste
[517] http://technorati.com/tag/urzeala
[518] http://technorati.com/tag/băteala
[519] http://technorati.com/tag/lână
[520] http://technorati.com/tag/Vălănic
[521] http://technorati.com/tag/zăvelca
[522] http://technorati.com/tag/Valnic
[523] http://technorati.com/tag/betea
[524] http://technorati.com/tag/capului
[525] http://technorati.com/tag/cutume
[526] http://technorati.com/tag/învelirea
[527] http://technorati.com/tag/găteala
[528] http://technorati.com/tag/femei
[529] http://technorati.com/tag/mirese
[530] http://technorati.com/tag/nunţi
[531] http://technorati.com/tag/îmbrobodire
[532] http://technorati.com/tag/fibre+vegetale
[533] http://technorati.com/tag/cânepă
[534] http://technorati.com/tag/in
[535] http://technorati.com/tag/bumbac
[536] http://technorati.com/tag/borangic
[537] http://technorati.com/tag/motive+ornamentale
[538] http://technorati.com/tag/cămaşa+femeiască
[539] http://technorati.com/tag/imagini
[540] http://technorati.com/tag/guler
[541] http://technorati.com/tag/covei
[542] http://technorati.com/tag/musculiţe
[543] http://technorati.com/tag/piezuri
[544] http://technorati.com/tag/tehnica
[545] http://technorati.com/tag/cusătura
[546] http://technorati.com/tag/brâne
[547] http://technorati.com/tag/tipologie
[548] http://technorati.com/tag/cămaşă
[549] http://technorati.com/tag/portul+popular+femeiesc
[550] http://technorati.com/tag/încreţită+în+jurul+gâtului
[551] http://technorati.com/tag/dreaptă
[552] http://technorati.com/tag/costumaţia
[553] http://technorati.com/tag/componenţa
[554] http://technorati.com/tag/tipologia
[555] http://technorati.com/tag/costumul
[556] http://technorati.com/tag/vilnic
[557] http://technorati.com/tag/câmp
[558] http://technorati.com/tag/Câmpia+Dunării
[559] http://technorati.com/tag/popular
[560] http://technorati.com/tag/dunăreană
[561] http://technorati.com/tag/românesc
[562] http://technorati.com/tag/vâlnicul
[563] http://technorati.com/tag/vălănic
[564] http://technorati.com/tag/tradiţional
[565] http://technorati.com/tag/oprege
[566] http://technorati.com/tag/cămăşi
[567] http://technorati.com/tag/conci
[568] http://technorati.com/tag/cârpă
[569] http://technorati.com/tag/broboadă
[570] http://technorati.com/tag/bărbătesc
[571] http://technorati.com/tag/căciula
[572] http://technorati.com/tag/pălăria
[573] http://technorati.com/tag/cioareci
[574] http://technorati.com/tag/izmene
[575] http://technorati.com/tag/încălţăminte
[576] http://technorati.com/tag/vesta
[577] http://technorati.com/tag/dimie
[578] http://technorati.com/tag/pieptar
[579] http://technorati.com/tag/port
[580] http://technorati.com/tag/blană
[581] http://technorati.com/tag/haine
[582] http://technorati.com/tag/stofă+ţărănească
[583] http://technorati.com/tag/portul
[584] http://technorati.com/tag/haina
[585] http://technorati.com/tag/Bete
[586] http://technorati.com/tag/căciulă
[587] http://technorati.com/tag/cojoace
[588] http://technorati.com/tag/costumul+bărbătesc
[589] http://technorati.com/tag/pălărie
[590] http://technorati.com/tag/vestă
[591] http://technorati.com/tag/haină
[592] http://technorati.com/tag/bete
[593] http://technorati.com/tag/cojoc
[594] http://technorati.com/tag/haina+albă
[595] http://technorati.com/tag/ismene
[596] http://technorati.com/tag/jeletcă
[597] http://technorati.com/tag/căciula+mocănească
[598] http://technorati.com/tag/ciobani
[599] http://technorati.com/tag/pălării
[600] http://technorati.com/tag/Cămaşă+bărbătească
[601] http://technorati.com/tag/cămaşa+cu+plătea
[602] http://technorati.com/tag/cămaşa+dreaptă
[603] http://technorati.com/tag/ornamentaţia
[604] http://technorati.com/tag/cămaşa+bărbătească
[605] http://technorati.com/tag/călţuni
[606] http://technorati.com/tag/goangă
[607] http://technorati.com/tag/iminei
[608] http://technorati.com/tag/încălţămintea
[609] http://technorati.com/tag/nojiţe
[610] http://technorati.com/tag/obiale
[611] http://technorati.com/tag/opinca
[612] http://technorati.com/tag/papuci
[613] http://technorati.com/tag/interior
[614] http://technorati.com/tag/locuinţă+ţărănească
[615] http://technorati.com/tag/mediul+natural
[616] http://technorati.com/tag/ocupaţii
[617] http://technorati.com/tag/stadiul+dezvoltării+tehnicii
[618] http://technorati.com/tag/schimburil
[619] http://technorati.com/tag/subzona
[620] http://technorati.com/tag/centrală
[621] http://technorati.com/tag/sudică
[622] http://technorati.com/tag/vechi
[623] http://technorati.com/tag/cameră+de+locuit
[624] http://technorati.com/tag/cameră
[625] http://technorati.com/tag/Decoraţiuni
[626] http://technorati.com/tag/diversitate
[627] http://technorati.com/tag/Cireşu
[628] http://technorati.com/tag/funcţii
[629] http://technorati.com/tag/camere
[630] http://technorati.com/tag/tinda
[631] http://technorati.com/tag/bucătărie
[632] http://technorati.com/tag/cămară
[633] http://technorati.com/tag/cloşti
[634] http://technorati.com/tag/pui
[635] http://technorati.com/tag/dormit
[636] http://technorati.com/tag/oaspeţi
[637] http://technorati.com/tag/bibliografie
[638] http://technorati.com/tag/ţărănească
[639] http://technorati.com/tag/textile
[640] http://technorati.com/tag/de+casă
[641] http://technorati.com/tag/meşteşuguri
[642] http://technorati.com/tag/tors
[643] http://technorati.com/tag/ţesut
[644] http://technorati.com/tag/amenajarea+locuinţei
[645] http://technorati.com/tag/unealtă
[646] http://technorati.com/tag/războiul+de+ţesut
[647] http://technorati.com/tag/descoperiri+arheologice
[648] http://technorati.com/tag/primitiv
[649] http://technorati.com/tag/vertical
[650] http://technorati.com/tag/arhaic
[651] http://technorati.com/tag/firele+de+urzeală
[652] http://technorati.com/tag/greutăţi
[653] http://technorati.com/tag/Internaţional
[654] http://technorati.com/tag/ţesături
[655] http://technorati.com/tag/material
[656] http://technorati.com/tag/clin
[657] http://technorati.com/tag/urzeală
[658] http://technorati.com/tag/băteală
[659] http://technorati.com/tag/păr+de+capră
[660] http://technorati.com/tag/clasificare
[661] http://technorati.com/tag/grupuri
[662] http://technorati.com/tag/acoperit+patul
[663] http://technorati.com/tag/învelit
[664] http://technorati.com/tag/decorative
[665] http://technorati.com/tag/confecţionare
[666] mailto:[email protected]
[667] http://technorati.com/tag/gospodării+ţărăneşti
[668] http://technorati.com/tag/pat
[669] http://technorati.com/tag/zăveadă
[670] http://technorati.com/tag/scoarţă
[671] http://technorati.com/tag/pătură
[672] http://technorati.com/tag/velinţă
[673] http://technorati.com/tag/căpătiie
[674] http://technorati.com/tag/perne
[675] http://technorati.com/tag/ţesături+decorative
[676] http://technorati.com/tag/feţe+de+masă
[677] http://technorati.com/tag/masa
[678] http://technorati.com/tag/aşternut
[679] http://technorati.com/tag/copii
[680] http://technorati.com/tag/lastaviţa
[681] http://technorati.com/tag/alese
[682] http://technorati.com/tag/Brebina
[683] http://technorati.com/tag/cu+urzeală
[684] http://technorati.com/tag/în+patru+iţe
[685] http://technorati.com/tag/Obârşia+Cloşani
[686] http://technorati.com/tag/pătura
[687] http://technorati.com/tag/piuă
[688] http://technorati.com/tag/ţesute
[689] http://technorati.com/tag/Bala
[690] http://technorati.com/tag/cai
[691] http://technorati.com/tag/călăreţi
[692] http://technorati.com/tag/Ciresu
[693] http://technorati.com/tag/dinţi+de+ferestrău
[694] http://technorati.com/tag/Ilovat
[695] http://technorati.com/tag/pistornic
[696] http://technorati.com/tag/Podeni
[697] http://technorati.com/tag/poduri
[698] http://technorati.com/tag/postăicuţe
[699] http://technorati.com/tag/scoarţe
[700] http://technorati.com/tag/şerăpău
[701] http://technorati.com/tag/şerpişori
[702] http://technorati.com/tag/zale
[703] http://technorati.com/tag/Ilovăţ
[704] http://technorati.com/tag/perdele
[705] http://technorati.com/tag/piesă+decorativă
[706] http://technorati.com/tag/ştergare
[707] http://technorati.com/tag/Balta
[708] http://technorati.com/tag/Balvanesti
[709] http://technorati.com/tag/Chilim
[710] http://technorati.com/tag/Clisura+Dunării
[711] http://technorati.com/tag/Cumpărături
[712] http://technorati.com/tag/Gruia
[713] http://technorati.com/tag/interioare+ţărăneşti
[714] http://technorati.com/tag/ornamente
[715] http://technorati.com/tag/Scoarţă
[716] http://technorati.com/tag/textile+decorative
[717] http://technorati.com/tag/Vanju+Mare
[718] http://technorati.com/tag/Bâlvăneşti
[719] http://technorati.com/tag/foaia+de+tron
[720] http://technorati.com/tag/mehedinţene
[721] http://technorati.com/tag/peşchire
[722] http://technorati.com/tag/şervete
[723] http://technorati.com/tag/cârpe
[724] http://technorati.com/tag/ii
[725] http://technorati.com/tag/ceramica
[726] http://technorati.com/tag/lut
[727] http://technorati.com/tag/olari
[728] http://technorati.com/tag/preistorică
[729] http://technorati.com/tag/cercetări+arheologice
[730] http://technorati.com/tag/aşezări
[731] http://technorati.com/tag/epoca+neolitică
[732] http://technorati.com/tag/culturi
[733] http://technorati.com/tag/câmpul+ornamental
[734] http://technorati.com/tag/ceramică
[735] http://technorati.com/tag/românească
[736] http://technorati.com/tag/Cadouri
[737] http://technorati.com/tag/meşteşug
[738] http://technorati.com/tag/olărit
[739] http://technorati.com/tag/centre+ceramice
[740] http://technorati.com/tag/Şişeşti
[741] http://technorati.com/tag/statistici
[742] http://technorati.com/tag/catagrafia
[743] http://technorati.com/tag/Centrul+ceramic+Şişeşti
[744] http://technorati.com/tag/centrul+ceramic
[745] http://technorati.com/tag/Sişeşti
[746] http://technorati.com/tag/meşteri+olari
[747] http://technorati.com/tag/dealul+Gârdoaia
[748] http://technorati.com/tag/Toaca+de+arie
[749] http://technorati.com/tag/dealul+Bora
[750] http://technorati.com/tag/Şimian
[751] http://technorati.com/tag/influenţa+bizantină
[752] http://technorati.com/tag/olăria
[753] http://technorati.com/tag/ceramică+neagră
[754] http://technorati.com/tag/hallstatt
[755] http://technorati.com/tag/latene
[756] http://technorati.com/tag/vase
[757] http://technorati.com/tag/Barbu+Slătineanu
[758] http://technorati.com/tag/2009
[759] http://technorati.com/tag/agenţi+economici
[760] http://technorati.com/tag/brut
[761] http://technorati.com/tag/căsătorii
[762] http://technorati.com/tag/câştigul+salarial
[763] http://technorati.com/tag/cazare+turistică
[764] http://technorati.com/tag/decese
[765] http://technorati.com/tag/demografie
[766] http://technorati.com/tag/divorţuri
[767] http://technorati.com/tag/exporturile+de+bunuri
[768] http://technorati.com/tag/importurile+de+bunuri
[769] http://technorati.com/tag/indicatorii+economici
[770] http://technorati.com/tag/Indicele
[771] http://technorati.com/tag/mediu
[772] http://technorati.com/tag/naşteri
[773] http://technorati.com/tag/net
[774] http://technorati.com/tag/pensia
[775] http://technorati.com/tag/pensionari
[776] http://technorati.com/tag/protecţia+consumatorilor
[777] http://technorati.com/tag/rata+somajului
[778] http://technorati.com/tag/real
[779] http://technorati.com/tag/salariaţi
[780] http://technorati.com/tag/someri
[781] http://technorati.com/tag/Istoria+judeţului+Mehedinţi
[782] http://technorati.com/tag/Mihai+Viteazu
[783] http://technorati.com/tag/Strehaia
[784] http://technorati.com/tag/Bănişor
[785] http://technorati.com/tag/Ţara+Mehedinţiului
[786] http://technorati.com/tag/Evul+Mediu
[787] http://technorati.com/tag/Mehedinti
[788] http://technorati.com/tag/Andrei+al+II-lea
[789] http://technorati.com/tag/Cema
[790] http://technorati.com/tag/Olt
[791] http://technorati.com/tag/Banatul+de+Sev
[792] http://technorati.com/tag/perioada+interbelică
[793] http://technorati.com/tag/provincie
[794] http://technorati.com/tag/reşedinţa
[795] http://technorati.com/tag/lista
[796] http://technorati.com/tag/localităţi
[797] http://technorati.com/tag/Coduri+poştale
[798] http://technorati.com/tag/Companii
[799] http://technorati.com/tag/Oficii+Poştale
[800] http://technorati.com/tag/calendar
[801] http://technorati.com/tag/piaţă
[802] http://technorati.com/tag/târguri
[803] http://technorati.com/tag/oboare
[804] http://technorati.com/tag/sărbători+religioase
[805] http://drobetaturnuseverin.net/imagine/primaria-baia-de-arama
[806] http://www.accuweather.com/world-index-forecast.asp?partner=netweather&locCode=EUR|RO|RO027|BAIA DE ARAMA|&metric=1
[807] http://www.accuweather.com/maps-satellite.asp
[808] http://www.accuweather.com/index-radar.asp?partner=accuweather&traveler=0&zipcode=EUR|RO|RO027|BAIA DE ARAMA|
[809] http://technorati.com/tag/amplasare
[810] http://technorati.com/tag/atestare+documentară
[811] http://technorati.com/tag/Bratilovu
[812] http://technorati.com/tag/Dealu+M
[813] http://technorati.com/tag/localităţi+componente
[814] http://technorati.com/tag/bai
[815] http://technorati.com/tag/Bala+bai
[816] http://technorati.com/tag/Bala+de+Sus
[817] http://technorati.com/tag/biserică
[818] http://technorati.com/tag/Brateşul
[819] http://technorati.com/tag/Brativoeşti
[820] http://technorati.com/tag/Câmpu+Mare
[821] http://technorati.com/tag/Cârşu
[822] http://technorati.com/tag/Chiţimia+Constantin
[823] http://technorati.com/tag/cod+poştal
[824] http://technorati.com/tag/Comăneşti
[825] http://technorati.com/tag/Crainici
[826] http://technorati.com/tag/investiţii
[827] http://technorati.com/tag/istorie
[828] http://technorati.com/tag/Iupca
[829] http://technorati.com/tag/localitate
[830] http://technorati.com/tag/Molani
[831] http://technorati.com/tag/primar
[832] http://technorati.com/tag/primarie
[833] http://technorati.com/tag/Runcşor
[834] http://technorati.com/tag/sărbători
[835] http://technorati.com/tag/Sărdăneşti
[836] http://technorati.com/tag/şcoli
[837] http://technorati.com/tag/turism
[838] http://technorati.com/tag/Vidimireşti
[839] http://technorati.com/tag/biserica+Sf.Voievozi
[840] http://technorati.com/tag/Coada+Cornetului
[841] http://technorati.com/tag/Costeşti
[842] http://technorati.com/tag/FACILITATI
[843] http://technorati.com/tag/investitori
[844] http://technorati.com/tag/Măsuratul+Oilor
[845] http://technorati.com/tag/Nevăţu
[846] http://technorati.com/tag/obiective+turistice
[847] http://technorati.com/tag/pestera+Balta
[848] http://technorati.com/tag/piaţa
[849] http://technorati.com/tag/proiecte
[850] http://technorati.com/tag/Sfodea
[851] http://technorati.com/tag/Stoican+Constantin
[852] http://technorati.com/tag/scoli
[853] http://technorati.com/tag/apă+plată
[854] http://technorati.com/tag/Braniştea
[855] http://technorati.com/tag/exploatare+balastieră
[856] http://technorati.com/tag/Goanţa
[857] http://technorati.com/tag/Marin+Ion
[858] http://technorati.com/tag/facilitati
[859] http://technorati.com/tag/Breznita-Ocol
[860] http://technorati.com/tag/Drăghici+Dumitru
[861] http://technorati.com/tag/Fiii+satului
[862] http://technorati.com/tag/Jidoştiţa
[863] http://technorati.com/tag/Magheru
[864] http://technorati.com/tag/Parcul+natural+Porţile+de+Fier
[865] http://technorati.com/tag/Şuşiţa
[866] http://technorati.com/tag/Vărănic
[867] http://technorati.com/tag/Brezniţa-Ocol
[868] http://technorati.com/tag/cod+postal
[869] http://technorati.com/tag/obiective+turi
[870] http://technorati.com/tag/Brezniţa-Motru
[871] http://technorati.com/tag/Coşovăţ
[872] http://technorati.com/tag/Deleni
[873] http://technorati.com/tag/Făuroaia
[874] http://technorati.com/tag/Firimiţă
[875] http://technorati.com/tag/Marcu+Mircea+Ionel
[876] http://technorati.com/tag/Plai
[877] http://technorati.com/tag/Tălăpanu
[878] http://technorati.com/tag/Valea+Teiului
[879] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/brosteni-biserica.jpg
[880] http://technorati.com/tag/Borugă+Alexandru
[881] http://technorati.com/tag/Broşteni
[882] http://technorati.com/tag/Căpăţâneşti
[883] http://technorati.com/tag/Duminica+Tomii
[884] http://technorati.com/tag/Luncşoara
[885] http://technorati.com/tag/Lupşa+de+Jos
[886] http://technorati.com/tag/Lupşa+de+Sus
[887] http://technorati.com/tag/Meriş
[888] http://technorati.com/tag/Sânzienele
[889] http://technorati.com/tag/Borugă
[890] http://technorati.com/tag/Burila+Mare
[891] http://technorati.com/tag/Câmpia+Blahnitei
[892] http://technorati.com/tag/Cicic+Jenică
[893] http://technorati.com/tag/Crivina
[894] http://technorati.com/tag/Izvoru+Frumos
[895] http://technorati.com/tag/Ţigănaşi
[896] http://technorati.com/tag/Vrancea
[897] http://technorati.com/tag/Ziua+localităţii
[898] http://technorati.com/tag/Câmpia+Blah
[899] http://technorati.com/tag/Argineşti
[900] http://technorati.com/tag/Butoieşti
[901] http://technorati.com/tag/Buiceşti
[902] http://technorati.com/tag/Gura+Motrului
[903] http://technorati.com/tag/Jugastru
[904] http://technorati.com/tag/Pluta
[905] http://technorati.com/tag/Răduţeşti
[906] http://technorati.com/tag/Ţânţaru
[907] http://technorati.com/tag/Bâcleş
[908] http://technorati.com/tag/Bîlvăneştii+de+Jos
[909] http://technorati.com/tag/Călineştii+de+Jos
[910] http://technorati.com/tag/Călineştii+de+Sus
[911] http://technorati.com/tag/Cosustea+Mica
[912] http://technorati.com/tag/Naşterea+Maicii+Domnului
[913] http://technorati.com/tag/Nedee
[914] http://technorati.com/tag/Pîrlagele
[915] http://technorati.com/tag/Tăierea+capului+Sf.+Ioan+Botezătorul
[916] http://technorati.com/tag/localitati
[917] http://technorati.com/tag/Bălăciţa
[918] http://technorati.com/tag/bâlci
[919] http://technorati.com/tag/Dobra
[920] http://technorati.com/tag/Gvardiniţa
[921] http://technorati.com/tag/Vlăduţi+Constantin
[922] http://technorati.com/tag/s
[923] http://technorati.com/tag/atracţii+turistice
[924] http://technorati.com/tag/Bunoaica
[925] http://technorati.com/tag/Cocoşul+de+Munte
[926] http://technorati.com/tag/complexul+carstic
[927] http://technorati.com/tag/Doru+Ţărlui
[928] http://technorati.com/tag/Jupâneşti
[929] http://technorati.com/tag/Negruşa
[930] http://technorati.com/tag/Peştera+Epuran
[931] http://technorati.com/tag/Pestera+Topolnita
[932] http://technorati.com/tag/Podisul+Mehedinti
[933] http://technorati.com/tag/râul+Bahna
[934] http://technorati.com/tag/sărbătoare+câmpenească
[935] http://technorati.com/tag/Topolniţa+-Epuran
[936] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/corcova-sf_voievozi.jpg
[937] http://technorati.com/tag/Bâlciul+Corcovei
[938] http://technorati.com/tag/Breţa
[939] http://technorati.com/tag/Cernaia
[940] http://technorati.com/tag/Corcova
[941] http://technorati.com/tag/Cordun
[942] http://technorati.com/tag/Croica
[943] http://technorati.com/tag/Durac+Adam
[944] http://technorati.com/tag/Gârbovăţu+de+Jos
[945] http://technorati.com/tag/Imoasa
[946] http://technorati.com/tag/Jirov
[947] http://technorati.com/tag/Măru+Roşu
[948] http://technorati.com/tag/Pârvuleşti
[949] http://technorati.com/tag/Puşcaşu
[950] http://technorati.com/tag/Stejaru
[951] http://technorati.com/tag/Vlădăşeşti
[952] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/BisericaCorlatel.jpg
[953] http://technorati.com/tag/Biserica+Corlăţel
[954] http://technorati.com/tag/Constantin+Costângioară
[955] http://technorati.com/tag/fresce
[956] http://technorati.com/tag/Întălnire+cu+fii+satului
[957] http://technorati.com/tag/monumente
[958] http://technorati.com/tag/Valea+Anilor
[959] http://technorati.com/tag/Ziua+Eroilor
[960] http://technorati.com/tag/Cujmir
[961] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/CazanestiMehedinti.jpg
[962] http://technorati.com/tag/Căzăneşti
[963] http://technorati.com/tag/Ercea
[964] http://technorati.com/tag/Festivalul+Portului+şi+Cântecului
[965] http://technorati.com/tag/Gârbovăţu+de+Sus
[966] http://technorati.com/tag/Govodarva
[967] http://technorati.com/tag/Ilovu
[968] http://technorati.com/tag/Jigniţa
[969] http://technorati.com/tag/nedei
[970] http://technorati.com/tag/Ovidiu-Gabriel+Lădaru
[971] http://technorati.com/tag/Păltinişu
[972] http://technorati.com/tag/POIANĂ
[973] http://technorati.com/tag/Roşia
[974] http://technorati.com/tag/Severineşti
[975] http://technorati.com/tag/Suharu
[976] http://technorati.com/tag/Valea+Coşuştei
[977] http://technorati.com/tag/Poiana
[978] http://technorati.com/tag/Severi
[979] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/Batoti.jpg
[980] http://technorati.com/tag/Batoţi
[981] http://technorati.com/tag/Bistreţu
[982] http://technorati.com/tag/Dealul+Stârmina
[983] http://technorati.com/tag/Devesel
[984] http://technorati.com/tag/Dunărea+Mică
[985] http://technorati.com/tag/Mimiş+Alexandru+Marius
[986] http://technorati.com/tag/monument
[987] http://technorati.com/tag/Sărbătoarea+salcâmului
[988] http://technorati.com/tag/Scăpău
[989] http://technorati.com/tag/situl+arheologic
[990] http://technorati.com/tag/târg
[991] http://technorati.com/tag/Tismana
[992] http://technorati.com/tag/Mimiş+Al
[993] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/dubova_0.jpg
[994] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/dubova1.jpg
[995] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/golfuldubova1.jpg
[996] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/golfuldubova2.jpg
[997] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/ambarcatiunigolfuldubova.jpg
[998] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/restaurantgolfuldubova.jpg
[999] http://technorati.com/tag/Baia+Nouă
[1000] http://technorati.com/tag/Cazanele+Mari
[1001] http://technorati.com/tag/Cazanele+Mici
[1002] http://technorati.com/tag/cinegetice
[1003] http://technorati.com/tag/Decebal
[1004] http://technorati.com/tag/defileul+Dunării
[1005] http://technorati.com/tag/Doscocil+Victor
[1006] http://technorati.com/tag/Dubova
[1007] http://technorati.com/tag/Eibenthal
[1008] http://technorati.com/tag/Hramul+Bisericii+Sfânta+Maria
[1009] http://technorati.com/tag/Imobiliare
[1010] http://technorati.com/tag/lacul+de+acumulare
[1011] http://technorati.com/tag/Mănăstirea+Mraconia
[1012] http://technorati.com/tag/Munţii+Almăj
[1013] http://technorati.com/tag/Parcul+natural
[1014] http://technorati.com/tag/Peştera+Ponicova
[1015] http://technorati.com/tag/Portile+de+Fier+I
[1016] http://technorati.com/tag/Rezervaţia+naturală
[1017] http://technorati.com/tag/zone+de+agrement
[1018] http://technorati.com/tag/Dunarea
[1019] http://www.eibenthal.eu/
[1020] http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=1292
[1021] http://portal.sejmh.ro/_layouts/images/harta_judet_mehedinti.jpg
[1022] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/spreeibenthal.jpg
[1023] http://technorati.com/tag/atestare
[1024] http://technorati.com/tag/Tisové+Údolí
[1025] http://technorati.com/tag/Eibentál
[1026] http://technorati.com/tag/Jeventál
[1027] http://technorati.com/tag/România
[1028] http://technorati.com/tag/Albuleşti
[1029] http://technorati.com/tag/Brâgleasa
[1030] http://technorati.com/tag/Cioană+Marin
[1031] http://technorati.com/tag/comună
[1032] http://technorati.com/tag/Dumbrava
[1033] http://technorati.com/tag/Dumbrava+de+Jos
[1034] http://technorati.com/tag/Dumbrava+de+Mijloc
[1035] http://technorati.com/tag/Dumbrava+de+Sus
[1036] http://technorati.com/tag/Golineasa
[1037] http://technorati.com/tag/Higiu
[1038] http://technorati.com/tag/Rocşoreni
[1039] http://technorati.com/tag/Valea+Marcului
[1040] http://technorati.com/tag/Varodia
[1041] http://technorati.com/tag/Vlădica
[1042] http://technorati.com/tag/comuna
[1043] http://technorati.com/tag/Dârvari
[1044] http://technorati.com/tag/Dumitru+Chilom
[1045] http://technorati.com/tag/Gemeni
[1046] http://technorati.com/tag/lăcaşe+de+cult
[1047] http://technorati.com/tag/monumente+istorice
[1048] http://technorati.com/tag/obiective+turis
[1049] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/eselnita.jpg
[1050] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/eselnita1.jpg
[1051] http://technorati.com/tag/Ciuru+Ioan
[1052] http://technorati.com/tag/Eşelniţa
[1053] http://technorati.com/tag/Ieşeliniţa
[1054] http://technorati.com/tag/pensiuni+turistice
[1055] http://technorati.com/tag/Satul+de+vacanţă+Mraconia
[1056] http://technorati.com/tag/statuia+lui+Decebal
[1057] http://technorati.com/tag/Valea+Mraconia
[1058] http://technorati.com/tag/Zilele+Eşelniţei
[1059] http://technorati.com/tag/Ziua+copilului
[1060] http://technorati.com/tag/zona+cinegetică
[1061] http://technorati.com/tag/Statuia+lu
[1062] http://technorati.com/tag/biserica+Sf.+Nicolae
[1063] http://technorati.com/tag/Copăcioasa
[1064] http://technorati.com/tag/extracţia+cărbunelui
[1065] http://technorati.com/tag/Floresti
[1066] http://technorati.com/tag/Gârdoaia
[1067] http://technorati.com/tag/Geo-Parcul+Mehedinţi
[1068] http://technorati.com/tag/Livezi
[1069] http://technorati.com/tag/Moşneni
[1070] http://technorati.com/tag/Pasăre+Radu
[1071] http://technorati.com/tag/Peşteana
[1072] http://technorati.com/tag/Peştenuţa
[1073] http://technorati.com/tag/Stroeşti
[1074] http://technorati.com/tag/Zegujani
[1075] http://technorati.com/tag/Floreşti
[1076] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/Sat_Godeanu-06_0.jpg
[1077] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/Sat_Godeanu-01.jpg
[1078] http://technorati.com/tag/Ciumarca
[1079] http://technorati.com/tag/complexul+carstic+Topolniţa
[1080] http://technorati.com/tag/Godeanu
[1081] http://technorati.com/tag/Ion+Gheorgheci
[1082] http://technorati.com/tag/Ispasul
[1083] http://technorati.com/tag/Marga
[1084] http://technorati.com/tag/Păuneşti
[1085] http://technorati.com/tag/râul+Topolniţa
[1086] http://technorati.com/tag/Şiroca
[1087] http://technorati.com/tag/Valea+Mare
[1088] http://technorati.com/tag/Valea+Mar
[1089] http://technorati.com/tag/Balta+Verde
[1090] http://technorati.com/tag/Burila+Mică
[1091] http://technorati.com/tag/Gheorghe+Haneş
[1092] http://technorati.com/tag/Gogoşu
[1093] http://technorati.com/tag/hidrocentrala+Portile+de+Fier+II
[1094] http://technorati.com/tag/Insula+Ostrovul+Mare
[1095] http://technorati.com/tag/lunca
[1096] http://technorati.com/tag/Ostrovu+Mare
[1097] http://technorati.com/tag/râul+Blahnita
[1098] http://technorati.com/tag/rromi
[1099] http://technorati.com/tag/tigani
[1100] http://technorati.com/tag/Bâltanele
[1101] http://technorati.com/tag/Blidaru
[1102] http://technorati.com/tag/Floarea+Teiului”
[1103] http://technorati.com/tag/Greci
[1104] http://technorati.com/tag/Roman+Dumitru
[1105] http://technorati.com/tag/Sălătruc
[1106] http://technorati.com/tag/Sărbătoarea+Câmpenească
[1107] http://technorati.com/tag/Valea+Petrii
[1108] http://technorati.com/tag/Vişina
[1109] http://technorati.com/tag/Cârceni
[1110] http://technorati.com/tag/Coman+Gheorghe
[1111] http://technorati.com/tag/Grozeşti
[1112] http://technorati.com/tag/Păsărani
[1113] http://technorati.com/tag/Izvoarele
[1114] http://technorati.com/tag/Nedelcu+Alecsandru
[1115] http://technorati.com/tag/Poiana+Gruii
[1116] http://technorati.com/tag/obiective
[1117] http://technorati.com/tag/Baicu+Dumitru
[1118] http://technorati.com/tag/Gârla+Mare
[1119] http://technorati.com/tag/piaţa+comunală
[1120] http://technorati.com/tag/Sărbătoarea+„Crucea”
[1121] http://technorati.com/tag/Vrata
[1122] http://technorati.com/tag/investitii
[1123] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/hinova-dunarea.jpg
[1124] http://technorati.com/tag/Bistriţa
[1125] http://technorati.com/tag/Cârjei
[1126] http://technorati.com/tag/Ion+Ghitan
[1127] http://technorati.com/tag/Ostrovu+Corbului
[1128] http://technorati.com/tag/Alunişul
[1129] http://technorati.com/tag/Bădiţeşti
[1130] http://technorati.com/tag/Borogea
[1131] http://technorati.com/tag/Celnata
[1132] http://technorati.com/tag/Dumbrăviţa
[1133] http://technorati.com/tag/Husnicioara
[1134] http://technorati.com/tag/Marmanu
[1135] http://technorati.com/tag/Oprăneşti
[1136] http://technorati.com/tag/Peri
[1137] http://technorati.com/tag/Priboieşti
[1138] http://technorati.com/tag/Rujoi+Constantin
[1139] http://technorati.com/tag/Selişteni
[1140] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/ilovita.jpg
[1141] http://technorati.com/tag/Bahna
[1142] http://technorati.com/tag/Balul+cu+Izmene
[1143] http://technorati.com/tag/Balul+Mărţişorului
[1144] http://technorati.com/tag/Dealul+Curchia
[1145] http://technorati.com/tag/Dealul+Duhovna
[1146] http://technorati.com/tag/Dealul+Lespezi
[1147] http://technorati.com/tag/Depresiunea+Bahna
[1148] http://technorati.com/tag/Dunare
[1149] http://technorati.com/tag/Fii+satului
[1150] http://technorati.com/tag/golful+Bahna
[1151] http://technorati.com/tag/Hora+populară
[1152] http://technorati.com/tag/hramul
[1153] http://technorati.com/tag/Ilovita
[1154] http://technorati.com/tag/Moiseşti
[1155] http://technorati.com/tag/monumentul
[1156] http://technorati.com/tag/Muntii+Mehedinti
[1157] http://technorati.com/tag/Pătăşanu+Ştefan
[1158] http://technorati.com/tag/raul+Racovat
[1159] http://technorati.com/tag/rezervatie+geologica
[1160] http://technorati.com/tag/Serbarea+câmpenească
[1161] http://technorati.com/tag/Iloviţa
[1162] http://technorati.com/tag/Depresiunea
[1163] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/ilovat-biserica.jpg
[1164] http://technorati.com/tag/Andrionie+Grigore
[1165] http://technorati.com/tag/Budăneşti
[1166] http://technorati.com/tag/Cracu+Lung
[1167] http://technorati.com/tag/Dâlbociţa
[1168] http://technorati.com/tag/Firizu
[1169] http://technorati.com/tag/Racova
[1170] http://technorati.com/tag/Sărbătoarea+Coşuştei
[1171] http://technorati.com/tag/Cerna-Vârf
[1172] http://technorati.com/tag/Drăgheşti
[1173] http://technorati.com/tag/Giurgiani
[1174] http://technorati.com/tag/Isverna
[1175] http://technorati.com/tag/Pădurea+de+liliac
[1176] http://technorati.com/tag/Peştera+Isverna
[1177] http://technorati.com/tag/Poiana+Beletina
[1178] http://technorati.com/tag/Sărbătoarea+Liliacului
[1179] http://technorati.com/tag/Seliştea
[1180] http://technorati.com/tag/Stoican+Ion
[1181] http://technorati.com/tag/Turtaba
[1182] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/IzvoruBarzii-SfintiiArhangheli.jpg
[1183] http://technorati.com/tag/Baloteşti
[1184] http://technorati.com/tag/Biserica+Sf.+Arhangheli
[1185] http://technorati.com/tag/castrul+roman
[1186] http://technorati.com/tag/cetatea+Gradetului
[1187] http://technorati.com/tag/Halânga
[1188] http://technorati.com/tag/Izvoru+Bârzii
[1189] http://technorati.com/tag/Mănăstirea+Schitul+Topolnitei
[1190] http://technorati.com/tag/Măria+Moaca
[1191] http://technorati.com/tag/Puţinei
[1192] http://technorati.com/tag/Răscoleşti
[1193] http://technorati.com/tag/Schinteieşti
[1194] http://technorati.com/tag/Schitu+Topolniţei
[1195] http://technorati.com/tag/Schitu+Topoln
[1196] http://technorati.com/tag/REMRO+DROBETA+S.R.L.
[1197] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/jiana.jpg
[1198] http://technorati.com/tag/Cioroboreni
[1199] http://technorati.com/tag/Dănceu
[1200] http://technorati.com/tag/Jiana
[1201] http://technorati.com/tag/Jiana+Mare
[1202] http://technorati.com/tag/Jiana+Veche
[1203] http://technorati.com/tag/Stăncioiu+Stelian
[1204] http://technorati.com/tag/târg+săptămânal
[1205] http://technorati.com/tag/Stăncioiu
[1206] http://technorati.com/tag/Izvorălu+de+Jos
[1207] http://technorati.com/tag/Izvoru+Aneştilor
[1208] http://technorati.com/tag/Livezile
[1209] http://technorati.com/tag/Petriş
[1210] http://technorati.com/tag/Şerban+Ion
[1211] http://technorati.com/tag/Ştefan+Odobleja
[1212] http://technorati.com/tag/23+August
[1213] http://technorati.com/tag/Barda
[1214] http://technorati.com/tag/Băzăvan+Gheorghe
[1215] http://technorati.com/tag/Bobaiţa
[1216] http://technorati.com/tag/Colibaşi
[1217] http://technorati.com/tag/Lazu
[1218] http://technorati.com/tag/Malovăţ
[1219] http://technorati.com/tag/Negreşti
[1220] http://technorati.com/tag/Bârda
[1221] http://technorati.com/tag/Florea+Stănaia
[1222] http://technorati.com/tag/Izimşa
[1223] http://technorati.com/tag/Obarsia+de+Camp
[1224] http://technorati.com/tag/Obârşia+de+Câmp
[1225] http://drobetaturnuseverin.net/imagine/obarsia-closani-0
[1226] http://drobetaturnuseverin.net/imagine/obarsia-closani-biserica
[1227] http://drobetaturnuseverin.net/imagine/obarsia-closani-stadionul
[1228] http://technorati.com/tag/Obârşia-Cloşani
[1229] http://technorati.com/tag/Popescu+Nicuşor
[1230] http://technorati.com/tag/Vinerea+Ciumii
[1231] http://technorati.com/tag/Oprişor
[1232] http://technorati.com/tag/Prisăceaua
[1233] http://technorati.com/tag/Tuturigă+Eugen
[1234] http://technorati.com/tag/investiti
[1235] http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Orsova_jud_Mehedinti.png
[1236] http://drobetaturnuseverin.net/mehedinţi
[1237] http://www.primariaorsova.ro/
[1238] http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?id=417
[1239] http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=1304
[1240] http://sabin.ro/gallery/orsova_dunare
[1241] http://old.jurnalul.ro/articol_65461/orasul_scufundat_dupa_30.000_de_ani_de_viata.html
[1242] http://www.romanialibera.ro/a107098/orsova-orasul-din-arhive.html
[1243] http://technorati.com/tag/Brăgaru+Constantin
[1244] http://technorati.com/tag/Orschowa
[1245] http://technorati.com/tag/Orsova
[1246] http://technorati.com/tag/Оршава
[1247] http://technorati.com/tag/Die
[1248] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/sfana-03-hi.jpg
[1249] http://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C5%9Fova
[1250] http://technorati.com/tag/Mănăstirea+Sf.+Ana
[1251] http://technorati.com/tag/Dealu+Moşului
[1252] http://technorati.com/tag/mănăstiri
[1253] http://technorati.com/tag/Pamfil+Şeicaru
[1254] http://technorati.com/tag/Dumnezeu
[1255] http://technorati.com/tag/Cavaler+al+Ordinului+"Mihai+Viteazul"
[1256] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/podeni.jpg
[1257] http://technorati.com/tag/Bolovanul
[1258] http://technorati.com/tag/centru+etnografic
[1259] http://technorati.com/tag/formaţiuni+carstice
[1260] http://technorati.com/tag/Gornenţi
[1261] http://technorati.com/tag/Malarişca
[1262] http://technorati.com/tag/Nedeea+Munţilor
[1263] http://technorati.com/tag/punct+fosilier
[1264] http://technorati.com/tag/Rogobete+Ilie
[1265] http://technorati.com/tag/Sarafineşti
[1266] http://technorati.com/tag/Satu+din+Mijloc
[1267] http://technorati.com/tag/Toplita
[1268] http://technorati.com/tag/Mălărişca
[1269] http://technorati.com/tag/Muntii+Mehed
[1270] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/ponoarele.jpg
[1271] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/Podul_lui_Dumnezeu1.jpg
[1272] http://technorati.com/tag/Băluţa
[1273] http://technorati.com/tag/Bârâiacu
[1274] http://technorati.com/tag/Brânzeni
[1275] http://technorati.com/tag/Buicani
[1276] http://technorati.com/tag/Câmpul+de+Lapiezuri
[1277] http://technorati.com/tag/Ceptureni
[1278] http://technorati.com/tag/Cheile+Balutei
[1279] http://technorati.com/tag/Cracu+Muntelui
[1280] http://technorati.com/tag/Delureni
[1281] http://technorati.com/tag/Festivalul+naţional+„Ponoare
[1282] http://technorati.com/tag/Gărdăneasa
[1283] http://technorati.com/tag/Georgică+Pătraşcu
[1284] http://technorati.com/tag/Gheorgheşti
[1285] http://technorati.com/tag/Lacul+Zaton
[1286] http://technorati.com/tag/Ludu
[1287] http://technorati.com/tag/Peştera+Bulba
[1288] http://technorati.com/tag/Peştera+Ponoarele
[1289] http://technorati.com/tag/Podul+lui+Dumnezeu
[1290] http://technorati.com/tag/Podul+Uriasilor
[1291] http://technorati.com/tag/Ponoarele
[1292] http://technorati.com/tag/Ponoare”
[1293] http://technorati.com/tag/Proiteşti
[1294] http://technorati.com/tag/Răiculeşti
[1295] http://technorati.com/tag/Sărbătoarea+liliacului+Ponoarele
[1296] http://technorati.com/tag/Şipotu
[1297] http://technorati.com/tag/Valea+Ursului
[1298] http://technorati.com/tag/Anuţa+Dan
[1299] http://technorati.com/tag/Fântânile+Negre
[1300] http://technorati.com/tag/Poroina+Mare
[1301] http://technorati.com/tag/Stigniţa
[1302] http://technorati.com/tag/coordonate
[1303] http://technorati.com/tag/GPS
[1304] http://technorati.com/tag/vecini
[1305] http://technorati.com/tag/Poroiniţa
[1306] http://technorati.com/tag/Cozia
[1307] http://technorati.com/tag/Neamţu+Ion
[1308] http://technorati.com/tag/Pristol
[1309] http://technorati.com/tag/Arvăteşti
[1310] http://technorati.com/tag/Balota
[1311] http://technorati.com/tag/Cerveniţa
[1312] http://technorati.com/tag/Dragoteşti
[1313] http://technorati.com/tag/Fântâna+Domnească
[1314] http://technorati.com/tag/Gârniţa
[1315] http://technorati.com/tag/Ghelmegioaia
[1316] http://technorati.com/tag/Gutu
[1317] http://technorati.com/tag/Igiroasa
[1318] http://technorati.com/tag/Lumnic
[1319] http://technorati.com/tag/Mijarca
[1320] http://technorati.com/tag/Nandi+Covlea
[1321] http://technorati.com/tag/Prunaru
[1322] http://technorati.com/tag/Prunisor
[1323] http://technorati.com/tag/Zegaia
[1324] http://technorati.com/tag/Prunişor
[1325] http://technorati.com/tag/agroturism
[1326] http://technorati.com/tag/Cearângu
[1327] http://technorati.com/tag/Drincea
[1328] http://technorati.com/tag/Drinceanu+Gelu+Costel
[1329] http://technorati.com/tag/Măgurele
[1330] http://technorati.com/tag/Pădurea+Punghina
[1331] http://technorati.com/tag/Podgoria+Golul+Drincei
[1332] http://technorati.com/tag/Recea
[1333] http://technorati.com/tag/Satu+Nou
[1334] http://technorati.com/tag/Drinceanu+Gelu+Cost
[1335] http://technorati.com/tag/Biban
[1336] http://technorati.com/tag/Boceanu+Dumitru
[1337] http://technorati.com/tag/Iablaniţa
[1338] http://technorati.com/tag/Olteanca
[1339] http://technorati.com/tag/Pădina+Mare
[1340] http://technorati.com/tag/Pădina+Mică
[1341] http://technorati.com/tag/Slaşoma
[1342] http://technorati.com/tag/Pătulele
[1343] http://technorati.com/tag/Ţicu+Ion
[1344] http://technorati.com/tag/Ziua+Recunoştinţei
[1345] http://technorati.com/tag/activităţi
[1346] http://technorati.com/tag/inves
[1347] http://comuna-rogova.blogspot.com/
[1348] http://technorati.com/tag/Ion+Balaure
[1349] http://technorati.com/tag/rogova
[1350] http://technorati.com/tag/Rogova
[1351] http://drobetaturnuseverin.net/imagine/salcia
[1352] http://technorati.com/tag/bălţi
[1353] http://technorati.com/tag/Gelu+Pantelimon
[1354] http://technorati.com/tag/Lunca+Dunării
[1355] http://technorati.com/tag/păduri
[1356] http://technorati.com/tag/pescuit+sportiv
[1357] http://technorati.com/tag/Salcia
[1358] http://gallery.agonia.net
[1359] http://technorati.com/tag/stemă
[1360] http://technorati.com/tag/densitatea+populaţiei
[1361] http://technorati.com/tag/pr
[1362] http://technorati.com/tag/Bârlogeni
[1363] http://technorati.com/tag/Breznicioara
[1364] http://technorati.com/tag/Cerânganul
[1365] http://technorati.com/tag/Faţa+Motrului
[1366] http://technorati.com/tag/Petre+Boarnă
[1367] http://technorati.com/tag/Poşta+Veche
[1368] http://technorati.com/tag/Satu+Mare
[1369] http://technorati.com/tag/Stângăceaua
[1370] http://technorati.com/tag/Târsa
[1371] http://drobetaturnuseverin.net/../../../../../../mehedin%C5%A3i
[1372] http://www.sejmh.ro/sites/svinita/default.aspx
[1373] http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=1313
[1374] http://mars.elte.hu/varak/szinice/tk.htm?rom=1548
[1375] http://www.patzinakia.ro/wallachiamediaevalis/tricule-index.htm
[1376] http://www.jurnalul.ro/articol_65629/croaziera___la_svinita__anul_acesta_au_murit_smochinii.html
[1377] http://www.jurnalul.ro/articol_65630/_noi_merem_neapoiselea_.html
[1378] http://medievistica.ro/texte/monumente/starile/severin.htm
[1379] http://www.fallingrain.com/world/RO/26/Svinita.html
[1380] http://technorati.com/tag/Banatska+Klisura
[1381] http://technorati.com/tag/Cetatea+medievală
[1382] http://technorati.com/tag/Fereastra+spre+noi
[1383] http://technorati.com/tag/Festivalul+minorităţilor
[1384] http://technorati.com/tag/Festivalul+Satelor+Dunărene
[1385] http://technorati.com/tag/Festivalul+Smochinului
[1386] http://technorati.com/tag/istoric
[1387] http://technorati.com/tag/monument+istoric
[1388] http://technorati.com/tag/Muzeul+etnografic
[1389] http://technorati.com/tag/Nicolae+Curici
[1390] http://technorati.com/tag/Portile+de+Fier
[1391] http://technorati.com/tag/religie
[1392] http://technorati.com/tag/Rezervaţie+naturală
[1393] http://technorati.com/tag/Situri+arheologice
[1394] http://technorati.com/tag/Şviniţa
[1395] http://technorati.com/tag/Svinjica
[1396] http://technorati.com/tag/Szinice
[1397] http://technorati.com/tag/Trei+Cule
[1398] http://technorati.com/tag/Tricule
[1399] http://technorati.com/tag/Свињица
[1400] http://technorati.com/tag/Sviniţa
[1401] http://technorati.com/tag/Dunăre
[1402] http://technorati.com/tag/Adunaţii+Teiului
[1403] http://technorati.com/tag/Boceni
[1404] http://technorati.com/tag/Cioară+Ioan
[1405] http://technorati.com/tag/Colareţ
[1406] http://technorati.com/tag/Cremenea
[1407] http://technorati.com/tag/Faţa+Cremenii
[1408] http://technorati.com/tag/Izvorălu
[1409] http://technorati.com/tag/Manu
[1410] http://technorati.com/tag/Pavăţ
[1411] http://technorati.com/tag/Plopi
[1412] http://technorati.com/tag/Tâmna
[1413] http://technorati.com/tag/Almăjel
[1414] http://technorati.com/tag/Ion+Iordache
[1415] http://technorati.com/tag/nedeie
[1416] http://technorati.com/tag/Scorila
[1417] http://technorati.com/tag/Ştircoviţa
[1418] http://technorati.com/tag/Vlădaia
[1419] http://technorati.com/tag/Cotoroaia
[1420] http://technorati.com/tag/Drăghici+Constantin
[1421] http://technorati.com/tag/lac
[1422] http://technorati.com/tag/Ruptura
[1423] http://technorati.com/tag/Sperleşti
[1424] http://technorati.com/tag/Ţiţirigi
[1425] http://technorati.com/tag/Valea+Bună
[1426] http://technorati.com/tag/Voloiac
[1427] http://technorati.com/tag/Voloicel
[1428] http://technorati.com/tag/Lac
[1429] http://technorati.com/tag/Curiguţ+Săndel
[1430] http://www.roumanie.8k.com/vinjumare.html
[1431] http://diasan.vsat.ro/interpel/2005/r831A.pdf
[1432] http://technorati.com/tag/barajului
[1433] http://technorati.com/tag/Bucura
[1434] http://technorati.com/tag/crame
[1435] http://technorati.com/tag/Festivalul+Viei+şi+Vinului
[1436] http://technorati.com/tag/hidrocentrala
[1437] http://technorati.com/tag/Lunca+Vânjului
[1438] http://technorati.com/tag/Nicolae+Bălcescu
[1439] http://technorati.com/tag/oraş
[1440] http://technorati.com/tag/Oreviţa+Mare
[1441] http://technorati.com/tag/origine
[1442] http://technorati.com/tag/Pădurea+Mărgăritaru
[1443] http://technorati.com/tag/Parcul+Naţional
[1444] http://technorati.com/tag/Porţile+de+Fier+II
[1445] http://technorati.com/tag/Sărbătoarea+Mărgăritarului
[1446] http://technorati.com/tag/Ţeghiu+Vergică
[1447] http://technorati.com/tag/Traian
[1448] http://technorati.com/tag/Zona+Umedă+a+Dunării
[1449] http://technorati.com/tag/Valea+Oreviţa
[1450] http://technorati.com/tag/Valea+Blahniţei
[1451] http://technorati.com/tag/Costache+Nistor
[1452] http://technorati.com/tag/Hotărani
[1453] http://technorati.com/tag/Vânjuleţ
[1454] http://technorati.com/tag/Ion+Golici
[1455] http://technorati.com/tag/Roşiori
[1456] http://technorati.com/tag/Vânători
[1457] mailto:[email protected]
[1458] http://technorati.com/tag/Piemontul+Cosustei
[1459] http://technorati.com/tag/Obiective+Turistice
[1460] http://technorati.com/tag/BOGOMIR+S.R.L.
[1461] http://www.episcopiaseverinului.ro/manastiri/cerneti.html
[1462] http://technorati.com/tag/Cerneţi
[1463] http://technorati.com/tag/comuna+Şimian
[1464] http://technorati.com/tag/Cula+Tudor+Vladimirescu
[1465] http://technorati.com/tag/Cula+Nistor
[1466] mailto:[email protected]
[1467] http://technorati.com/tag/SMILE+S.R.L.
[1468] http://www.viavita.ro/
[1469] mailto:[email protected]
[1470] http://technorati.com/tag/VIA+VITA+S.R.L.
[1471] http://technorati.com/tag/Cărămidaru
[1472] http://technorati.com/tag/casa+memoriala
[1473] http://technorati.com/tag/Castrovul
[1474] http://technorati.com/tag/Ciovârnăşani
[1475] http://technorati.com/tag/Cocorova
[1476] http://technorati.com/tag/Crăgueşti
[1477] http://technorati.com/tag/CULA+CUTUI
[1478] http://technorati.com/tag/Festivalul+ceramicii
[1479] http://technorati.com/tag/Festivalul+oale+şi+sarmale
[1480] http://technorati.com/tag/Gheorghe+Ionescu-Siseşti
[1481] http://technorati.com/tag/Muzeul+Dragoş+Ebetiuc
[1482] http://technorati.com/tag/Noapteşa
[1483] http://technorati.com/tag/Răducan+Marian+Ion
[1484] http://technorati.com/tag/râul+Coşuştea
[1485] http://technorati.com/tag/biserica+de+lemn
[1486] http://technorati.com/tag/Intrarea+în+biserică
[1487] http://technorati.com/tag/Monumentul+eroilor
[1488] http://technorati.com/tag/Ohaba
[1489] http://technorati.com/tag/Runc
[1490] http://technorati.com/tag/Media
[1491] http://groups.yahoo.com/group/sol-ezine
[1492] mailto:[email protected]
[1493] http://groups.yahoo.com/group/Drobeta_Turnu_Severin
[1494] mailto:[email protected]
[1495] http://groups.yahoo.com/group/mehedinti
[1496] mailto:[email protected]
[1497] http://groups.google.com/group/mehedinti
[1498] mailto:[email protected]
[1499] http://technorati.com/tag/Internet
[1500] http://technorati.com/tag/comunităţi+virtuale
[1501] http://technorati.com/tag/portal+web
[1502] http://technorati.com/tag/bloguri
[1503] http://technorati.com/tag/buletine
[1504] http://technorati.com/tag/Publicaţii
[1505] http://technorati.com/tag/Reviste
[1506] http://technorati.com/tag/Organizaţii+neguvernamentale
[1507] http://technorati.com/tag/ONG
[1508] http://technorati.com/tag/Asociaţii
[1509] http://technorati.com/tag/locatari
[1510] http://technorati.com/tag/proprietari
[1511] http://technorati.com/tag/Case+de+ajutor+reciproc
[1512] http://technorati.com/tag/CAR
[1513] http://technorati.com/tag/Cluburi
[1514] http://technorati.com/tag/Federaţii
[1515] http://technorati.com/tag/Fundaţii
[1516] http://technorati.com/tag/Organizaţii
[1517] http://technorati.com/tag/Uniuni
[1518] http://technorati.com/tag/Politică
[1519] http://technorati.com/tag/Partidul+Democrat+Liberal
[1520] http://technorati.com/tag/PD-L
[1521] http://technorati.com/tag/preşedinte
[1522] http://technorati.com/tag/Doiniţa+Chircu
[1523] http://technorati.com/tag/sediu
[1524] http://technorati.com/tag/telefon
[1525] http://technorati.com/tag/ideologie
[1526] http://technorati.com/tag/politică
[1527] http://technorati.com/tag/poziţie
[1528] http://technorati.com/tag/si
[1529] http://www.pnlmehedinti.ro
[1530] http://drobetaturnuseverin.net/../../../../../../colegii-uninominale-pentru-alegerea-deputatilor-la-camera-deputatilor
[1531] http://drobetaturnuseverin.net/../../../../../../colegiul-uninominal-1-camera-deputatilor
[1532] http://drobetaturnuseverin.net/../../../../../../colegiul-uninominal-2-camera-deputatilor
[1533] http://drobetaturnuseverin.net/../../../../../../colegiul-uninominal-3-camera-deputatilor
[1534] http://drobetaturnuseverin.net/../../../../../../colegiul-uninominal-4-camera-deputatilor
[1535] http://drobetaturnuseverin.net/../../../../../../colegii-uninominale-pentru-alegerea-senatorilor-la-senat
[1536] http://drobetaturnuseverin.net/../../../../../../colegiul-uninominal-1-senat
[1537] http://drobetaturnuseverin.net/../../../../../../colegiul-uninominal-2-senat
[1538] http://technorati.com/tag/Partidul+Naţional+Liberal
[1539] http://technorati.com/tag/Filiala+Mehedinţi
[1540] http://technorati.com/tag/PNL+Mehedinţi
[1541] http://technorati.com/tag/Liviu+Mazilu
[1542] http://technorati.com/tag/site+web
[1543] http://technorati.com/tag/Partidul+Social+Democrat
[1544] http://technorati.com/tag/PSD+Mehedinţi
[1545] http://technorati.com/tag/Eugen+Nicolicea
[1546] http://technorati.com/tag/personalităţi
[1547] http://technorati.com/tag/Gheorghe+Anghel
[1548] http://technorati.com/tag/Dumitru+Berciu
[1549] http://technorati.com/tag/Alexandru+Boboc
[1550] http://technorati.com/tag/Ion+Chitimia
[1551] http://technorati.com/tag/Serban+Cioculescu
[1552] http://technorati.com/tag/Teodor+Costescu
[1553] http://technorati.com/tag/Alexa
[1554] http://drobetaturnuseverin.net/imagine/alexander-loehr
[1555] http://juni0r.orcon.net.nz/gebirgs.html
[1556] http://www.milhist.net/history/victmed.html
[1557] http://www.geocities.com/~orion47/WEHRMACHT/LUFTWAFFE/Generaloberst/LOEHR_ALEXANDER.html
[1558] http://www.oeog.at/ogs/mg.htm#mg2
[1559] http://technorati.com/tag/Alexander+Löhr
[1560] http://technorati.com/tag/aviaţia+militară
[1561] http://technorati.com/tag/comandor
[1562] http://technorati.com/tag/crime+de+război
[1563] http://technorati.com/tag/criminal+de+război
[1564] http://technorati.com/tag/general
[1565] http://technorati.com/tag/Luftwaffe
[1566] http://technorati.com/tag/criminal
[1567] http://technorati.com/tag/Alexandru+Bărcăcilă
[1568] http://technorati.com/tag/arheolog
[1569] http://technorati.com/tag/Colegiul+Traian
[1570] http://technorati.com/tag/conferinţe
[1571] http://technorati.com/tag/director
[1572] http://technorati.com/tag/fondator
[1573] http://technorati.com/tag/Muzeul+Regiunii+Porţile+de+Fier
[1574] http://technorati.com/tag/Societatea+Culturală+Casa+Luminii
[1575] http://technorati.com/tag/Theodor+Costescu
[1576] http://technorati.com/tag/Academia+Română
[1577] http://technorati.com/tag/Alexandru+Dima
[1578] http://technorati.com/tag/critic
[1579] http://technorati.com/tag/istoric+literar
[1580] http://technorati.com/tag/profesor
[1581] http://www.turism.severin.ro/index.php/Personalitati-mehedintene/Ilustri-inaintasi/Alice-VOINESCU-1885-1961.html
[1582] http://www.romlit.ro/scrisorile_lui_alice
[1583] http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=268&cmd=articol&id=10339
[1584] http://technorati.com/tag/Alice+Voinescu
[1585] http://technorati.com/tag/critic+de+teatru
[1586] http://technorati.com/tag/eseistă
[1587] http://technorati.com/tag/Jurnalul
[1588] http://technorati.com/tag/profesoară+universitară
[1589] http://technorati.com/tag/scriitoare
[1590] http://technorati.com/tag/Steriadi
[1591] http://technorati.com/tag/Bălătescu+Constantin
[1592] http://technorati.com/tag/cursuri
[1593] http://technorati.com/tag/Marele+Cartier+General
[1594] http://technorati.com/tag/Marina+militara
[1595] http://technorati.com/tag/primul+război+mondial
[1596] http://technorati.com/tag/Serviciul+Marinei
[1597] http://technorati.com/tag/Turnu-Severin
[1598] http://technorati.com/tag/viceamiral
[1599] http://technorati.com/tag/Carol+Davila
[1600] http://technorati.com/tag/chirurg
[1601] http://technorati.com/tag/chirurgia+româna
[1602] http://technorati.com/tag/chirurgie
[1603] http://technorati.com/tag/Constantin+Dimitrescu-Severeanu
[1604] http://technorati.com/tag/medici
[1605] http://technorati.com/tag/opera
[1606] http://technorati.com/tag/Sănătate
[1607] http://technorati.com/tag/academician
[1608] http://technorati.com/tag/Constantin+Rădulescu-Motru
[1609] http://technorati.com/tag/copilărie
[1610] http://technorati.com/tag/dramaturg
[1611] http://technorati.com/tag/familia
[1612] http://technorati.com/tag/filosof
[1613] http://technorati.com/tag/moşteniri
[1614] http://technorati.com/tag/om+politic
[1615] http://technorati.com/tag/pedagog
[1616] http://technorati.com/tag/personalismul+energetic
[1617] http://technorati.com/tag/preşedinte+al+Academiei+Române
[1618] http://technorati.com/tag/profesor+universitar
[1619] http://technorati.com/tag/psiholog
[1620] http://technorati.com/tag/scrieri
[1621] http://technorati.com/tag/Societatea+de+Studii+Filosofice
[1622] http://technorati.com/tag/studii
[1623] http://technorati.com/tag/viata
[1624] http://technorati.com/tag/comunitatea+sefarada
[1625] http://technorati.com/tag/Crespin+Elias
[1626] http://technorati.com/tag/El+Luzero+de+la+Paciencia
[1627] http://technorati.com/tag/Eliahu
[1628] http://technorati.com/tag/Eskee+Sara
[1629] http://technorati.com/tag/Mordechai
[1630] http://technorati.com/tag/rabin
[1631] http://technorati.com/tag/Rumelia
[1632] http://technorati.com/tag/Biologie
[1633] http://technorati.com/tag/botanică
[1634] http://technorati.com/tag/citate
[1635] http://technorati.com/tag/Dimitrie+Grecescu
[1636] http://technorati.com/tag/flora
[1637] http://technorati.com/tag/flora+dacica
[1638] http://technorati.com/tag/Gradina+botanica
[1639] http://technorati.com/tag/ierbar
[1640] http://technorati.com/tag/Ierbar+european
[1641] http://technorati.com/tag/Ierbarul+florei+României
[1642] http://technorati.com/tag/medic+militar
[1643] http://technorati.com/tag/plante
[1644] http://technorati.com/tag/vegetaţia
[1645] http://technorati.com/tag/Ierbarul+florei
[1646] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/Flori_de_munte-Dumitru_Ghiata.jpg
[1647] http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=2173
[1648] http://www.artline.ro/1_587_Ghiata__Dumitru_4924.html
[1649] http://technorati.com/tag/Dumitru+Ghiaţă
[1650] http://technorati.com/tag/natură+moartă+cu+flori
[1651] http://technorati.com/tag/pictor
[1652] http://technorati.com/tag/piesaje
[1653] http://technorati.com/tag/Dumitru+Ghiata
[1654] http://technorati.com/tag/Gheorghe+D.+Anghel
[1655] http://technorati.com/tag/sculptor
[1656] http://technorati.com/tag/sculpturi
[1657] http://technorati.com/tag/agronom+român
[1658] http://technorati.com/tag/doctor+în+ştiinţe+agricole
[1659] http://technorati.com/tag/inginer+agronom
[1660] http://technorati.com/tag/institutul+de+cercetari+agricole+din+Romania
[1661] http://technorati.com/tag/membru+al+Academiei+Române
[1662] http://technorati.com/tag/ministru+al+agriculturii
[1663] http://technorati.com/tag/Siseştii+de+Jos
[1664] http://technorati.com/tag/Gheorghe+Ţiţeica
[1665] http://technorati.com/tag/matematician
[1666] http://technorati.com/tag/dreptul+cooperatist
[1667] http://technorati.com/tag/economişti
[1668] http://technorati.com/tag/Finanţe
[1669] http://technorati.com/tag/Gromoslav+Mladenatz
[1670] http://www.bnro.ro/RO/Pubs/Restitutio/Bibicescu.pdf
[1671] http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1999/current1/m55.htm
[1672] http://technorati.com/tag/Alexandru+Macedonski
[1673] http://technorati.com/tag/Banca+Naţională
[1674] http://technorati.com/tag/BNR
[1675] http://technorati.com/tag/C.A.+Rosetti
[1676] http://technorati.com/tag/economist
[1677] http://technorati.com/tag/guvernator
[1678] http://technorati.com/tag/guvernator+al+Băncii+Naţionale+a+României
[1679] http://technorati.com/tag/I.+G.+Bibicescu
[1680] http://technorati.com/tag/Ioan+G.+Bibicescu
[1681] http://technorati.com/tag/parlamentar
[1682] http://technorati.com/tag/PARTIDUL+NATIONAL+LIBERAL
[1683] http://technorati.com/tag/Tezaurul+României
[1684] http://technorati.com/tag/viceguvernator
[1685] http://technorati.com/tag/guvernator+al+Băncii+Naţionale
[1686] http://technorati.com/tag/activitate+politică
[1687] http://technorati.com/tag/antisemit
[1688] http://technorati.com/tag/creştini
[1689] http://technorati.com/tag/discriminare+rasială
[1690] http://technorati.com/tag/evrei
[1691] http://technorati.com/tag/extragerea+de+aur
[1692] http://technorati.com/tag/Hitler
[1693] http://technorati.com/tag/Ion+Gigurtu
[1694] http://technorati.com/tag/metale+preţioase
[1695] http://technorati.com/tag/Mica
[1696] http://technorati.com/tag/om+de+afaceri
[1697] http://technorati.com/tag/politica+nazistă
[1698] http://technorati.com/tag/prim-ministru
[1699] http://technorati.com/tag/activitate
[1700] http://technorati.com/tag/Analiza+nodala
[1701] http://technorati.com/tag/Analizatorul+grafic
[1702] http://technorati.com/tag/inginer
[1703] http://technorati.com/tag/Metodele+REI
[1704] http://technorati.com/tag/Paul+Dimo
[1705] http://technorati.com/tag/sisteme+electromagnetice
[1706] http://technorati.com/tag/Academia+Internatională+de+Istoria+Stiintelor+Matematice
[1707] http://technorati.com/tag/filosofie+matematică
[1708] http://technorati.com/tag/Mathematica
[1709] http://technorati.com/tag/om+de+stiinta
[1710] http://technorati.com/tag/Petre+Sergescu
[1711] http://technorati.com/tag/revista
[1712] http://technorati.com/tag/Seminarul+Matematic
[1713] http://www.szazadok.hu/archiv/pdf/0701oa.pdf
[1714] http://technorati.com/tag/austrieci
[1715] http://technorati.com/tag/avocat
[1716] http://technorati.com/tag/PARTIDUL+CONSERVATOR
[1717] http://technorati.com/tag/Partidul+Conservator-Democrat
[1718] http://technorati.com/tag/primăria
[1719] http://technorati.com/tag/Richard+Franasovici
[1720] http://technorati.com/tag/Severin
[1721] http://technorati.com/tag/Primăria
[1722] http://technorati.com/tag/Partidul+Conservator
[1723] http://technorati.com/tag/activitatea+ştiinţifică
[1724] http://technorati.com/tag/anatomopatolog
[1725] http://technorati.com/tag/biografia
[1726] http://technorati.com/tag/Gheorghe+Marinescu
[1727] http://technorati.com/tag/Liceul+Traian
[1728] http://technorati.com/tag/medic+neurolog
[1729] http://technorati.com/tag/monografie
[1730] http://technorati.com/tag/neurolog
[1731] http://technorati.com/tag/savant
[1732] http://technorati.com/tag/State+Drăgănescu
[1733] http://technorati.com/tag/liceul+Traian
[1734] http://technorati.com/tag/Biblioteca+„I.G.+Bibicescu”
[1735] http://technorati.com/tag/Gimnaziul
[1736] http://technorati.com/tag/Muzeul+„C.I.+Istrate”
[1737] http://technorati.com/tag/Palatul+Culturii
[1738] http://technorati.com/tag/Societatea+„Teatrul”
[1739] http://technorati.com/tag/Take+Ionescu
[1740] http://technorati.com/tag/Universitatea+Liberă
[1741] http://technorati.com/tag/Academia+Româna
[1742] http://www.vladimirghika.net/altele/actualitatea_crestina/2004.05-actualitatea_crestina.pdf
[1743] http://technorati.com/tag/Herzl
[1744] http://technorati.com/tag/holocaust
[1745] http://technorati.com/tag/Ierusalim
[1746] http://technorati.com/tag/Istoria+Sionismului
[1747] http://technorati.com/tag/monografii
[1748] http://technorati.com/tag/publicaţii
[1749] http://technorati.com/tag/Theodor+Lavi
[1750] http://technorati.com/tag/Theodor+Lowenstein
[1751] http://technorati.com/tag/public
[1752] http://technorati.com/tag/astronom
[1753] http://technorati.com/tag/cometă
[1754] http://technorati.com/tag/Daimaca
[1755] http://technorati.com/tag/matematici
[1756] http://technorati.com/tag/VanGelt-Peltier-Daimaca
[1757] http://technorati.com/tag/Victor+Daimaca
[1758] http://www.verticalonline.ro/victor-gomoiu-un-oltean-cu-merite-deosebite-in-medicina
[1759] http://technorati.com/tag/chirug
[1760] http://technorati.com/tag/medic
[1761] http://technorati.com/tag/medicina
[1762] http://technorati.com/tag/ministru
[1763] http://technorati.com/tag/Victor+Gomoiu
[1764] http://www.noema.crifst.ro/doc/2003_08.pdf
[1765] http://www.roaf.ro/ro/istorie1.php
[1766] http://www.aspera.ro/dl/iarbrasov.pdf
[1767] http://www.cimec.ro/Muzee/Auto/AUTO.HTM
[1768] http://www.earlyaviators.com/eprotopo.htm
[1769] http://www.earlyaviators.com/
[1770] http://technorati.com/tag/aviator
[1771] http://technorati.com/tag/avioane
[1772] http://technorati.com/tag/constructor+de+avioane
[1773] http://technorati.com/tag/ofiţer
[1774] http://technorati.com/tag/Ştefan+Protopopescu
[1775] http://technorati.com/tag/Circumscripţia+electorală+Mehedinţi
[1776] http://technorati.com/tag/colegii+uninominale
[1777] http://technorati.com/tag/Camera+Deputatilor
[1778] http://technorati.com/tag/deputati
[1779] http://technorati.com/tag/Colegiul+Uninominal+1
[1780] http://technorati.com/tag/Colegiul+Uninominal+2
[1781] http://technorati.com/tag/Marius+SCRECIU
[1782] http://technorati.com/tag/Colegiul+Uninominal+3
[1783] http://technorati.com/tag/Baia+de+Arama
[1784] http://technorati.com/tag/Strehaia.+Comunele:+Bala
[1785] http://technorati.com/tag/Bacles
[1786] http://technorati.com/tag/Breznita-Motru
[1787] http://technorati.com/tag/Brosteni
[1788] http://technorati.com/tag/Butoiesti
[1789] http://technorati.com/tag/Caza
[1790] http://technorati.com/tag/Colegiul+Uninominal+4
[1791] http://technorati.com/tag/Oras+Vanju+Mare
[1792] http://technorati.com/tag/Comunele
[1793] http://technorati.com/tag/Balacita
[1794] http://technorati.com/tag/Branistea
[1795] http://technorati.com/tag/Corlatel
[1796] http://technorati.com/tag/Darvari
[1797] http://technorati.com/tag/Eugen+NICOLICEA
[1798] http://technorati.com/tag/candidaţi
[1799] http://technorati.com/tag/deputaţi
[1800] http://technorati.com/tag/Constantin+DINU
[1801] http://technorati.com/tag/Constantin+SĂCEANU
[1802] http://technorati.com/tag/Marian+RĂDULESCU
[1803] http://technorati.com/tag/Viorel+PALAŞCĂ
[1804] http://technorati.com/tag/Virgil+Daniel+POPESCU
[1805] http://technorati.com/tag/senatori
[1806] http://technorati.com/tag/Senat
[1807] http://technorati.com/tag/comune
[1808] http://technorati.com/tag/Dubo
[1809] http://technorati.com/tag/Ion+SĂRBULESCU
[1810] http://technorati.com/tag/Orase
[1811] http://technorati.com/tag/Petre+DAEA
[1812] http://technorati.com/tag/Alexandru+Ioan+MORŢUN
[1813] http://technorati.com/tag/Liviu+MAZILU
[1814] http://technorati.com/tag/Ştiri
[1815] http://technorati.com/tag/alegerile+parlamentare
[1816] http://technorati.com/tag/Colegii+uninominale
[1817] http://technorati.com/tag/PARTIDUL+NAŢIONAL+LIBERAL
[1818] http://technorati.com/tag/PNL
[1819] http://technorati.com/tag/ordinea
[1820] http://technorati.com/tag/buletinele+de+vot
[1821] http://technorati.com/tag/Biroul+Electoral+Central
[1822] http://technorati.com/tag/alegeri+parlamentare
[1823] http://technorati.com/tag/circumscripţie
[1824] http://drobetaturnuseverin.net/../../../../../../files/pdf/Sectiile_de_votare-Judetul_Mehedinti.pdf
[1825] http://technorati.com/tag/secţiile+de+votare
[1826] http://technorati.com/tag/vot
[1827] http://technorati.com/tag/descărca
[1828] http://technorati.com/tag/PDF
[1829] http://technorati.com/tag/străzi
[1830] http://technorati.com/tag/Partide
[1831] http://technorati.com/tag/calificative
[1832] http://technorati.com/tag/parlamentari
[1833] http://technorati.com/tag/democraţia+participativă
[1834] http://technorati.com/tag/Institutul+European+pentru+Democratie+Participativa
[1835] http://technorati.com/tag/Alexandru+Ioan+Morţun
[1836] http://technorati.com/tag/senator
[1837] http://technorati.com/tag/declaraţii+politice
[1838] http://technorati.com/tag/întrebări
[1839] http://technorati.com/tag/interpelări
[1840] http://technorati.com/tag/probleme
[1841] http://technorati.com/tag/PSD
[1842] http://technorati.com/tag/deputat
[1843] http://technorati.com/tag/transparenţa
[1844] http://technorati.com/tag/Manuela+Mitrea
[1845] http://technorati.com/tag/Marius+Bălu
[1846] http://technorati.com/tag/Mihai+Stănişoară
[1847] http://technorati.com/tag/transparenţ
[1848] http://technorati.com/tag/Mira+Anca+Victoria+Mărculeţ+Petrescu
[1849] http://technorati.com/tag/PRM
[1850] http://technorati.com/tag/declaraţii
[1851] http://technorati.com/tag/Petre+Daea
[1852] http://technorati.com/tag/emai
[1853] http://technorati.com/tag/Alianţa
[1854] http://technorati.com/tag/BEJ
[1855] http://technorati.com/tag/Biroului+Electoral+Judeţean
[1856] http://technorati.com/tag/campania+electorala
[1857] http://technorati.com/tag/candidati
[1858] http://technorati.com/tag/judecători
[1859] http://technorati.com/tag/parlamentare
[1860] http://technorati.com/tag/partide+politice
[1861] http://technorati.com/tag/Partidul+Alianţa+Socialistă
[1862] http://technorati.com/tag/PARTIDUL+DEMOCRAT+LIBERAL
[1863] http://technorati.com/tag/Partidul+Ecologist+Român
[1864] http://technorati.com/tag/Partidul+Noua+Generaţie
[1865] http://technorati.com/tag/PARTIDUL+ROMANIA+MARE
[1866] http://technorati.com/tag/PARTIDUL+SOCIAL+DEMOCRAT
[1867] http://technorati.com/tag/Partidului+Naţional+Liberal
[1868] http://technorati.com/tag/presedinte
[1869] http://technorati.com/tag/Prezidenţia+României
[1870] http://technorati.com/tag/reprezentanţi
[1871] http://technorati.com/tag/şedinţe
[1872] http://technorati.com/tag/Uniunea+Democrată+a+Maghiarilor+din+România
[1873] http://technorati.com/tag/votare
[1874] http://technorati.com/tag/alegerile+prezidenţiale
[1875] http://technorati.com/tag/alegerea+Preşedintelui+României
[1876] http://technorati.com/tag/alegeri
[1877] http://technorati.com/tag/primarii
[1878] http://technorati.com/tag/Municipiul
[1879] http://technorati.com/tag/primării
[1880] http://technorati.com/tag/orasul
[1881] http://technorati.com/tag/Vinju+Mare
[1882] http://technorati.com/tag/Servicii
[1883] http://technorati.com/tag/Jocuri+de+noroc
[1884] http://technorati.com/tag/Agenţii+loto
[1885] http://technorati.com/tag/Bănci
[1886] http://technorati.com/tag/Financiare
[1887] http://technorati.com/tag/Transporuri
[1888] http://technorati.com/tag/Cabinete+medicale
[1889] http://technorati.com/tag/Centre+medicale
[1890] http://technorati.com/tag/Dispensare
[1891] http://technorati.com/tag/Farmacii
[1892] http://technorati.com/tag/Spitale
[1893] http://technorati.com/tag/trasee+turistice
[1894] http://technorati.com/tag/Drobeta+Turnu-Severin
[1895] http://technorati.com/tag/Portile+de+Fier+1
[1896] http://technorati.com/tag/Caz
[1897] http://technorati.com/tag/Банатска+Клисура
[1898] http://technorati.com/tag/Nera
[1899] http://technorati.com/tag/Cazanele+Dunării
[1900] http://technorati.com/tag/terenuri
[1901] http://technorati.com/tag/vile
[1902] http://technorati.com/tag/primi-miniş
[1903] http://www.ccm.ro/ada_kaleh/intro.htm
[1904] http://www.jurnalul.ro/articol_39941/asa_a_fost_pe_ada_kaleh.html
[1905] http://ro.wikipedia.org/wiki/Jurnalul_Na%C5%A3ional
[1906] http://www.clipa.com/pagpolitica699.htm
[1907] http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z17072006&idx=16
[1908] http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_Liber%C4%83
[1909] http://www.evz.ro/article.php?artid=277013
[1910] http://miscarea.com/ado-diverse11.htm
[1911] http://www.banater-aktualitaet.de/banburg04.htm
[1912] http://technorati.com/tag/insula
[1913] http://technorati.com/tag/Ada+Kaleh
[1914] http://technorati.com/tag/Ada+Kale
[1915] http://technorati.com/tag/Insula+Fortăreaţă
[1916] http://technorati.com/tag/hidrocentrala+Porţile+de+Fier
[1917] http://technorati.com/tag/linkuri
[1918] http://technorati.com/tag/izvoare
[1919] http://technorati.com/tag/Cerna
[1920] http://technorati.com/tag/legenda+lui+Iovan+Iorgovan
[1921] http://technorati.com/tag/Ciuceava+Chicerii
[1922] http://technorati.com/tag/Izbucul+Cernei
[1923] http://technorati.com/tag/Cernisoara
[1924] http://technorati.com/tag/Virful+Patina
[1925] http://technorati.com/tag/Hercules
[1926] http://technorati.com/tag/Herc
[1927] http://www.pensiuneaiulia.3x.ro
[1928] http://www.steaua-dunarii.ro
[1929] http://technorati.com/tag/Pensiuni
[1930] http://technorati.com/tag/radare
[1931] http://technorati.com/tag/fixe
[1932] http://technorati.com/tag/Fata+Cremenii
[1933] http://technorati.com/tag/Craiova
[1934] http://technorati.com/tag/rezervaţii+naturale
[1935] http://technorati.com/tag/Rezervaţia+geomorfologică
[1936] http://technorati.com/tag/Complexul+carstic
[1937] http://technorati.com/tag/Rezervaţia+botanică
[1938] http://technorati.com/tag/Gura+Văii
[1939] http://technorati.com/tag/Rezervaţia+c
[1940] http://www.zamolxis.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=51
[1941] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/mraconia.jpg
[1942] http://drobetaturnuseverin.net/files/images/mraconia1.jpg
[1943] http://technorati.com/tag/Cazane
[1944] http://technorati.com/tag/sculptură
[1945] http://technorati.com/tag/Europa
[1946] http://technorati.com/tag/reg
[1947] http://technorati.com/tag/Dacia
[1948] http://technorati.com/tag/dimensiuni
[1949] http://technorati.com/tag/construcţia
[1950] http://technorati.com/tag/Iosif+Cons
[1951] http://www.youtube.com/view_play_list?p=B3478F452C7584CA
[1952] http://technorati.com/tag/Danube+Iron+Gates+Nicolae+Ceausescu+Drobeta+Turnu+Severin+Mehedinti+Gura+Vaii+Dunarea+Portile+de+Fier
[1953] http://technorati.com/tag/Harta
[1954] http://technorati.com/tag/Harta+localităţi+Mehedinţi+-+NV
[1955] http://technorati.com/tag/Legenda
[1956] http://www.youtube.com/view_play_list?p=87A45841D6A0D43F
[1957] http://technorati.com/tag/Filme
[1958] http://technorati.com/tag/canal
[1959] http://technorati.com/tag/video
[1960] http://technorati.com/tag/YouTube
[1961] http://technorati.com/tag/judeţ
[1962] http://technorati.com/tag/munţi
[1963] http://technorati.com/tag/câmpii